Cerere de revizuire respinsă ca inadmisibilă. Recurs respins ca lipsit de interes. Neevocarea fondului.

Evocarea fondului are loc atunci când, reapreciind probele administrate în faţa instanţei de fond sau a celei de apel, instanţa reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea pronunţată de instanţele inferioare. În cauza de faţă  prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat nu s-a evocat fondul, instan?a respingând ca  lipsit de interes recursul întrucât a constatat ca încetată  de drept măsura asigurătorie contestată.

Instanţa  de recurs nu a stabilit o altă stare de fapt decât cea reţinută de către instan?a de fond şi nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

În raport de motivul de revizuire invocat - s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut (în varianta plus  petita în cererea de faţă), acesta nici nu ar putea fi incident în ipoteza neevocării fondului, căci numai într-o asemenea situaţie se poate imagina o pronunţare plus/minus/ultra petita.

În cauza de faţă recursul declarat a fost respins în întregul lui ca lipsit de interes.

Or, pentru a fi putut fi incident unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. ar fi trebuit ca instan?a de recurs, admi?ând recursul, casând hotărârea recurată şi reţinând cauza spre rejudecare (conform art. 498 alin.1 Cod procedură civilă), să soluţioneze pe fond cererea introductivă şi, cu ocazia soluţionării cererii, să  se pronunţe pe mai mult/altceva decât s-a cerut. Or, nu aceasta este situaţia în prezenta cauză.

Art. 509 alin. 1 pct. 1, alin. 2 Cod procedură civilă

Prin decizia civilă nr.759/CA din 20.09.2017 Curtea de Apel Constan?a a admis excep?ia lipsei de interes ?i a respins ca lipsit de interes recursul în contencios administrativ şi fiscal promovat de recurenta pârâtă ANAF, în contradictoriu cu intimata - reclamantă [...]., împotriva sentinţei civile nr. 97/20.01.2017 a Tribunalului Constan?a.

 Împotriva acestei decizii, în temeiul art.509 ?i urm. din NCPC, a formulat cerere de revizuire ANAF, criticând-o sub aspectele:

 Instan?a s-a pronun?at asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronun?at asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

 Arată că instan?a de recurs, a invocat din oficiu, excep?ia lipsei de interes a căii de atac promovată de institu?ia revizuentă, re?inând inciden?a prevederilor art. 213 alin. 7 din Legea nr. 207/2015.

 Consideră că o astfel de solu?ie, pronun?ată direct în calea de atac, se încadrează pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. l punctul 1, instan?a pronun?ându-se pe ceva ce nu s-a cerut.

Solicită a se re?ine o practică constantă în astfel de solu?ii, în care, instan?ele de control, au respins solicitări de acest gen venite din partea reclaman?ilor contestatori, direct în căile de atac pe următoarele considerente:

În primul rând, obiectul recursului îl constituie sentinţa civila nr. 97/20.01.2017 pronun?ată de Tribunalul Constanţa, privind solu?ie de desfiin?are a Deciziei de măsuri asigurătorii [...]/13.10.2016, ?i nu măsură asiguratorie contestată de reclamanta [...].

În al doilea rând, încetarea efectelor măsurilor asigurătorii nu poate fi constatată în calea recursului, respingându-se calea de atac ca ?i lipsită de interes, întrucât instan?a are în vedere un alt temei juridic decât cel deservit fondului, ?i avut in vedere de instan?a de fond a cărei hotărâre este recurată. Or, schimbarea considerentelor sentinţei civile recurate, nu se poate realiza pe calea excep?iei invocate de instanţa de recurs din oficiu, acest aspect neputând fi discutat in calea recursului, care prive?te critici aduse hotărârii de fond.

Apreciază că suntem în prezen?a unei sanc?iuni juridice datorate nerespectării condi?iilor de validitate ale unui act la data întocmirii acestuia, iar o eventuala încetare de drept, constatată direct în calea recursului, nu poate fi analizată ca un motiv de nulitate al actului contestat, încetarea fiind un incident survenit ulterior fără a afecta validitatea măsurilor între momentul instituirii acestora ?i momentul încetării, astfel că nu se poate retine solu?ie pronun?ată în cauză.

În plus, lipsa de interes este anihilată de existen?a sesizării penale, devenind incidente prevederile art. 213 alin 8 din Legea 207/2015, iar măsurile nu sunt încetate de drept. Art. 213, alin. 8, a instituit excep?ia potrivit căreia „in situa?ia în care au fost instituite măsuri asigurătorii ?i au fost sesizate organele de urmărire penală potrivit legii, măsurile asigurătorii încetează de drept la data la care au fost luate măsuri asigurătorii potrivit Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala”.

Din interpretarea normei legale rezultă că alineatul 7 al art. 213 din Codul de procedură fiscală reglementează inciden?a unui termen legal substan?ial (de 6 luni sau 1 an), iar art. 8 al aceluia?i articol instituie o excep?ie de la aplicarea acestuia. Analizând ?i expunerea de motive a proiectului Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se constată, fără echivoc, faptul că ini?iatorul a urmărit corespondenţa actului normativ cu dispozi?iile Codului de procedură penală, prevăzând ca o excep?ie de la regula instituită prin art. 213 alin 7 din Codul de procedură fiscală, situa?ia în care măsurile asigurătorii dispuse să înceteze la alte date decât cele prevăzute (6 luni, 1 an).

Drept urmare, încetarea măsurilor asigurătorii in termenele prevăzute de art. 213 alin 7 din Codul de procedura fiscala nu se aplică (nu are inciden?a) în cazurile în care au fost sesizate organele de urmărire penală.

Situa?ia prezentului litigiu se circumscrie prevederilor art.509 alin. l pct. l din Cod de procedura civilă, şi apreciază instanţa că se impune revizuirea hotărârii atacate întrucât instan?a s-a pronun?at pe ceva ce nu s-a cerut.

Astfel, cum rezultă din cuprinsul reglementării legale, fundamentul acestui motiv al revizuirii (pct. l al alin. l al art. 509 Cod procedură civilă) îl reprezintă institu?ia unei gre?ite solu?ii pronun?ate direct in calea de atac.

 Raportat la aceste dispozi?ii legale, se re?ine că, pentru a se putea invoca motivul de revizuire referitor la solu?ie trebuise îndeplinite cumulativ mai multe condi?ii care, in opinia revizuentei, sunt îndeplinite in cauză.

Solicită admiterea cererii de revizuire ?i schimbarea în tot a hotărârii atacate.

Prin întâmpinare, intimata [...] solicită respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, în raport de următoarele motive de fapt ?i de drept:

Potrivit art. 513 alin. 3 din Codul de Procedură Civilă, „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii ?i la faptele pe care se întemeiază”.

În cazul de fa?ă, consideră că motivul revizuirii, astfel invocat ?i motivat - instan?a de recurs s-a pronun?at pe ceva pe ce nu s-a cerut – respectiv, pe excep?ia lipsei de interes - este inadmisibil.

Potrivit art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de Procedură Civilă „Revizuirea unei hotărâri pronun?a?i asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: s-a pronun?at asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronun?ata asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.”

În cazul de fa?ă, prin decizia a cărei revizuire se solicită, instan?a de recurs nu s-a pronun?at asupra fondului ?i nici nu a evocat fondul.

 În spe?ă, instan?a de recurs s-a pronun?at asupra excep?iei lipsei de interes invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 21.06.2017, termen la care instan?a de recurs a dispus amânarea cauzei ?i citarea revizuentei în vederea exprimării unui punct de vedere, fiind respectate dispozi?iile procedurale privind contradictorialitatea ?i dreptul la apărare.

 La termenul de judecată din data de 20.09.2017, data la care instan?a s-a pronun?at asupra excep?iei ?i a pronun?at decizia ce face obiectul cererii de revizuire, revizuenta nu ?i-a exprimat punctul de vedere ?i nici nu a făcut dovada emiterii titlului de crean?ă, drept pentru care în mod corect instan?a de recurs s-a pronun?at în sensul admiterii excep?iei lipsei de interes, fondul nefiind pus în discu?ie.

În acest context, motivul de revizuire invocat este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

Pe de altă parte, a se pronun?a instan?a asupra unei excep?ii procesuale, ca ?i mijloc de apărare peremptoriu, nu echivalează cu a se pronun?a instan?a asupra unui lucru care nu s-a cerut, excep?ia fiind invocată raportat la recursul promovat de ANAF, nefiind făcută dovada interesului promovării ?i continuării căii de atac.

?i din această perspectivă, motivul de revizuire este inadmisibil.

Nu în ultimul rând, prin calea revizuirii nu se pot aduce critici asupra modalită?ii de solu?ionare a excep?iei lipsei de interes, fiind exclusiv culpa revizuentei că nu a în?eles să î?i expună punctul de vedere asupra excep?iei invocate pe parcursul vacan?ei judecătore?ti ?i până la 20.09.2017, data solu?ionării recursului.

Prin urmare, solicită respingerea revizuirii ca inadmisibilă.

Curtea, deliberând cu prioritate asupra excepţiei inadmisibilită?ii cererii de revizuire, în acord cu dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. „Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;”

Conform art. 509 alin. 2C.pr.civ. „(2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.”

Astfel, din coroborarea dispoziţiilor legale precitate se desprinde ideea că pot face obiectul revizuirii în ipoteza cazului reglementat de art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. numai acele hotărâri date de către o instanţă de recurs/apel atunci când evocă fondul.

Sintagma “evocarea fondului” de către instan?a de  se referă la stabilirea de către aceasta a unei alte situa?ii de fapt decât cea reţinută în faza de judecată anterioară sau în aplicarea altor dispozi?ii legale la împrejurările de fapt deja stabilite, având ca rezultat o altă dezlegare a raportului juridic dedus judecă?ii sub aspectul temeiniciei dreptului pretins.

Prin decizia atacată în speţă a fost respins, ca  lipsit de interes recursul  formulat împotriva sentinţei civile nr. 97/20.01.2017 a Tribunalului Constanţa, sentinţă prin care a fost admisă cererea formulată de reclamanta [...] în contradictoriu cu pârâta ANAF – DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA – [...] şi anulată decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. [...]/13.10.2016.

Evocarea fondului are loc atunci când, reapreciind probele administrate în faţa instanţei de fond sau a celei de apel, instanţa reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea pronunţată de instanţele inferioare. În cauza de faţă  prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat nu s-a evocat fondul, instan?a respingând ca  lipsit de interes recursul întrucât a constatat ca încetată  de drept măsura asigurătorie contestată.

Instanţa  de recurs nu a  stabilit o altă stare de fapt decât cea reţinută de către instan?a de fond şi  nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

În raport de motivul de revizuire invocat - s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut (în varianta plus  petita în cererea de faţă), acesta nici  nu ar putea fi  incident în ipoteza neevocării fondului, căci numai într-o asemenea situaţie se poate imagina o pronunţare plus/minus/ultra petita.

În cauza de faţă  recursul declarat a fost respins în întregul lui ca lipsit de interes.

Or, pentru a fi putut fi incident unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. ar fi trebuit ca instan?a de recurs,  admi?ând recursul, casând hotărârea recurată şi reţinând cauza spre rejudecare (conform art. 498 alin.1 Cod procedură civilă), să soluţioneze pe fond cererea introductivă şi, cu ocazia soluţionării cererii, să  se pronunţe pe mai mult/altceva decât s-a cerut. Or, nu aceasta este situaţia în prezenta cauză.

„Fondul” avut în vedere pentru admisibilitatea cererii de revizuire este fondul cererii de judecată iar hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul sunt acele hotărâri prin care instanţa decide asupra caracterului fondat sau nefondat al unei cereri principale,  accesorii, adiţionale sau incidentale şi nu asupra unei excepţii procesuale al cărei scop este tocmai acela de a împiedica sau amâna judecata pe fond a  cererii.

Drept pentru care Curtea constată că prin decizia a cărei revizuire se cere nu s-a evocat fondul,

Urmând a fi admisă excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, cu consecinţa respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei civile nr. 759/20.09.2017 a Curţii de Apel Constanţa, fără a mai fi analizat fondul acestei cereri.

Domenii speta

Spete similare