TITLU:
Furt calificat. Împăcarea. Constatarea în mod nemijlocit a acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca.
Cod penal, art. 159, art.229 alin. 1 şi 2,
REZUMAT:
Fiind sesizată cu soluţionarea unui recurs in interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, prin Decizia 26/2006 a decis că încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanţă numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecată de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin înscrisuri autentice.
În condiţiile în care manifestarea de voinţă a persoanei vătămate s-a realizat prin înscris sub semnătură privată, nu s-a putut reţine împăcarea drept cauză care înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea de furt, nefiind incidente, în consecinţă, nici prevederile art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen.
Persoana vătămată nu a acordat un mandat expres pentru împăcare persoanei care figurează în înscrisul depus la dosar de inculpată, persoană care aşa cum rezultă din actele dosarului de urmărire penală nu era reprezentantul legal al societăţii persoană vătămată.
De asemenea, în cauză nu se poate reţine, aşa cum a susţinut apărătorul în apel, că ar fi operat o retragere a plângerii, infracţiunea reţinută în sarcina inculpatei nefiind una pedepsită la plângerea prealabilă şi pentru care ar putea interveni o retragere a acesteia, dispoziţiile art. 231 Cod penal fiind clare, în sensul că numai împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
(Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, Decizia nr. 106/A din 29.01.2018, definitivă)
Prin sentinţa penală nr.416/09.06.2017, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus următoarele:
În baza art. 386 alin.1 C.proc.pen. şi art. 377 alin. 4 C.proc.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M.G.B., din infracţiunile de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 2 lit. b C.pen. (faptă din 26.08.2016), furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. e C.pen. (faptă din 17.08.2016) şi furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. (faptă din 22.11.2016), cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. în infracţiunile de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 2 lit. b C.pen. (faptă din 26.08.2016), furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. (faptă din 17.08.2016) şi furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. (faptă din 22.11.2016), cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
În baza art. 228 alin.1 - 229 alin.2 lit. b C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a condamnat-o pe inculpata M.G.B., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (fapta din 26.08.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 228 alin.1 C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a condamnat-o pe inculpata M.G.B. la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt (fapta din 22.11.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 228 alin.1 C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a C.pen. şi cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a condamnat-o pe inculpata M.G.B. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt (fapta din 17.08.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin.1 lit. b C.pen. a contopit pedepsele principale aplicate inculpatei în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare ( spor egal cu o treime din suma celorlalte pedepse), rezultând in final o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare.
În baza art.45 alin.3 lit.a C.pen. a contopit pedepsele complementare aplicate în prezenta cauză şi a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin.1 lit.b C.pen. de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.45 alin.5 C.pen. a contopit pedepsele accesorii aplicate in prezenta cauză şi a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pedeapsa accesorie urmând a se executa în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.
În baza art. 91 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 4 luni închisoare şi a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 alin.1 C.pen., termenul de supraveghere urmând a se calcula conform art. 92 alin.2 C.pen. de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin.1 C.pen. a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, condamnata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin.2 lit. b C.pen. a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin.3 C.pen., a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Serviciului Judeţean de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Ilfov din Comuna Mogoşoaia (Consiliul Judeţean Ilfov) sau în cadrul Primăriei oraşului Buftea – Serviciu Întreţinere Domeniul Public, Privat, Iluminat Public, Spaţii Verzi, Mecanizare şi Administrare.
Conform art. 94 alin.1 C.pen., a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin.1 lit.c)-e) să se comunice Serviciului de Probaţiune Ilfov.
Conform art. 94 alin.2 C.pen., a dispus ca supravegherea executării obligaţiilor prevăzute la art.93 alin.2 lit. b şi alin. 3 C.pen. să se facă de către Serviciul de Probaţiune Ilfov.
În baza art. 404 alin. 2 C.proc.pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. şi art. 241 alin. 11 lit. a C.proc.pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă în prezenta cauză faţă de inculpată.
A constatat că inculpata a fost reţinută în 23.11.2016, arestată la domiciliu în perioada 24.11.2016 – 27.12.2016, arestată preventiv în perioada 23.02.2017 – 26.04.2017 şi arestată la domiciliu în perioada 27.04.2017 – 09.06.2017 (la zi).
În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC F.R. SA şi a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 23550 de lei cu titlu de daune materiale.
În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen., a luat act că persoana vătămată SC B.R. SA nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul în cuantum de 1077,10 lei fiind recuperat.
În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen., a luat act că persoana vătămată SC O.N. SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul în cuantum de 1189 lei fiind recuperat.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a obligat inculpata la plata sumei de 3500 de lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 alin. 1 şi 2 C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 260 de lei, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei şi a rămas în sarcina statului conform art. 274 alin.1 teza a II-a C.proc.pen. şi art. 275 alin. 6 C.proc.pen..
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr.9183/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, din data de 20.12.2016, înregistrat pe rolul instanţei la data de 20.12.2016 sub număr dosar 51374/299/2016, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu a inculpatului M.G.B., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 2 lit.b C.pen.
În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 26.08.2016, în jurul orei 14:00, inculpata M.G.B.a pătruns în magazinul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde s-a îndreptat către depozitul de marfă, iar dintr-un fişet metalic neasigurat, amplasat în biroul administrativ în interiorul căruia accesul persoanelor străine este interzis, a sustras 10 (zece) telefoane mobile, astfel: 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei.
În drept, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că fapta inculpatei M.G.B. care în data de 26.08.2016, în jurul orei 14:00, a pătruns în magazinul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde s-a îndreptat către depozitul de marfă, iar dintr-un fişet metalic neasigurat, amplasat în biroul administrativ în interiorul căruia accesul persoanelor străine este interzis, a sustras 10 (zece) telefoane mobile, astfel: 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1 - art. 229 alin.2 lit.b C.pen. .
Prin rechizitoriul nr. 9711/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, din data de 03.01.2017 , înregistrat pe rolul instanţei la data de 06.01.2017 sub număr dosar 344/299/2017, s-a dispus trimiterea în judecată sub control judiciar a inculpatei M.G.B., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit.e C.pen. și furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., reţinându-se, în fapt, că:
La data de 17.08.2016, orele 19:00, inculpata M.G.B. a sustras o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul de alarmare antifurt montat pe rama ochelarilor, fiind creat un prejudiciu în sumă de 1189 lei, nerecuperat, din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr.42-44, sector1.
La data de 22.11.2016, orele 12:45, inculpata M.G.B. a sustras un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 1.077,10 lei, recuperat, din magazinul B. Băneasa, situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1.
În drept, în actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:
Fapta inculpatei M.G.B. care, la data de 17.08.2016, orele 19:00, a sustras o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul de alarmare antifurt montat pe rama ochelarilor, fiind creat un prejudiciu în sumă de 1189 lei, nerecuperat, din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit. e C.pen.
Fapta inculpatei M.G.B., care, la data de 22.11.2016, orele 12:45, a sustras un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 1.077,10 lei, recuperat, din magazinul B., situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1. intruneste elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prev. art. 228 alin. 1 C.pen.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarație Voicu Ileana Sofica, reprezentantul legal al persoanei vătămate S.C. O.P. S.R.L.; adresă prejudiciu și constituire parte civilă persoana vătămată S.C. O.N. S.R.L. si inscrisuri; proces verbal de vizionare înregistrări video magazin O. Băneasa surprinse în data de 17.08.2016; proces verbal și planșa foto privind fotografierea hainelor inculpatei M.G.B. din data de 22.11.2016; proces verbal de recunoaștere/identificare după fotografie a inculpatei M.G.B. de către numita V.I.S., reprezentantul legal al persoanei vătămate S.C. O.N. S.R.L.; declarație martor P.R.O.; declarație martor Z.Ş.A.; declarație martor L.I.C.; proces verbal de vizionare înregistrări video magazin B.C. surprinse în data de 22.11.2016; declarație suspect/inculpat M.G.B.; declaraţie martor M.G.B.; acte stare civila filele; dovezi predare - primire bunuri din data de 22.11.2016; bon nefiscal.
Analizând actele şi lucrările dosarului, s-au reţinut următoarele:
În fapt, la data de 26.08.2016, în jurul orei 14 :00, inculpata M.G.B. a pătruns în magazinul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde s-a îndreptat către depozitul de marfă, iar dintr-un fişet metalic neasigurat, amplasat în biroul administrativ în interiorul căruia accesul persoanelor străine este interzis, a sustras 10 (zece) telefoane mobile, astfel: 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei.
La data de 17.08.2016, orele 19:00, inculpata M.G.B.a sustras o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul antifurt montat pe rama ochelarilor, fiind creat un prejudiciu în sumă de 1189 lei, nerecuperat, din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1.
La data de 22.11.2016, orele 12:45, inculpata M.G.B. a sustras un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 1.077,10 lei, recuperat, din magazinul B. Băneasa, situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1.
Situaţia de fapt anterior menţionată a fost reţinută de instanţă în urma coroborării probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv, după cum urmează:
În ce priveşte fapta din data de 26.08.2016, persoana vătămată de S.C. F.R. S.A., s-a reţinut că:
La data de 06.09.2016, Secţia 1 Poliţie a fost sesizată de către numitul V.B.I., persoană împuternicită de S.C. F.R. S.A., punct de lucru situat în Bucureşti, sector 1, Cal. Floreasca, nr. 246B, cu privire la faptul că la data de 26.08.2016, în jurul orei 14.00, o persoană de sex feminin a sustras dintr-un fişet metalic neasigurat aflat în zona depozitului de marfă din cadrul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde accesul persoanelor străine este interzis, un număr de 10 telefoane mobile noi, 7 marca Samsung şi 3 marca Huawei, valoarea prejudiciului fiind de 23.550 lei.
Cu ocazia cercetării locului faptei, au fost efectuate fotografii judiciare cu încăperea de unde a avut locul furtul telefoanelor mobile, constatându-se că uşa de acces în acel birou este una din metal, ce nu prezintă urme de forţare.
În urma vizionării înregistrărilor video surprinse de camerele montate în interiorul societăţii comerciale s-a stabilit că în data de 26.08.2016, ora 14:00, o persoană necunoscută, de sex feminin, a pătruns în depozitul S.C. F.R. S.A., punct de lucru situat în Bucureşti, Cal. Floreasca, nr. 246B, sector 1, incinta Mall Promenada şi, profitând de neatenţia angajaţilor,a sustras dintr-un fișet metalic, neasigurat, aflat în biroul administrativ, mai multe cutii de genul celor în care sunt ambalate telefoane mobile, introducându-le în geanta personală. La ieşirea din magazin, persoana care a sustras bunurile şi-a continuat deplasarea şi, la aproximativ trei metri înaintea acesteia, iese şi o persoană de sex masculin, angajat al magazinului, identificat ulterior ca fiind N.D.G., care merge în aceeaşi direcţie şi după ce parcurge aproximativ 10 (zece) metri, se opreşte şi aparent poartă un dialog cu aceasta, care îl ajunge din urmă, după care îşi continuă împreună deplasarea, apoi înregistrarea se încheie.
Din declarația reprezentantului persoanei vătămate SC F.R. S.A., V.B.I. a rezultat că în data de 01.09.2016, în urma verificării stocului de produse, a constatat lipsa a zece telefoane mobile. A procedat la vizionarea înregistrărilor video şi a observat cum în data de 26.08.2016, ora 14:00, o persoană necunoscută, de sex feminin, a pătruns în depozitul de mărfuri, unde accesul persoanelor străine este strict interzis, sustrăgând dintr-o încăpere care are rolul de birou administrativ, în care sunt depozitate telefoanele mobile şi tabletele, dintr-un fişet metalic, neasigurat, zece telefoane mobile, astfel: Samsung Galaxy S7 Black LTE - 1 buc., Samsung Galaxy S7 Edge Gold LTE - 2buc., Samsung Galaxy S7 Edge Black LTE - 2buc., Samsung Galaxy S7 Edge 32-1 buc., Samsung Galaxy S6 White 32GB - 1 buc., Huawei P8 Lite Dual Sim LTE Gold - 3 buc., valoarea prejudiciului fiind de 23550 lei. De asemenea acesta declară că după ieşirea din magazin, persoana care a sustras telefoanele mobile discută cu numitul Nicolae Dorian Gabriel, angajat al unei firme colaboratoare.
Din declarația martorului N.D.G. a rezultat că în perioada 23.08.2016-14.09.2016 a lucrat la F. ca promoter pentru firma INTEL şi arată că în data de 26.08.2016, în jurul orei 13:03, a ajuns la muncă şi întrucât nu erau clienţi în magazinul F., în jurul orei 14:00 a mers la colega sa, „Andrada”, din magazinul Altex, stând aici până în jurul orei 14:20. Menţionează că după ce a plecat din magazinul Altex nu îşi aminteşte dacă a mers în Billa să îşi ia de mâncare sau s-a dus în magazinul F.
În jurul orelor 16:00-17:00, a mers la McDonalds pentru a mânca, iar în jurul orei 20:05 a plecat de la serviciu împreună cu „Andrada”, arătând că nu a furat vreun obiect din magazinul F.
Martorul N.D.G. a mai precizat că nu ştie cine a furat telefoanele mobile din magazinul F., nu cunoaşte persoana de sex feminin care apare pe imaginile camerelor de supraveghere şi care este suspectă de comiterea acestui furt şi nu îşi aminteşte de această persoană, deşi pe imaginile camerelor de supraveghere din acea zi apare lângă aceasta. Mai precizează că în depozitul magazinului F. a intrat o singură dată pentru a-şi schimba tricoul, în restul zilelor nemaifiindu-i permis acest lucru de către şeful magazinului, deoarece nu era angajat F..
Din declarația martorei N.A.M., sora numitului N.D.G., a rezultat că în data de 26.08.2016 nu a fost în magazinul F. şi nu îşi aminteşte ce a făcut în acea zi. A precizat că în data de 31.08.2016, în intervalul 12:00-13:00, a fost în magazinul F., unde a lucrat fratele său, pentru a-şi achiziţiona o husă pentru telefonul mobil. Mai precizează că nu a furat telefoanele mobile din magazinul F. şi că nu are cunoştinţă cine anume le-a sustras.
Prin mandatul de supraveghere tehnică nr. 211/U.P. emis de Judecătoria Sector l Bucureşti la data de 09.09.2016, a fost autorizată interceptarea convorbirilor, comunicărilor prin SMS, MMS, mesagerie vocală, de pe şi către numărul de telefon 0766372985, utilizat de numitul N.D.G.
Cu ocazia exploatării mandatului nu au reieşit date, probe sau indicii cu privire la implicarea numitului N.D.G. în sustragerea telefoanelor mobile din cauză.
Având în vedere modalitatea de comitere a faptei, mai exact gravitatea acesteia, cât si prejudiciul mare produs, în cauza a fost obţinut un nou mandat de supraveghere tehnică cu privire la trei terminale mobile (toate trei marca Huawei P8) din cele 10 sustrase, ale căror serii IMEI au fost puse la dispoziţie, pentru restul de şapte telefoane mobile nefiind puse la dispoziţia organelor de cercetare penală seriile de identificare de către persoana vătămată până la acest moment.
În urma exploatării datelor obţinute, s-a stabilit că un terminal mobil marca Huawei P8 se afla în posesia numitului D.G., un terminal mobil marca Hauwei P8 se află în posesia numitului M.G.R., iar un terminal mobil marca Hauwei P8 se află în posesia numitul C.C.D. În cauză au fost dispuse comisii rogatorii in vederea audierii celor trei persoane cu privire la modalitatea de achiziţionare a telefoanelor, dar până la acest moment procesual încă nu au fost înaintate declaraţiile acestora.
În continuarea cercetărilor în dosar, comparându-se fizionomia inculpatei M.B.G. cu cea a persoanei de sex feminin care a sustras cele 10 telefoane din S.C. F.R. S.A., s-a constatat că acestea corespund.
Astfel, cu ocazia vizionării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate atât in interiorul societăţii cât si cele de pe holul mall-ului, s-a constatat faptul că numita M.G.B.prezintă aceleaşi semnalmente si obiecte vestimentare cu cele ale persoanei care a pătruns, fără drept, în depozitul societăţii, de unde a sustras cele zece telefoane.
Fiind audiată în faza de urmărire penală, inculpata M.G.B.a recunoscut săvârșirea infracțiunii, menţionând că în data de 26.08.2016 s-a deplasat în la Mall Promenada, singură, cu tramvaiul nr. 5, în jurul orelor 13:00-13:30. Acolo a intrat în complexul comercial, s-a plimbat prin interior, iar după un timp a intrat în magazinul F. şi s-a uitat la mai multe produse, purtând pe cap o pereche de ochelari de soare. Aceasta a menţionat faptul că s-a deplasat în zona unde sunt expuse spre vânzare frigidere, moment în care a observat o uşă, deschisă, în spatele căreia se aflau produse ambalate. A intrat în depozit şi a observat o cameră în care se aflau un birou şi două dulapuri metalice.
Aceasta a arătat că a deschis primul dulap metalic si a observat că în acesta se aflau mai multe cutii, sigilate, care conţineau telefoane mobile. A luat din acest dulap 10 (zece) cutii sigilate, fără a alege, pe care le-a introdus în geanta personală, de culoare neagră, după care a ieşit din depozit şi a părăsit magazinul, deplasându-se la domiciliu. Aceasta a susţinut că acasă a observat că a sustras trei telefoane mobile marca Huawei, model P8, un telefon marca Samsung, model Galaxy S6 şi şase telefoane marca Samsung, model S7. Toate cele 10 telefoane sustrase le-a comercializat în târgul Vitan din Bucureşti, în data de 28.08.2016, unei persoane necunoscute, contra sumei de 1000 euro, deoarece i-a fost frică să nu fie găsite asupra sa, iar banii obţinuţi în urma vânzării celor zece telefoane mobile i-a cheltuit pe mâncare şi haine la copii, M.S.R., în vârstă de 6 ani, nedeclarată la naştere, şi M.M.H., în vârstă de 4 ani, nedeclarată la naştere.
Aceasta a menţionat faptul că ideea de a sustrage cele zece telefoane i-a venit în momentul în care a văzut uşa din magazinul F. deschisă şi mai apoi dulapul cu telefoane, fără a avea o intenţie premeditată de a merge in Mall Promenada pentru a sustrage bunuri.
Totodată, inculpata a menţionat faptul că la comiterea infracţiunii nu a ajutat-o nimeni, că nu il cunoaşte pe numitul N.D.G., iar în ceea ce priveşte locul în care a pătruns, precizează că avea cunoştinţă că nu avea dreptul să intre acolo.
În faza de urmărire penală au fost audiaţi în calitate de martori numiţii M.G.R. şi D.M.N., persoane asupra cărora au fost găsite două dintre cele 10 telefoane sustrase, care au declarat că telefoanele respective le-au achiziţionat fie prin intermediul unor prieteni, fie de la persoane necunoscute, neştiind că provin din săvârşirea de infracţiuni.
În ce priveşte fapta din 17.08.2016, persoana vătămată SC O.N. SRL, s-a reţinut că:
La data de 20.09.2016, în cadrul Secţiei 2 de Politie, a fost înregistrata plângerea persoanei vătămate SC O.N. SRL cu privire la faptul ca la data de 17.08.2016, prin îndepărtarea sistemului de alarmă, o persoana necunoscuta a sustras o pereche de ochelari marca TOM FORD, fiind creat un prejudiciu în valoare de 1189 lei din incinta magazinului O., aparținând SC O.N. SRL, din București, Șos. București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1.
Din declaraţia reprezentantului persoanei vatamate V.I.S. instanța a reținut că in data de 17.08.2016 a fost contactata de o angajata a magazinului O., C.C. care i-a comunicat ca din magazin a fost sustrasa o pereche de ochelari Tom Ford. La revenirea din concediu a solicitat imaginile surprinse de camerele de supraveghere pe care le-a pus la dispozitia organelor de cercetare penala.
Din procesul verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele situate in magazinul O. a rezultat ca in data de 17.08.2016, in jurul orelor 18.40, in magazin se observa o persoana de sex feminin, de aprox. 20-25 de ani, inalta de circa 1,60-1,65, constitutie robusta, ten inchis, par negru prins in coc, imbracata cu rochie cu maneca scurta de culoare neagra lunga pana la nivelul genunchilor, sandale de culoare neagra cu talpa alba si o geanta de culoare neagra pe umarul stang. Persoana mentionata se apropie de raftul de ochelari de soare de unde ia cu mana dreapta din partea superioara o pereche de ochelari de soare pe care o duce apoi in dreptul pieptului si trage cu amandoua mainile sistemul de siguranta montat pe rama ochelarilor. Persoana mentionata introduce perechea de ochelari in san, sub rochie si abandoneaza sistemul de alarma langa un stand de expunere a ochelarilor Dolce&Gabana.
Fiind audiată în faza de urmărire penală inculpata M.G.B. a recunoscut săvârșirea infracțiunii, declarând că în data de 17.08.2016, a plecat de acasă, unde locuiește fără forme legale, respectiv în București, sector 1, strada Câmpinița, nr. 10, în zona comercială Băneasa –Feeria, unde în jurul orei 19:00, a intrat în magazinul O. În interiorul magazinului O., inculpata s-a deplasat în zona din spate, s-a plimbat prin tot magazinul și, după ce a probat mai multe perechi de ochelari, a ales o pereche de ochelari marca Dolce & Gabanna, culoare auriu, și, profitând de neatenția angajaților, a smuls sistemul de alarmă montat pe rama ochelarilor, după care a introdus ochelarii în sân, sub haine. În continuare, cea în cauză a mai stat câteva secunde în incinta spațiului comercial, a purtat o scurtă discuție cu o angajată O., a abandonat sistemul de alarmă smuls de pe rama ochelarilor pe un stand de pe mijlocul magazinului, după care a părăsit apoi magazinul, fără a achita ochelarii ascunși, reușind astfel să îi sustragă. Aceasta precizează că perechea de ochelari sustrasă a predat-o de bunăvoie organelor de poliție și că la momentul consemnării declarației, este îmbrăcată cu aceeași rochie cu care a fost la fapta comisă în data de 17.08.2016.
Cu privire la fapta din data de 22.11.2016, persoana vătămată S.C. B.R. S.A, s-a reţinut că:
În ceea ce priveste fapta din data de 22.11.2016, din procesul verbal întocmit de către organele de poliție din cadrul Secției 2 Poliție a rezultat faptul că la data de 22.11.2016, în jurul orelor 13:45, aceştia au fost dirijați prin Dispeceratul 112 să se deplaseze la magazinul B.D. Băneasa, situat în Mun. București, Șos. București-Ploiești nr. 44B, întrucât o persoană a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele pe care le avea asupra sa. Deplasându-se la fața locului, organele de poliţie au luat legătura cu numitul P.R., în calitate de șef tură SSG Security care a arata ca a observat in cadrul magazinului B.D. o persoana de sex feminin oprindu-se la raionul de sigurante unde a bagat toate produsele intr-o poseta de culoare neagra, dupa care s-a indreptat spre linia caselor de marcat, de care a trecut, fara a achita produsele, motiv pentru care agentii de sigurantaau condus-o in camera de interpelare. Persoana respectiva a declarat ca se numeste M.G.B. si ca nu are niciun act de identitate. Asupra sa au fost gasite 37 de sigurante electrice si un cilindru de tip yala.
Din declaratia martorului P.R. a rezultat ca in data de 22.11.2016, in timp era de serviciu in magazinul B.D., a fost anuntat prin sistemul emisie receptie de catre dispecerul L.I. ca o persoana de sex feminin, de aprox. 20-25 de ani, inalta de circa 1,60-1,65, constitutie robusta, ten masliniu, par negru lung lasat pe spate, imbracata cu o pereche de colanti si cu o rochie scurta de culoare neagru cu mov, in timp ce se afla la raionul electricea luat din raft mai multe sigurante electrice pe care le-a introdus in geanta pe care o avea asupra sa.. Persoana a trecut de casele de marcat. Martorul impreuna cu Z.A.S. au oprit persoana in cauza si au condus-o in camera de interpelare unde aceasta a scos din geanta 37 de sigurante electrice si un cilindru de tip yala. Aceste aspecte rezulta si din declaratia martorului Z.A.S.
Din declaratia martorului L.I.C. a rezultat ca in data de 22.11.2016, in timp era de serviciu in calitate de dispecer in magazinul B.D., a observat o persoana de sex feminin, de aprox. 20-25 de ani, inalta de circa 1,60-1,65, constitutie robusta, ten masliniu, par negru lung lasat pe spate, imbracata cu o pereche de colanti si cu o rochie scurta de culoare neagru cu mov, in timp ce se afla la raionul electricea luat din raft mai multe sigurante electrice pe care le-a introdus in geanta pe care o avea asupra sa.
Din procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor video, întocmit de către organele de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie, a reieşit ca, la data de 22.11.2016, în jurul orelor 14:20, în magazin, pe culoarul cu produse electrice se află o persoană de sex femeiesc, în vârstă de aproximativ 25-26 ani, constituție robustă, înălțime circa 1,65-1,70 metri, ten măsliniu, păr negru, lung, lăsat pe spate, îmbrăcată cu o rochie neagră, peste care poartă o geacă neagră, poartă pantofi negri și în mâna stângă are o geantă neagră. Persoana în cauză este surprinsă în timp ce ia, în mai multe rânduri, de pe raft, mai multe cutii de culoare roșu cu inscripția LE GRAND, pe care le introduce în geantă, îndreptându-se apoi spre casele de marcat. În continuare, persoana respectivă se poziționează la rând la o casă de marcat, trece pe lângă oamenii așezați la rând, fără a achita produsele din geantă și se îndreaptă spre ieșirea principală a magazinului, moment în care este oprită de agenții de securitate.
Cu ocazia audierii, inculpata M.G.B.a declarat faptul că a intrat în magazinul de bricolaje Bricodepot Băneasa, situat pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sectorul 1, București, cu intenția de a-și cumpăra tapet și alte materiale pentru amenajarea interioară a locuinței. Aceasta declară că s-a uitat pe diferite raioane la mai multe produse, iar la raionul cu produse electrice a văzut siguranțele electrice și, deoarece nu avea suficienți bani, a hotărât să sustragă siguranțele pentru a le vinde ulterior la Piața Obor din sectorul 2, pentru a obține bani. Inculpata a luat de pe raft diferite modele de siguranțe electrice, fără a le număra, și le-a introdus în geanta de umăr personală ce o avea asupra sa, după care s-a deplasat la casa de marcat, iar de pe un alt raft, a luat un butuc tip yală, pe care l-a ascuns în geantă. În continuare, aceasta a trecut de casa de marcat fără a achita bunurile din geantă, și imediat după ce a părăsit spațiul comercial, a fost oprită de un agent de pază, care a condus-o la camera de interpelare, unde s-a deplasat de bunăvoie. Inculpata i-a întrebat atunci pe agenții de pază cât costă siguranțele, pentru a achita contravaloarea lor, iar aceștia i-au spus că siguranțele respective costă în jur de 4.000 de lei, moment în care a realizat că nu poate plăti contravaloarea acestora, dar de fapt prejudiciul cauzat era în cuantum de 1000 de lei. În incinta acelei încăperi, persoana în cauză a predat siguranțele electrice și butucul polițiștilor sosiți la fața locului, pe bază de dovadă.
În faza de judecată, inculpata M.G.B.a recunoscut fapta pentru care a fost trimisă în judecată, astfel cum aceasta a fost menţionată în rechizitoriu, cercetarea judecătorească desfăşurându-se conform procedurii recunoaşterii învinuirii.
În drept, au fost avute în vedere dispoziţiile art.228 alin.1 C.pen., art. 229 alin. 1 lit. e şi alin. 2 lit. b C.pen.
Prealabil, instanţa de fond a analizat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată.
Astfel, cu referire la fapta din data de 17.08.2016 (persoana vătămată SC O.N. SRL) s-a reţinut in sarcina inculpatei infracţiunea de furt calificat săvârşită prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere, constând în smulgerea sistemului antifurt montat pe rama ochelarilor.
A arătat că elementul circumstanţial de agravare constând in săvârşirea furtului prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere reprezintă una din variantele noi, fără corespondent la furtul calificat din codul penal din 1968. A mai arătata că elementul circumstanţial şi-a găsit justificarea in realitatea socială actuală. Deşi sistemele de alarmă şi supraveghere au devenit o modalitate curentă pentru paza şi protecţia bunurilor, acestea devin de multe ori inutile deoarece sunt scoase din funcţiune de infractori versaţi, unii dintre ei chiar specializaţi in aceste tehnici de operare iar in măsura in care tehnicile de protecţie devin tot mai sofisticate, creşte şi inventivitatea infractorilor in a le neutraliza. Scoaterea din funcţiune a unui astfel de sistem necesită o anumită specializare a infractorului, denotând un pericol social sporit, generat şi de relativa siguranţă a proprietarului sau posesorului bunului care se simte mai în siguranţă la adăpostul unui asemenea sistem. De aceea legiuitorul a ales să sancţioneze mai aspru un inculpat care are această „specializare”. Având in vedere raţiunea pentru care această împrejurare a fost reţinută ca variantă de calificare a furtului, semnificaţia care trebuie dată expresiei scoaterea din funcţiune trebuie să fie una strictă, având o conotaţie tehnică. Scoaterea din funcţiune semnifică o intervenţie asupra structurii tehnice a sistemului, de natură să afecteze însuşi modul de funcţionare al dispozitivului. Cu titlu de exemplu, trebuie reţinut elementul circumstanţial de agravare în cazul deconectării unei camere de luat vederi de la sursa de energie dar nu poate fi reţinut în cazul in care camera de luat vederi este acoperită cu diverse obiecte. Pentru reţinerea agravantei este necesară, aşadar, o intervenţie tehnică asupra sistemului, care afectează funcţionalitatea acestuia iar nu substanţa lui materială.
În cauză, inculpata a acţionat prin smulgerea sistemului antifurt de pe perechea de ochelari, prin folosirea forţei fizice şi astfel s-a apreciat că nu există o specializare a infractorului în sensul care a fost avut în vedere de legiuitor la stabilirea acestei soluţii legislative.
Tot astfel, instanţa a reţinut că inculpata, prin modalitatea in care a acţionat, pe de o parte nici nu a scos din funcţiune sistemul de antifurt pentru magazine (privit în totalitatea lui, rămânând astfel în funcţiune celelalte elemente ale sistemului – respectiv porţile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranţă montate pe diferitele obiecte, sistemul continuând să detecteze astfel eventualele alte obiecte asupra cărora s-ar fi exercitat o acţiune de sustragere a bunurilor cu privire la care elementele de siguranţă nu ar fi fost scoase, iar pe de altă parte, elementele de siguranţă ale produselor asupra cărora inculpatul a acţionat nu fac parte dintr-un sistem de alarmă sau de supraveghere.
Astfel, instanţa a reţinut că aceste noţiuni nu sunt definite de către Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014. În acest context, a apreciat că devin aplicabile dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „în cadrul soluţiilor legislative preconizate (în cazul de faţă Codul penal) trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite”.
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile alin. (3) al art. 48 din actul normativ invocat. Astfel, potrivit acestui ultim text de lege, dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent; în cazul în care frecvenţa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj de definiţii sau o anexă cu un index de termeni”. În contextul acestor texte legale, instanţa apreciază că termenul de „sistem de alarmă” (împotriva efracţiei şi nu împotriva incendiilor întrucât este vorba de săvârşirea unei infracţiuni de furt) folosit în art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal are în vedere înţelesul obişnuit şi anume acela de „sistem de alarmare împotriva efracţiei” utilizat în art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată. În sensul acestei legi, prin „sistem de alarmare împotriva efracţiei” se înţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.
S-a apreciat că dispozitivele scoase de către inculpată în prezenta cauză reprezintă accesorii ale unui „sistem antifurt pentru magazine”, care nu se încadrează în categoria „sistemelor de alarmă” comercializate de către magazinele de specialitate, aceste sisteme antifurt fiind prevăzute în ofertă separat de diferitele sisteme de alarmă sau de supraveghere.
Acest sistem antifurt pentru magazine nici nu se încadrează în prevederile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 republicată, neavând în componenţă o centrală de comandă astfel cum se prevede în acest text de lege.
Practica instanţelor de judecată este majoritară în a considera că în astfel de situaţii, în raport de fapta sesizată, nu este incident elementul circumstanţial de agravare prevăzut de art. 229 alin.1 lit. e C.pen. (a se vedea în acest sens deciziile definitive pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarele nr. 18604/299/2015, 376/299/2015, 20997/299/2016, 37185/299/2016*, 45214/299/2016 şi n20997/299/2016).
Scoaterea din funcţiune a sistemului antifurt a fost avută însă în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei şi a modalităţii de executare a pedepsei care s-a aplicat inculpatei.
S-a apreciat că fapta inculpatei M.G.B., care în data de 26.08.2016, în jurul orei 14:00, a pătruns în magazinul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde s-a îndreptat către depozitul de marfă, iar dintr-un fişet metalic neasigurat, amplasat în biroul administrativ în interiorul căruia accesul persoanelor străine este interzis, a sustras 10 (zece) telefoane mobile, astfel: 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 2 litera b C.pen. .
Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material constă în acţiunea inculpatului de a sustrage din depozitul de marfă, situat in zona administrativă a magazinului SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector1 a 10 telefoane mobile din care 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei .
S-a arătat că urmarea imediată constă în deposedarea persoanei vătămate şi împosedarea inculpatului cu bunurile sustrase și, implicit, în cauzarea unui prejudiciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei deoarece acţiunea de luare are drept consecinţă firească ieşirea bunului din sfera de stăpânire a persoanei deposedate.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpata a săvârşit fapta cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptei. S-a apreciat că intenţia directă cu care a acţionat inculpata este calificată prin scop, respectiv scopul însuşirii pe nedrept al bunurilor sustrase.
În cauză, s-a reţinut forma calificată a furtului, prin violarea sediului profesional, întrucât inculpata a pătruns in incinta zonei administrative a magazinului F. unde accesul persoanelor neautorizate este strict interzis, pătrunzând astfel fără drept în spațiul unde persoana vătămată își desfășoară activitatea.
S-a apreciat că fapta inculpatei M.G.B.care, la data de 17.08.2016, orele 19:00, a sustras o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul antifurt montat pe rama ochelarilor, fiind creat un prejudiciu în sumă de 1189 lei, acoperit în cursul procesului penal, din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, întruneşte elementele constitutive al infracţiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen..
Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material constă în acţiunea inculpatului de a sustrage din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul antifurt montat pe rama ochelarilor.
S-a arătat că urmarea imediată constă în deposedarea persoanei vătămate şi împosedarea inculpatei cu bunurile sustrase și, implicit, în cauzarea unui prejudiciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei deoarece acţiunea de luare are drept consecinţă firească ieşirea bunului din sfera de stăpânire a persoanei deposedate.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpata a săvârşit fapta cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptei. Intenţia directă cu care a acţionat inculpata este calificată prin scop, respectiv scopul însuşirii pe nedrept al bunurilor sustrase.
S-a apreciat că fapta inculpatei M.G.B. care la data de 22.11.2016, orele 12:45, a sustras un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 1.077,10 lei, recuperat, din magazinul B., situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material constă în acţiunea inculpatului de a sustrage din magazinul B., situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele.
S-a arătat că urmarea imediată constă în deposedarea persoanei vătămate şi împosedarea inculpatei cu bunurile sustrase și, implicit, în cauzarea unui prejudiciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei deoarece acţiunea de luare are drept consecinţă firească ieşirea bunului din sfera de stăpânire a persoanei deposedate.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpata a săvârşit fapta cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptei. Intenţia directă cu care a acţionat inculpata este calificată prin scop, respectiv scopul însuşirii pe nedrept al bunurilor sustrase.
Întrucât fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpată, atrăgând răspunderea penală a acesteia conform art. 15 C.pen., instanţa de fond a pronunţat o soluţie conform art. 396 alin.2, 3 sau 4 C.proc.pen..
Cu referire la infracţiunea de furt din data de 17.08.2016, persoana vătămată SC O.N. SRL, instanţa a reţinut că nu este incidentă împăcarea drept cauză care înlătură răspunderea penală, întrucât manifestarea de voinţă din partea persoanei vătămate nu a fost realizată în forma prevăzută de lege.
Sub acest aspect, fiind sesizată cu soluţionarea unui recurs in interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, prin Decizia 26/2006 a decis că încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanţă numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecată de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin înscrisuri autentice.
Instanţa a făcut numeroase şi suficiente demersuri pentru ca împăcarea inculpatei cu persoana vătămată SC O.N. SRL să se realizeze în una din formele prevăzute în decizia mai sus menţionată, demersuri rămase fără rezultat. Între altele, la data de 28.03.2017, prin intermediul grefierului de şedinţă, s-a luat legătura telefonic cu numita V.I., reprezentant al persoanei vătămate SC O.N. SRL şi i s-a pus in vedere să se prezintă in faţa instanţei pentru a-şi exprima acordul cu privire la împăcare sau să facă declaraţia de împăcare prin înscris autentic notarial însă aceasta a refuzat, susţinând că nu doreşte să se prezinte in faţa instanţei pentru a-şi exprima acordul cu privire la împăcare şi nici nu se va deplasa la un notar pentru a-şi exprima voinţa în formă autentică.
În condiţiile in care manifestarea de voinţă a persoanei vătămate s-a realizat prin înscris sub semnătură privată, instanţa nu a putut reţine împăcarea drept cauză care înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea de furt, nefiind incidente în consecinţă nici prevederile art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen.
La individualizarea pedepsei inculpatei M.G.B., instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului evaluate prin prisma următoarelor criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului-penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Prima instanţă a avut în vedere în primul rând limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin.10 C.proc.pen. ca urmare a recunoaşterii învinuirii şi judecării cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii.
Referitor la infracţiunea de furt simplu din data de 17.08.2016, având în vedere că inculpata a acoperit integral prejudiciul, instanţa a reţinut în sarcina inculpatei circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. 2 C.pen., astfel încât pentru infracţiunea menţionată limitele de pedeapsă au fost reduse încă o dată cu o treime, conform art. 76 alin. 1 C.pen.
În ceea ce priveşte infracţiunile care fac obiectul cauzei, instanţa de fond a reţinut că inculpata a acţionat fără nicio teamă că va fi văzută sau prinsă, în timpul zilei şi prin violarea sediului profesional în cazul uneia dintre infracţiuni. Inculpata a dat dovadă de o îndrăzneală deosebită atunci când a decis să pătrundă în spaţiul administrativ aparținând magazinului SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada. Referitor la infracţiunea de furt simplu din data de 17.08.2016, instanţa a avut în vedere şi faptul că inculpata a înlăturat sistemul antifurt de pe perechea de ochelari înainte de a-i sustrage.
În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatei, instanţa de fond a mai reţinut că deşi nu este cunoscută cu antecedente penale, inculpata M.G.B. nu se află la primul contact cu legea penală, fiind sancţionată administrativ cu amendă de 7 ori pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt şi furt calificat.
Săvârşind noi infracţiuni după ce a beneficiat de clemenţă din partea organelor judiciare, inculpata a dovedit că sancţiunile administrative care i-au fost aplicate anterior nu au avut nicio influenţă pozitivă asupra acesteia şi, în loc să-şi revizuiască atitudinea faţă de lege şi de ordinea socială şi să profite de o nouă şansă din partea organelor judiciare, a perseverat în încălcarea ei, procedând la săvârşirea de noi infracţiuni.
S-a arătat că perseverenţa inculpatei în sfera ilicitului penal denotă capacitatea redusă a acesteia de estimare a consecinţelor antisociale ale comportamentului său infracţional, această implicare a inculpatei, activă şi conştientă, în activităţi infracţionale susţinute, fiind de natură să justifice în mod rezonabil concluzia că faţă de aceasta organele judiciare trebuie să adopte măsuri mai severe decât cele precedente. Sancţiunile administrative anterior aplicate inculpatei nu s-au dovedit a fi măsuri de constrângere suficiente pentru a asigura reeducarea acesteia, revenind astfel organelor judiciare obligaţia de a interveni mai prompt şi mai aspru, prin stabilirea unor pedepse apte să asigure formarea în persoana inculpatei M.G.B. a unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă.
S-a mai reţinut că inculpata, în vârstă de 25 de ani, nu are un loc de muncă stabil sau vreo ocupaţie, nu este căsătorită, are doi copii minori, fiind însărcinată. Instanţa de fond a mai avut în vedere că inculpata a recunoscut acuzaţia adusă, arătând că regretă fapta săvârşită.
Astfel, instanţa a considerat că faptele inculpatei prezintă un grad de pericol social considerabil, pentru care se impune condamnarea acesteia la câte o pedeapsă cu închisoarea.
În raport de elementele de individualizare menţionate, ţinând cont de gravitatea faptelor săvârşite şi de persoana inculpatei, instanţa, în baza art. 228 alin.1 - 229 alin.2 lit. b C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a condamnat-o pe inculpata M.G.B., iar faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările cauzei şi de persoana inculpatului, instanţa, în baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen. Pentru aceleaşi motive, instanţa, în baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen.
S-a arătat că cele trei infracţiuni de furt deduse judecăţii se află în concurs real, fiind săvârşite de inculpata M.G.B. prin acţiuni distincte, înainte ca aceasta să fie condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, văzând şi dispoziţiile art. 91 C.pen., în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa de fond a considerat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată. Totodată, a apreciat că în cauză sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 91 C.pen. pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedeapsa aplicată fiind închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, iar inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.
Pentru a decide aceasta, instanţa a avut în vedere faptul că inculpatul, deşi nu se află la primul contact cu legea penală, nu este cunoscut cu antecedente penale, a fost arestat preventiv pe parcursul procesului penal până la acest moment şi a cunoscut astfel rigorile mediului carceral şi poate realiza gravitatea acţiunilor sale şi prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În plus, instanţa a reţinut şi starea de graviditate a acesteia şi faptul că urmează să devină mama pentru a treia oară, acordându-se astfel o nouă şansă inculpatei pentru a rămâne alături de familia ei.
Prin urmare, instanţa a considerat că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este aptă să atragă atenţia inculpatului în vederea respectării normelor de convieţuire socială, iar circumstanţele personale ale inculpatului, aflat la prima condamnare, coroborate cu faptul că inculpatul a cunoscut mediul penitenciar, sunt apte să convingă instanţa că acesta nu va mai comite alte infracţiuni.
Cu privire la latura civilă a cauzei, în faza de urmărire penală persoana vătămată SC F.R. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 23550 de lei reprezentând contravaloarea telefoanelor sustrase de inculpată.
Instanţa a constatat că în cauză sunt întrunite cele 4 condiţii ale răspunderii civile delictuale, existenţa unei fapte ilicite – sustragerea bunurilor de către inculpată, existenţa unui prejudiciu – deposedarea persoanei vătămate de bunurile ce i-au fost sustrase, între cele două componente ale răspunderii civile menţionate existând legătură de cauzalitate directă, vinovăţia în săvârşirea faptei ilicite îmbrăcând forma intenţiei.
SC B.R. SA nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal astfel că în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen., prima instanţă a luat act că persoana vătămată SC B.R. SA nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul în cuantum de 1077,10 lei fiind recuperat.
Deşi iniţial persoana vătămată SC O.N. SRL a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal, după acoperirea acestuia de către inculpată, persoana vătămată a precizat că şi-a recuperat prejudiciul (f 119 dos inst).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi inculpata M.G.B., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II a Penală la data de 03.10.2017, sub nr.51374/299/2016*.
Prin motivele scrise depuse la dosarul cauzei (filele 5-8) Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut pentru fapta din 17.08.2016 circumstanţa prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. a C. pen., respectiv eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii şi nu circumstanţa atenuantă legală, prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. - acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune până la primul termen de judecată, având în vedere că a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. e C. pen. în furt simplu, prevăzută de art. 228 alin. 1 C. pen.
Totodată, s-a mai susţinut că în mod greşit instanţa de fond a dispus suspendarea sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani şi nu pe durata unui termen maxim de 4 ani închisoare.
Referitor la primul motiv de apel, s-a arătat că în cazul infracţiunii de furt simplu din data de 17.08.2016, având în vedere că inculpata a acoperit integral prejudiciul, instanţa de fond a reţinut în sarcina inculpatei circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. 2 C. pen. urmând ca pentru infracţiunea menţionată limitele de pedeapsă să fie reduse încă o dată cu o treime, conform art. 76 alin. 1 C. pen. însă în cauză erau incidente dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. - acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune până la primul termen de judecată, având în vedere că a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. e C. pen. în furt simplu, prevăzută de art. 228 alin. 1 C. pen.
S-a arătat că legiuitorul a exclus din categoria infracţiunilor pentru care nu poate fi reţinută circumstanţa atenuantă legală prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. doar infracţiunea de furt calificat, nu şi infracţiunea de furt simplu, prevăzută de art. 228 alin. 1 C. pen.
Prin adresa din 22.03.2017 partea civilă SC O.N. SRL a precizat că prejudiciul cauzat de inculpata M.G.B. a fost recuperat (f. 119 vol. I dosar instanţă), astfel încât având în vedere că inculpata a achitat prejudiciul reţinut în sarcina sa înainte de primul termen de judecată, prim termen la care procedura de citare era legal îndeplinită şi cauza în stare de judecată, trebuia să se reţină circumstanţa legală prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. şi nu circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. a C. pen.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel privind majorarea termenului de supraveghere, s-a arătat că potrivit art. 92 C. pen. durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.
În raport de datele care caracterizează persoana inculpatei, de specializarea infracţională de care a dat dovadă aceasta, s-a susţinut că instanţa de fond trebuia să se orienteze către maximul intervalului prevăzut de lege.
Analizând fişa de cazier judiciar a inculpatei se poate constata că aceasta a mai fost sancţionată administrativ tot pentru săvârşirea infracţiunii de furt de 7 ori (f. 24-25 dos. instanţă), beneficiind de clemenţa organelor de urmărire penală. Săvârşind noi infracţiuni după ce organele judiciare au arătat clemenţă faţă de inculpată, aceasta a dovedit că măsurile luate anterior nu au avut nicio influenţă asupra acesteia şi în loc să-şi revizuiască atitudinea faţă de lege şi de ordinea socială, inculpata a perseverat în săvârşirea de infracţiuni, adoptând acelaşi comportament ilicit.
De asemenea, faţă de inculpată s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale prin Ordonanţa nr. 452/P/2017 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti pentru infracţiunea de complicitate la furt, prevăzută de art. 48 alin. 1 C. pen. raportat la art. 228 alin. 1 lit. d C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. d C. pen. reţinându-se că, la data de 08.01.2017 numita M.I. a sustras din magazinul A. situat în Complexul Comercial Bucur Obor, sector 2, Bucureşti, un televizor led marca Philips în valoare de 3699,90 lei, în timp ce inculpata M.G.B. a asigurat locul faptei şi a distras atenţia unuia dintre angajaţii magazinului, în acest fel ajutând şi înlesnind comiterea faptei, inculpata săvârşind fapta deşi se afla sub măsura controlului judiciar, dispus de Tribunalul Bucureşti din 27.12.2016 prin care s-a admis contestaţia formulată de inculpată şi s-a constatat încălcarea termenului peremptoriu de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. 1 C. pen.
Prin încheierea din 27.12.2016 a Tribunalului Bucureşti s-a impus inculpatei pe durata măsurii controlului judiciar să nu se deplaseze în incinta centrelor comerciale şi în nicio unitate comercială în care se comercializează bunuri electrocasnice şi de telecomunicaţii, obligaţie încălcată de inculpată la data de 08.01.2017, cu rea-credinţă, deşi cunoştea obligaţiile pe care le are pe parcursul controlului judiciar, aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat de organele de poliţie la 28.12.2016.
S-a susţinut că deşi se afla sub măsura restrictivă de drepturi a controlului judiciar, inculpata a continuat să manifeste cu intenţie o conduită ilicită, cunoscând că este cercetată în alte dosare penale tot pentru săvârşirea infracţiunii de furt şi având cunoştinţă de consecinţele comiterii unor fapte de natură penală, a perseverat în comiterea actelor cu caracter infracţional cu scopul obţinerii unor foloase materiale.
De asemenea, faţă de aceeaşi inculpată s-a dispus prin Ordonanţa din 08.02.107 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti punerea în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 48 alin. 1 C. pen. raportat la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. e C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. d C. pen. constând în aceea că, în data de 29.10.2016, în jurul orei 18:55 a distras atenţia agentului de pază şi a celorlalţi angajaţi, în timp ce M.I., prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă, a sustras un laptop marca Asus, din magazinul A., aflat în Complexul Cora Alexandria, sector 5, prejudiciul fiind estimat la suma de 3199,9 lei.
S-a susţinut că există riscul săvârşirii şi a altor infracţiuni, risc evidenţiat şi de scopul săvârşirii infracţiunilor care fac obiectul prezentei cauze, precum şi cele care au făcut sau fac obiectul cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Sector 5 şi 6 Bucureşti şi pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti, respectiv dobândirea în mod facil, de bani sau bunuri uşor de valorificat, ceea ce impune majorarea termenului de supraveghere la 4 ani, pentru ca inculpata să fie supusă pe întreaga perioadă unor măsuri, prin care se urmăreşte realizarea unui relativ control asupra atitudinii condamnatei, de natură să confirme sau să infirme justeţea măsurii suspendării sub supraveghere, măsurile de supraveghere având rolul de a asigura prevenţia socială, ajutând inculpata în procesul de resocializare.
S-a arătat că prin majorarea termenului de supraveghere se urmăreşte un efect psihologic asupra inculpatei, care pentru o perioadă de 4 ani este stăpânită de o stare de incertitudine care o va determina să se abţină de a săvârşi noi infracţiuni de teama executării pedepsei,
Apelanta inculpată M.G.B. şi-a motivat apelul oral, la data la care au avut loc dezbaterile, când, fiind asistată de apărător ales, a solicitat admiterea acestuia şi să se constate că între S.C.O.N. SRL şi ea a intervenit o înţelegere, în sensul retragerii de către persoana vătămată a plângerii, prejudiciul fiind integral achitat. Pentru aceste motive, inculpata a solicitat achitarea pentru fapta din 16.08.2016.
Inculpata a mai arătat că instanţa de fond a apreciat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 alin.2 lit.a C.pen.
Faţă de relaţiile comunicate la dosar, inculpata a solicitat aplicarea dispoziţiilor Legii nr.682/2012 şi reducerea pedepsei la jumătate.
La solicitarea Curţii a fost ataşată la dosar adresa nr. 807/D/P/2017 din data de 15.01.2018 a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală (fila 48).
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept supuse verificărilor potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază apelurile declarate de Ministerul Public şi de inculpată ca fiind întemeiate pentru următoarele considerente:
În privinţa situaţiei de fapt Curtea reţine că aceasta a fost stabilită cu claritate de prima instanţă, nefiind contestată nici de Ministerul Public şi nici de inculpată prin apelurile formulate, criticile formulate de aceştia în calea de atac vizând greşita reţinere a unor circumstanţe atenuante, împrejurarea că pentru una dintre infracţiuni instanţa de fond nu ar fi dat relevanţă împrejurării că a intervenit împăcarea părţilor şi individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea reţine că inculpata M.G.B. a solicitat în faţa primei instanţe aplicarea procedurii simplificate de judecată prevăzută de lege în cazul recunoaşterii învinuirii.
Făcând propria analiză a probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale, instanţa de apel apreciază că în mod corect instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatei M.G.B., care în data de 26.08.2016, în jurul orei 14:00, a pătruns în magazinul SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246B, sector 1, unde s-a îndreptat către depozitul de marfă, iar dintr-un fişet metalic neasigurat, amplasat în biroul administrativ în interiorul căruia accesul persoanelor străine este interzis, a sustras 10 (zece) telefoane mobile, astfel: 7 telefoane marca Samsung şi 3 telefoane marca Huawei, în valoare de 23.550 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 2 litera b C.pen.
Fapta aceleiaşi inculpate care, la data de 17.08.2016, orele 19:00, a sustras o pereche de ochelari de soare marca TOM FORD, ascunzând-o în sân, sub haine, după ce în prealabil a smuls sistemul antifurt montat pe rama ochelarilor, fiind creat un prejudiciu în sumă de 1189 lei, acoperit în cursul procesului penal, din magazinul O., situat în Complexul Comercial Feeria-Carrefour, din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, întruneşte elementele constitutive al infracţiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen..
Fapta inculpatei M.G.B. care la data de 22.11.2016, orele 12:45, a sustras un număr de 37 de siguranțe electrice și un butuc tip yală, ascunzându-le în geanta personală, fiind surprinsă de agenții de pază imediat după ce a trecut de linia caselor de marcat fără a achita produsele, cauzând un prejudiciu în sumă totală de 1.077,10 lei, recuperat, din magazinul B., situat în Zona Comercială Băneasa din mun. Bucureşti, Șoseaua București-Ploiești, nr. 42-44, sector 1, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen.
Relevante pentru reţinerea situaţiei de fapt prezentate mai sus sunt procesele verbale de vizionare a imaginilor video, declaraţiile martorilor, procesele verbale de recunoaştere a inculpatei, declaraţiile suspectei/inculpatei date în cursul urmăririi penale, coroborate cu poziţia procesuală adoptată de inculpată în faţa instanţei, aceasta recunoscând în întregime comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Curtea consideră nejustificate susţinerile inculpatei în sensul că instanţa de fond, în mod greşit, nu ar fi dat relevanţă în ceea ce priveşte infracţiunea de furt din data de 17.08.2016 retragerii plângerii de către persoana vătămată sau împăcării părţilor.
Cu referire la infracţiunea de furt din data de 17.08.2016 comisă în dauna persoanei vătămate SC O.N. SRL, instanţa de fond a reţinut că nu este incidentă împăcarea drept cauză care înlătură răspunderea penală, întrucât manifestarea de voinţă din partea persoanei vătămate nu a fost realizată în forma prevăzută de lege.
Sub acest aspect, fiind sesizată cu soluţionarea unui recurs in interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, prin Decizia 26/2006 a decis că încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanţă numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecată de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin înscrisuri autentice.
S-a arătat că instanţa a făcut numeroase demersuri pentru ca împăcarea inculpatei cu persoana vătămată SC O.N. SRL să se realizeze în una din formele prevăzute în decizia mai sus menţionată, demersuri rămase fără rezultat. Între altele, la data de 28.03.2017, prin intermediul grefierului de şedinţă, s-a luat legătura telefonic cu numita V.I., reprezentant al persoanei vătămate SC O.N. SRL şi i s-a pus in vedere să se prezintă in faţa instanţei pentru a-şi exprima acordul cu privire la împăcare sau să facă declaraţia de împăcare prin înscris autentic notarial însă aceasta a refuzat, susţinând că nu doreşte să se prezinte in faţa instanţei pentru a-şi exprima acordul cu privire la împăcare şi nici nu se va deplasa la un notar pentru a-şi exprima voinţa în formă autentică.
S-a arătat că în condiţiile în care manifestarea de voinţă a persoanei vătămate s-a realizat prin înscris sub semnătură privată, nu s-a putut reţine împăcarea drept cauză care înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea de furt, nefiind incidente, în consecinţă, nici prevederile art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen.
Curtea reţine că în mod corect instanţa de fond a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a considera că a intervenit împăcarea între părţi, reţinând în plus că persoana vătămată SC O.N. SRL nu a acordat un mandat expres pentru împăcare persoanei care figurează în înscrisul depus la dosar de inculpată, persoană care aşa cum rezultă din actele dosarului de urmărire penală nu era reprezentantul legal al societăţii persoană vătămată.
Referitor la acest aspect, din cuprinsul cererii de constituire de parte civilă aflată la fila 17 din dosarul de urmărire penală rezultă că reprezentantul legal al SC O.N. SRL era C.R., administrator al acestei societăţi, iar împuternicirea pentru V.I.S. a fost dată în vedere formulării plângerii penale şi pentru a da declaraţie în calitate de persoană vătămată (fila 21 dosar urmărire penală), la dosar neexistând o împuternicire acordată de societatea persoană vătămată în vederea împăcării cu inculpata.
De asemenea, în cauză nu se poate reţine, aşa cum a susţinut apărătorul în apel, că ar fi operat o retragere a plângerii, infracţiunea reţinută în sarcina inculpatei nefiind una pedepsită la plângerea prealabilă şi pentru care ar putea interveni o retragere a acesteia, dispoziţiile art. 231 Cod penal fiind clare, în sensul că numai împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Curtea apreciază întemeiat primul motiv de apel susţinut de Ministerul Public privind greşita reţinere în ceea ce priveşte infracţiunea de furt simplu din data de 17.08.2016 a dispoziţiilor art. 75 alin.2 lit.a Cod penal în loc de cele ale art. 75 alin.1 lit.d Cod penal.
Cu privire la această infracţiune, pentru care instanţa de fond a apreciat în mod corect că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de furt calificat în infracţiunea de furt prev. de art. 228 alin.1 Cod penal, aspect care nu a fost criticat prin apelul Ministerului Public, Curtea reţine că la data de 15.03.2017 a fost depusă la dosarul cauzei de către unul din apărătorii aleşi ai inculpatei chitanţa nr. 12344 din data de 09.03.2017 din care rezultă că a fost achitată suma de 2000 lei reprezentând prejudiciu furt TOM FORD (f. 101 dos. instanţă), în condiţiile în care suma reţinută ca reprezentând prejudiciul cauzat părţii civile prin această faptă a fost de 1189 lei.
La termenul din data de 02.03.2017 acordat pe şedinţă publică pe fondul cauzei s-a încuviinţat cererea de amânare a judecăţii formulată de inculpată având în vedere lipsa avocaţilor aleşi în vederea prezentării acestora şi pentru a achita prejudiciul reţinut în sarcina sa iar anterior cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură.
Potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. constituie circumstanţă atenuantă legală acoperirea integrală a prejudiciului cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectul datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pun în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.
Legiuitorul a exclus din categoria infracţiunilor pentru care nu poate fi reţinută circumstanţa atenuantă legală prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. d C. pen. doar infracţiunea de furt calificat, nu şi infracţiunea de furt simplu, prevăzută de art. 228 alin. 1 C. pen., dispoziţiile legale menţionate fiind incidente în cauză în condiţiile în care inculpata a achitat prejudiciul reţinut în sarcina sa înainte de primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită şi la care cauza să fie în stare de judecată iar din fişa de cazier judiciar nu rezultă că inculpata ar mai fi beneficiat anterior de această circumstanţă atenuantă legală.
Prin urmare, în raport de aceste împrejurări, instanţa de fond ar fi trebuit să reţină în privinţa acestei infracţiuni circumstanţa legală prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal şi nu circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal, astfel încât din această perspectivă criticile Ministerului Public apar ca fiind întemeiate.
Apare de asemenea ca fiind întemeiată solicitarea inculpatei de reţinere a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. în raport de conţinutul adresei DIICOT depuse la dosarul cauzei, la solicitarea instanţei.
Astfel, Curtea reţine că inculpata M.G.B. a formulat la data de 31.03.2017 un denunţ având ca obiect infracţiunile prev. de art.367 alin.1 şi 3, art.310 Cp, art.313 alin.1 rap la art.316 Cp şi art.244 alin.1 şi 2 Cp cu aplicarea art.38 alin.1 Cp, denunţ înregistrat şi exploatat în cadrul dosarului 807/D/P/2017. Prin ordonanţa emisă în dosarul menţionat la data de 31.03.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la aceste infracţiuni iar prin ordonanţa din data de 12.12.2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale in personam cu privire la un număr de trei suspecţi.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Din reglementarea mai sus expusă, reţinând şi aspectele din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 67/2015 prin care s-a constatat că soluţia legislativă prin care se exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru persoana care are calitatea de martor, în sensul prev. de art. 2 lit.a pct.1 şi care nu a comis o infracţiune gravă este neconstituţională), rezultă că pentru a beneficia de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, denunţul formulat este supus unei duble condiţii, respectiv să fie făcut înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii iar prin denunţ să se poată identifica şi trage la răspundere penală alte persoane care au comis infracţiuni grave.
Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea textului menţionat, denunţul fiind făcut de inculpată la data de 31.03.2017, în cursul judecăţii, acesta fiind valorificat de Ministerul Public, aşa cum rezultă din adresa depusă la dosar, care a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale in personam cu privire la un număr de trei suspecţi pentru infracţiunile vizate prin denunţ, printre acestea fiind şi infracţiuni grave în sensul avut în vedere de Legea nr. 682/2002.
Prin urmare, Curtea va face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 în privinţa fiecărei infracţiuni reţinute în sarcina inculpatei, urmând a reduce la jumătate limitele pedepsei pentru fiecare infracţiune.
La individualizarea pedepsei pe care o va aplica inculpatei M.G.B. pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina sa, Curtea are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului evaluate prin prisma următoarelor criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului-penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Vor fi avute în vedere în primul rând limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin.10 C.proc.pen. ca urmare a recunoaşterii învinuirii şi judecării cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii dar şi dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă.
Referitor la infracţiunea de furt simplu din data de 17.08.2016, având în vedere că inculpata a acoperit integral prejudiciul, Curtea va reţine circumstanţa atenuantă legală prev. de art. 75 alin.1 lit.d Cod penal, astfel încât pentru infracţiunea menţionată limitele de pedeapsă vor fi reduse încă o dată cu o treime, conform art. 76 alin. 1 C.pen.
În ceea ce priveşte infracţiunile care fac obiectul cauzei, Curtea reţine îndrăzneala deosebită de care a dat dovadă inculpata care a acţionat fără nicio teamă că va fi văzută sau prinsă, în timpul zilei şi prin violarea sediului profesional în cazul uneia dintre infracţiuni, pătrunzând în spaţiul administrativ aparținând magazinului SC F.R. S.A, din incinta Mall Promenada. Referitor la infracţiunea de furt simplu din data de 17.08.2016, inculpata a înlăturat sistemul antifurt de pe perechea de ochelari înainte de a-i sustrage.
În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatei, Curtea reţine că înainde de comiterea infracţiunilor din cauza de faţă inculpata a fost sancţionată administrativ cu amendă de 7 ori pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt şi furt calificat, ignorând clemenţa de care beneficiase şi perseverând în nesocotirea normelor penale.
Tot referitor la persoana inculpatei Curtea reţine că aceasta este în vârstă de 25 de ani, nu are un loc de muncă stabil sau vreo ocupaţie, nu este căsătorită, are trei copii minori, unul născut de curând, a recunoscut comiterea infracţiunilor, adoptând o poziţie sinceră de la momentul primei audieri.
Faţă de aceste considerente, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi de inculpata M.G.B. împotriva sentinţei penale nr. 416 din data de 09.06.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia Penală, în dosarul nr. 51374/299/2016*.
A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând, în fond:
În baza art. 228 alin.1 - 229 alin.2 lit. b C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. a condamnat-o pe inculpata M.G.B. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (fapta din 26.08.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 228 alin.1 C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. a condamnat-o pe inculpata M.G.B. la pedeapsa de 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt (fapta din 22.11.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 228 alin.1 C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. şi cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. a condamnat-o pe inculpata M.G.B. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt (fapta din 17.08.2016).
În baza art.67 alin. 1 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin.1 lit. b C.pen. a contopit pedepsele principale aplicate inculpatei în prezenta cauză, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare la care se va adăuga un spor de 3 luni închisoare ( spor egal cu o treime din suma celorlalte pedepse), rezultând în final o pedeapsă de 1 an şi 9 luni închisoare.
În baza art.45 alin.3 lit.a C.pen. a contopit pedepsele complementare şi a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68 alin.1 lit.b C.pen.
În baza art.45 alin.5 C.pen. a contopit pedepsele accesorii aplicate in prezenta cauză şi a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pedeapsa accesorie urmând a se executa în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.
În baza art. 91 C.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 1 an şi 9 luni închisoare şi a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 alin.1 C.pen., termenul de supraveghere urmând a se calcula conform art. 92 alin.2 C.pen. de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate dacă nu contravin prezentei.
A constatat că inculpata a fost reţinută în 23.11.2016, arestată la domiciliu în perioada 24.11.2016 – 27.12.2016, arestată preventiv în perioada 23.02.2017 – 26.04.2017 şi arestată la domiciliu în perioada 27.04.2017 – 09.06.2017.
În temeiul art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Judecătoria Galați
Stabilire termen de încercare în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Judecătoria Bârlad
Furt
Judecătoria Bârlad
Furt
Judecătoria Curtea de Argeș
furtul(art. 208-209 cod penal)
Judecătoria Bârlad
Furt