Partaj judiciar – ieşire din indiviziune

DOSAR NR. ………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A IV-A CIVILĂ

Decizia civilă nr. ………..

Şedinţa publică din data de ………..

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: …………

JUDECATOR: ………….

GREFIER: …………..

Pe rol se află soluţionarea apelului formulat de apelanta-pârâtă .........împotriva sentinţei civile nr. ........., pronunţate de Judecătoria Sectorului .........în dosar nr. ........., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ........., cauza având ca obiect  partaj judiciar- ieşire din indiviziune.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns apelanta-pârâtă .........personal şi asistată de avocat ........., cu împuternicire avocaţială la dosar şi intimata-reclamantă personal şi asistată de avocat ........., cu împuternicire avocaţială la dosar.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează  obiectul cauzei, stadiul procesual şi modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi depunerea prin serviciul registratură, la data de 24.04.2017, de către apelanta-pârâtă a unor note de şedinţă după care:

Apelanta-pârâtă, prin apărător, faţă de soluţia pronunţată de către instanţă asupra cererii de intervenţie, apreciază că obiectul apelului, la acest moment, îl reprezintă strict soluţia dată de către instanţă pe cererea reconvenţională.

Intimata-reclamantă, prin apărător, arată că prin întâmpinarea şi notele scrise cu privire la motivele de apel a invocat excepţia inadmisibilităţii cererilor noi formulate în apel, întrucât apelanta nu critică sentinţa primei instanţe, ci formulează noi cereri în apel.

Tribunalul invocă, ca motiv de ordine publică, neparticiparea tuturor moştenitorilor la partaj, prin urmare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive asupra căreia acordă cuvântul părţilor.

Apelanta-pârâtă, prin apărător, solicită admiterea excepţiei invocată din oficiu şi desfiinţarea sentinţei primei instanţe, trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sector .........pentru continuarea judecăţii, cu cheltuieli de judecată.

Intimata-reclamantă, prin apărător, arată că potrivit titlului de proprietate a celor două apartamente sunt doar cele două moştenitoare, acestea fiind unicele proprietare ale apartamentelor supuse în indiviziune, motiv pentru care apreciază că nu există posibilitatea unei alte împărţiri către alte persoane şi depune la dosarul cauzei chitanţa privind onorariul de avocat.

Apelanta-pârâtă, prin apărător, arată că dreptul de proprietate al celor două moştenitoare s-a născut odată cu deschiderea succesiunii, iar dreptul de proprietate nu a fost pierdut în niciun fel. De asemenea, arată că reclamanta, în faţa primei instanţe, a fost de acord cu partajul celor trei surori în viaţă, întrucât au fost patru surori, dar una dintre acestea a decedat în ........., iar în apel s-a opus intervenţiei formulată de cealaltă moştenitoare.

La interpelarea tribunalului, părţile litigante arată că nu există vreun act de moştenire de pe urma surorii decedate în ..........

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector .........la data de .........sub numărul ........., reclamanta ......... a formulat în contradictoriu cu pârâta .........acţiune în partaj solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună sistarea stării de indiviziune, prin partajarea în natură, asupra : apartamentului .........şi apartamentului ........., prin atribuirea către fiecare coproprietar conform cotelor - părţi egale deţinute astfel : atribuirea, apartamentul nr. 1 reclamantei şi atribuirea apartamentului nr. 2 pârâtei, precum și cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că prin sentinţa civilă nr. ……… pronunţată în şedinţa publică de la ……. de Judecătoria Sectorului .........în dosarul nr. ……. a redobândit împreună cu pârâta (sora dumneaei) în cote-părţi egale dreptul de proprietate asupra imobilului situat în .........şi a terenului aferent în suprafaţă de 600 mp.

Pârâta a depus la dosarul cauzei la data de 23.07.2014 (f. 43) întâmpinare prin care a arătat că înţelegerea dintre reclamantă și pârâtă a fost aceea de a vinde împreună cele două apartamente și a împărți suma în mod egal, raportat la faptul că fiecare aveau și au locuinţe proprii, proprietate personala. Concluzionând, pârâta a arătat că este de acord cu acțiunea după evaluarea fiecărui apartament și atribuirea efectivă chiar cum dorește reclamanta, urmând a achita o sultă, în măsura în care apartamentele au valori diferite.

Prin cererea reconvențională, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 1.000 lei pentru lipsa folosinței apartamentului ce îi revine, arătând că a fost privată de folosința apartamentului timp de peste trei ani de zile, din cauza obstaculării vizionării pentru vânzare și cu atât mai mult închirierii.

Prin sentinţa civilă nr. ........., Judecătoria Sectorului .........a admis cererea, a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilele situate la adresa : ........., apartament .........; a atribuit în deplină proprietate si linistită posesie apartamentul nr. 1 situat la etajul 1 al clădirii situat la adresa .........compus din trei camere plus dependinţe cu o suprafaţă utilă de 95,24 m.p. şi cu balcon de 3,9 mp, alături de o cota indiviză aferentă de 12,26% din părţile şi dependinţele comune din suprafaţa de folosinţă a imobilului, cu cota de teren de 59,25 m.p, înscris în .........reclamantei .........; a atribuit în deplină proprietate si linistită posesie apartamentul nr. .........al clădirii compus din trei camere plus dependinţe cu o suprafaţă utilă de 95,91 m.p. şi balcon de 1,44 m.p., are o cota indiviză aferentă de 12,35% din părţile şi dependinţele comune din suprafaţa de folosinţă a imobilului, alături de o cotă de teren de 59,67 m.p, înscris în Cartea Funciară nr. .........pârâtei .........;  a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 5.838 lei cu titlu de sultă;  a respins cererea reconvențională ca fiind neîntemeiată; a compensat în parte cheltuielile de judecată; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.434,50 lei reprezentând jumătate din taxa de timbru achitată de reclamantă aferentă capătului de cerere privind partajarea imobilelor alături de 150 lei reprezentând onorariu mediator rezultând o sumă totală de 6.584,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată; a respins cererea pârât-reclamantei de obligare a reclamant-pârâtei la plata taxei de timbru aferent cererii reconventionale ca fiind neîntemeiată.

În motivarea acestei soluţii, prima instanţă a reţinut în esenţă că prin sentinţa civilă nr. ......... pronunţată în şedinţa publică de la .........de Judecătoria Sectorului .........în dosarul nr. ......... reclamanta a redobândit împreună cu pârâta în cote-părţi egale dreptul de proprietate asupra imobilului situat în .........şi a terenului aferent în suprafaţă de 600 mp, situaţie de fapt căreia i-a aplicat dispoziţiile art. 669 C.civ., şi art. 676 C.civ.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta-pârâtă ........., cauza fiind înregistrată la data de 02.12.2015 pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a civilă sub nr. ..........

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat în esenţă că prin cererea de partaj, reclamanta a exclus-o în mod nedrept pe sora lor, .........domiciliată în ........., fiind în realitate trei moştenitori, iar nu doar doi.

La data de 26.01.2016, intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, întrucât în cartea funciară sunt înscrise ca coproprietare doar părţile din dosar în baza sentinţei civile nr. ......... pronunţate în şedinţa publică de la .........de Judecătoria Sectorului .........în dosarul nr. .........

Analizând sentinţa civilă atacată prin prisma motivelor de apel invocate inclusiv din oficiu, tribunalul apreciază că apelul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Apelul este reglementat ca o cale de atac ordinară devolutivă, spre deosebire de recurs, în sensul că provoacă o nouă judecată în fond, astfel că organul judiciar în apel este îndrituit să reexamineze probatoriul administrat în faţa primei instanţe şi poate modifica situaţia de fapt reţinută, exercitând atât un control de legalitate, câr şi de temeinicie asupra soluţiei apelate.

Făcând aplicarea acestor aspecte teoretice în speţa de faţă, tribunalul constată că, din oficiu, s-a invocat de către instanţa excepţia lipsei calităţii procesuale active, în condiţiile în care prin cererea de chemare în judecată se solicită ieşirea din indiviziune cu privire la un imobil ce face parte din patrimoniul succesoral al autorului părţilor din prezentul dosar, ..........

Fiind o chestiune de ordine publică invocată din oficiu în temeiul prevederilor art. 479 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ., Tribunalul va examina cu prioritate excepţia lipsei calităţii coprocesuale active.

Având în vedere că, potrivit art. 684 alin. (2) C.civ., ,,partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută’’, rezultă că în cauzele având ca obiect ieşirea din indiviziune trebuie să participe toţi coproprietarii.

Cu privire la calitatea de coproprietari asupra imobilului din litigiu, în mod neîntemeiat s-a susţinut că nu trebuie avute în vedere şi celelalte persoane ce figurează în certificatul de moştenitor nr. .........(f. 32 dosar JS1). În acest sens, se constată că prin sentinţa civilă nr. ......... pronunţată în şedinţa publică de la .........de Judecătoria Sectorului .........în dosarul nr. ......... s-a admis acţiunea în revendicare deoarece imobilului fusese naţionalizat în mod nelegal de la autorul lor, ........., bunul revenind astfel în patrimoniul acestuia, iar nu direct în patrimoniul celor două părţi, urmând a le reveni acestora conform cotelor-părţi stabilite prin certificatul de moştenitor.

Or conform certificatului de moştenitor nr. .........au această calitate ........., ........., ........., .........şi ..........

Pentru remedierea acestor lipsuri, tribunalul se raportează la prevederile art 22 C.proc.civ., care, reglementând rolul activ al judecătorului în aflarea adevărului, recunoaşte în prevederile alineatului (3) posibilitatea organului judiciar de a dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii, cu precizarea că persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie.

Sub aspectul regulilor procedurale ce trebuie urmate, se reţine relevanţa dispoziţiilor art.  78 şi art. 79 C.proc.civ.

Constatând că prima instanţa a pronunţat sentinţa apelată fără a pune în dezbaterea contradictorie a părţilor chestiunea legată de existenţa unei coparticipări procesuale active/pasive în prezenta cauză, ceea ce ar reclama introducerea în cauză a tuturor părţilor ce au calitatea de coproprietar, astfel încât dezbaterile în fapt şi în drept să se realizeze cu luarea în considerare a tuturor susţinerilor şi apărărilor acestora, tribunalul apreciază că, în lumina prevederilor art. 480 C.proc.civ., se impune anularea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi primă instanţă.

Din analiza prevederilor art. 480 C.proc.civ. rezultă că legiuitorul a consacrat soluţia anulării cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă în condiţii mai restrictive, determinate de soluţionarea procesului fără a se intra în judecata fondului sau în lipsa părţii care nu a fost legal citate, cu cerinţa suplimentară a existenţei unei cereri a părţilor în acest sens, iar în prezenta cauză apelanta-pârâtă a solicitat în mod expres prin cererea de apel şi la ultimul termen de judecată trimiterea cauzei spre rejudecare în faţa primei instanţe.

Din această perspectivă, faţă de soluţia care se prefigurează în cauză, tribunalul constată că examinarea criticilor formulate prin cererea de apel apare ca inutilă la acest moment procesual.

Pentru toate aceste considerente, faţă de dispoziţiile art. 480 C.proc.civ., Tribunalul va admite apelul şi, anulând sentinţa atacată, va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi prime instanţe, urmând ca această să procedeze în conformitate cu prevederile art. 78 şi 79 C.proc.civ, prin introducerea, în cauză a tuturor moştenitorilor menţionaţi în certificatul de moştenitor nr. ..........

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă ........., cu domiciliul în ……… împotriva sentinţei civile nr. ........., pronunţate de Judecătoria Sectorului .........în dosar nr. ........., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ........., cu domiciliul în ……...

Anulează în tot sentinţa civilă apelată în sensul că:

Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe în vederea introducerii în cauză a tuturor moştenitorilor autorului ......... menţionaţi în certificatul de moştenitor nr. 37/1962.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25.04.2017.

Preşedinte  Judecător Grefier

Domenii speta

Spete similare