Majorare pensie întreţinere

Sentinţă civilă 1754 din 17.07.2018


SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1754/2018

Şedinţa publică de la 17 Iulie 2018

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 11.12.2017 sub nr. ... reclamanta FRG, asistată de ocrotitor legal FG, a formulat acţiune în contradictoriu cu pârâtul FGR, solicitând instanţei să dispună majorarea pensiei de întreţinere începând cu data introducerii cererii.

În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta a arătat că se impune majorarea pensiei de întreţinere stabilită prin Sentinţa civilă nr. 2191/09.09.2003 în raport cu modificarea nevoilor de întreţinere ale sale şi mijloacele materiale ale pârâtului. S-a mai arătat că stabilirea cuantumului de întreţinere prin sentinţa civilă menţionată s-a făcut printr-o sumă fixă, respectiv 52 lei lunar, la data când minora avea vârsta de un an şi când pârâtul realiza alte venituri.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 531 din Codul de procedură civilă, iar în susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri (filele nr. 5-11).

Pârâtul a formulat întâmpinare, iar la termenul de judecată din 20.06.2018, prezent în faţa instanţei a arătat că este de acord cu majorarea pensiei de întreţinere. 

 În probaţiune s-a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Minora RG s-a născut la 06.09.2002 şi este fiica pârâtului şi a numitei FG.

Prin Sentinţa civilă nr. 2191/09.09.2003 pronunţată de Judecătoria Tulcea, pârâtul a fost obligat la plata în favoarea minorei a sumei de 520.000 lei lunar, cu titlu de pensie de întreţinere, până la majoratul acesteia.

În drept, cu titlu prealabil, instanţa precizează faptul că legea aplicabilă litigiului, raportat la obiectul cererii, este Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.

În legătură cu nevoia creditorului întreţinerii, instanţa reţine faptul că reclamanta este o minoră  în vârsta de 16 ani, iar starea de nevoie a acesteia este prezumată, conform art. 525 alin. 1 Cod civil.

În prezent, instanţa reţine că nevoile minorei au crescut, corespunzător vârstei sale, aceasta fiind elevă în clasa a IX-a la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea.

Potrivit art. 529 alin. 2 Cod civil, când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.

În cauză, astfel cum a fost reţinut în situaţia de fapt redată, pârâtul are şi în prezent obligaţia de întreţinere a minorei reclamante, iar nevoia celui care o primeşte s-a schimbat. 

În conformitate cu dispoziţiile art. 499 alin. 1 Cod civil, tatăl şi mama sunt obligaţi să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională.

Potrivit art. 531 alin. 1 Cod civil dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 528 alin. 1 Cod civil, dovada stării de nevoie a persoanei îndreptăţite la întreţinere se poate face cu orice mijloc de probă, iar potrivit art. 527 Cod civil, cel care are datoria de a presta întreţinere, potrivit ierarhiei imperativ stabilite de lege, poate fi obligat numai dacă are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, ţinând seama de veniturile, bunurile sale, posibilităţile de realizare ale acestora, precum şi celelalte obligaţii existente în sarcina sa.

În speţă, instanţa constată îndeplinite condiţiile prevăzute de lege privitoare la starea de nevoie a creditorului întreţinerii, precum şi cu privire la modificarea împrejurărilor avute în vedere la momentul stabilirii pensiei de întreţinere.

Pensia de întreţinere poate fi stabilită fie sub forma unei sume fixe, care potrivit art. 531 alin. 1 Cod civil se indexează de drept, trimestrial în funcţie de rata inflaţiei, fie sub forma unei cote din venitul net lunar al debitorului.

În speţă, instanţa apreciază că se impune fixarea pensiei de întreţinere în cotă aşa cum a solicitat şi reclamanta, întrucât prezintă avantajele evitării introducerii repetate a unor cereri pentru majorarea sau reducerea cuantumului pensiei de întreţinere.

Din adresa nr. 2962/CRP/13.032018 rezultă că pârâtul nu figurează în evidenţele publice cu contract individual de muncă în vigoare, iar din adresa nr. TLG-REG 5095/14.03.2018 a D.G.R.F.P. Galaţi A.J.F.P. Tulcea rezultă că pârâtul figurează în evidenţe cu venituri rezultate din activitatea sa de consilier judeţean, respectiv cea de asociat la SC PL SRL.

De asemenea, pârâtul a depus la dosar rezoluţia nr. 1561/15.03.2017 a ONRC – ORC de pe lângă Tribunalul Tulcea, din care rezultă împrejurarea că, începând cu data de 15.03.2017 (deci anterior introducerii cererii de chemare in judecată) societatea al cărei asociat unic este are activitatea suspendată până la 15.03.2020, precum şi o adeverinţă eliberată de CJ Tulcea,din care rezultă că acesta obţine un venit net total anual de 8642 lei din care popriri 2573 lei.

Analizând cifrele menţionate in documentele comunicate de instituţiile abilitate şi de către părţi, instanţa constată, pe de o parte că sumele lunare obţinute de pârât nu au caracter periodic, iar pe de altă parte că, urmare unui calcul estimativ, acestea nu depăşesc venitul minim brut pe economie  in cuantum de 1450 lei stabilit prin HG nr. 1/2017, act normativ in vigoare la data introducerii acţiunii.

Pentru toate cele ce preced şi ţinând cont şi de faptul că există o prezumţie de nevoie în favoarea minorei, iar întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, instanţa va admite cererea formulată, obligând pârâtul la plata în favoarea copilului său minor,  a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de ¼ din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii cererii (12.12.2017) şi până la majoratul copilului.