Divorţ cu copii

Sentinţa civilă nr.2551 din 08 noiembrie 2018

Şedinţa publică din 08.11.2018

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …………… sub nr. ………., reclamanta ………………, a solicitat decăderea parţială din drepturile părinteşti a numitului ………….., cu privire la dreptul de a menţine relaţii personale cu minora ………….., născută la data de ……………..

În motivarea în fapt, reclamanta a arătat că, numiţii ……………. şi …………. s-au căsătorit la data de …………., conform actului de căsătorie nr………… înregistrat în Registrul Stării Civile al Primăriei Municipiului Constanţa, iar la data de ……….. s-a născut minora ………….

Se mai arată că prin sentinţa civilă nr. ………… a Judecătoriei Tulcea s-a dispus desfacerea căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei ………… să revină în comun ambilor părinţi şi după desfacerea căsătoriei, stabileşte domiciliul minorei Ia reclamantă, şi stabileşte exercitarea dreptului pârâtului de a avea legături personale cu minorul după un program stabilit.

În luna …….. a anului ………., pârâtul ……… le-a solicitat evaluarea psihologică şi consilierea fiicei sale deoarece se afla în proces de divorţ şi considera că ………….. avea un comportament nepotrivit în relaţia cu minora. La acel moment copilul a fost evaluat şi s-a constatat că este o fetiţă dezinvoltă, volubilă, care îşi iubeşte părinţii în egală măsură. De asemenea li s-a recomandat să evite conflictele de faţă cu ………….. aceasta fiind martoră la mai multe incidente între părinţi, incidente care au speriat-o foarte tare. În luna …………. a anului ………, numita………… i-a sesizat cu privire la faptul că tatăl nu respectă programul de vizită, merge în fiecare zi Ia şcoală în timpul orelor de curs, deranjând buna desfăşurare a activităţii şcolare. În luna ……….a anului ……….. mama a depus o nouă sesizare prin care a declarat că în perioada în care minora se află în grija tatălui, acesta o neglijează. ………… a infirmat acuzele fostei soţii, relaţiile dintre părinţi fiind deja conflictuale, cu versiuni diferite referitoare la situaţia minorei. În luna ………. a anului ……….., ambii părinţi le sesizează faptul că tatăl nu reuşeşte să albă relaţii personale cu copilul, iar mama cu privire la faptul că ………… pune viaţa în pericol a fetiţei. În perioada …………., copilul s-a aflat în grija tatălui, mamei recomandându-i-se ca după revenirea minorei la domiciliu, ……….. să beneficieze de un program adecvat de consiliere psihologică, la care să participe ambii părinţi. În luna …….. a anului ………., ………. le-a solicitat să-i asigure întâlniri săptămânale cu minora, menţionând din nou că drepturile copilului nu sunt respectate, de asemenea dorea ca împreună cu fosta soţie să participe la şedinţe psihologice. În data de …………., toţi trei s-au prezentat la sediul instituţiei reclamantei, minora susţinând că nu mai vrea să meargă la tată, de asemenea îi era ruşine faţă de colegi deoarece acesta venea aproape zilnic la şcoală, încercând să o filmeze sau să-i spună că îi este dor de ea. Mama era revoltată de atitudinea fostului soţ, relaţia dintre aceştia fiind de natură conflictuală.

Se mai arată că situaţia numiţilor …………. şi …………. a fost supusă atenţiei lucrătorilor din cadrul Primăriei Tulcea în luna ……… a anului …….., care au comunicat reclamantei faptul că membrii compartimentului Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului au efectuat vizite la domiciliul mamei unde au încercat să discute cu minora despre relaţia pe care o are cu tatăl său însă aceasta a refuzat categoric să comunice şi a părăsit camera vizibil deranjată. De asemenea tatăl a participat timp de 2 zile la un seminar având ca temă “Relaţia adult-copil, element cheie în dezvoltarea şi formarea acestuia ca viitor adult”, iar mama a fost contactată pentru medierea relaţiei tată-fiica dar nu a răspuns apelului telefonic. Tot în luna ianuarie 2017, ……….. le-a adus la cunoştinţă că …….. abuzează emoţional copilul, prin urmăriri ale sus-numitului în diverse locuri, fapte ce au fost sesizate şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea. În luna ……….2017, prin sentinţa civilă nr. ……… a Judecătoriei Tulcea, instanţa a admis în parte cererea formulată de reclamanta ………., având ca obiect ordin de protecţie, s-a emis împotriva pârâtului ………., pe o durată de 2 luni de la pronunţarea hotărârii, un ordin de protecţie a reclamantei; pe durata ordinului de protecţie, a dispus luarea următoarelor măsuri faţă de pârât: - obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 20 m faţă de reclamantă şi faţă de copilul părţilor şi 50 m faţă de locuinţa reclamantei din ……………. - interzicerea pârâtului de a se deplasa la şcoala unde învaţă minora ……….., respectiv Şcoala Gimnazială “………..” din municipiul Tulcea, ……………. - interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta.

În luna …………. 2017, ………… a sesizat reclamanta, că mama o agresează fizic pe minoră şi că aceasta ar prezenta o echimoză la nivelul ochiului stâng, fapte infirmate de către copil, mamă şi cadrele didactice. În urma discuţiilor cu angajaţii unităţii şcolare a reieşit că ……….. este un copil conştiincios, învaţă bine, se prezintă la şcoală cu regularitate, curat îmbrăcată, îngrijită şi cu temele efectuate de fiecare dată. În ceea ce priveşte tatăl, acesta a fost descris ca fiind o persoană agasantă, care vine zilnic la şcoală, uneori şi de 2-3 pe zi, motiv pentru care minora refuza să mai iasă în pauze, pentru a nu se întâlni cu el.

Mai arată reclamanta că în lunile …………2017 şi ………. 2017, numita …………….. sesizează că fiica sa este supusă la rele tratamente din partea tatălui, fiind abuzată emoţional şi sexual de către acesta. Reprezentanţii instituţiei reclamantei au stabilit împreună cu aceasta efectuarea unor evaluări a minorei, la specialişti diferiţi. Conform Raportului Psihologic nr.l3/19.09.20I7 întocmit de psiholog  ………..., minora s-a prezentat în datele 17.01.2017, 27.01.2017, 20.02.2017, şi 07.04.2017 însoţită de mamă, pentru evaluarea psiho - emoţională şi consilierea individuală în contextul de conflict relaţional cu tatăl. Pe parcursul întâlnirilor copilul şi-a menţinut refuzul de a merge în vizită la tată şi de a interacţiona cu acesta. Conform Raportului de Consiliere Psihologică nr.108/25.09.2017 întocmit de psiholog ………….., minora a crescut într-o atmosferă tensionată timp de mai mulţi ani, are dificultăţi de ataşament de tip dezinhibat ca efect al traumelor emoţionale suferite pe parcursul anilor în care a fost martora conflictelor dintre părinţii săi şi faptului că îşi percepe tatăl ca pe un agresor, datorită modului său de a o forţa să petreacă timpul cu el, deşi ea manifestă neîncredere faţă de el. Se teme în permanenţă pentru propria-i siguranţă şi lumea i se pare un loc nesigur; consideră că nici Ia şcoală nu are cine să o apere şi se simte în nesiguranţă, iar participarea la activităţile extraşcolare este blocată de teama de a nu fi răpită sau agresată de tată; în urma aplicării scalei traumei şi a abuzului, se consemnează în raport că minora este pozitivă la atmosferă stresantă şi abuz sexual, fiind menţionat că a avut loc numai o dată la modul explicit. Conform Raportului de Evaluare Psihologică nr. 1070/27.09.2017 întocmit de psiholog……………, minora a afirmat despre tată că “este scârbos ceea ce mi-a făcut, mi-e greu să spun că nu este igienic”. Întrebată dacă au mai existat şi în alte rânduri agresiuni sexuale din partea acestuia, minora susţine că o atinge în zone nepotrivite atunci când se întâlnesc. Fetiţa este urmărită de tată, susţine că intră peste ea în timpul orelor la şcoală. De asemenea, afirmă că îşi iubeşte tatăl, dar în acelaşi timp simte pentru el ură deoarece o necăjeşte pe mamă. Întrebată dacă a fost martora vreunei agresiuni fizice a tatălui asupra mamei, ……………. a afirmat că nu a agresat-o niciodată, dar că mama i-ar fi spus că tatăl este capabil de acest lucru.|

Reclamanta ………….. Tulcea precizează că în data de …………., minora …………. a fost audiată în calitate de persoană vătămată de către lucrătorii din cadrul Poliţiei Municipiului Tulcea - Biroul Investigaţii Criminale - Compartimentul Violenţe unde a declarat că în luna ………a anului ………., în perioadă petrecută cu tatăl, la domiciliul bunicilor paterni, acesta a venit în cameră, i-a ridicat rochiţa, i-a dat jos chiloţeii, i-a îndepărtat picioarele şi i-a dat cu “limba la păsărică”.  De asemenea s-a consemnat în declaraţie că a doua zi după începerea anului şcolar, tatăl a ameninţat-o că dacă îi va spune ceva mamei, “el va băga cuţitul în ea”, fapt pentru care i-a ascuns incidental din iulie 2016.

De asemenea, mai arată că, în data de …….. minora ……….. însoţită de mamă, s-a prezentat la sediul Serviciului Prevenţie, Intervenţie, Situaţii Speciale din cadrul ………… - Tulcea, Numita …….. a părăsit încăperea, pentru a se purta o discuţie individuală cu fetiţa. Aceasta este elevă în clasa a III-a în cadrul Şcolii Gimnaziale “……….” din Tulcea. Este inteligentă, creativă şi dezinvoltă. Mama reprezintă un model pentru ea, consideră că este “bună şi frumoasă ca un înger“. Despre colegi şi cadrele didactice vorbeşte în termeni pozitivi, de asemenea şi despre bunicii materni. Ocazional iese afară din casă fără a fi însoţită de mamă, îi este teamă că tatăl ar putea “să o răpească”. La începutul întrevederii nu a dorit să-şi de-a jacheta jos, afirma că este “ sătulă de atâtea discuţii”. Cu privire la despărţirea părinţilor, a susţinut că motivul separării a fost că “,tati stătea tot timpul în taxi şi mânca pe la restaurante, iar eu cu mami nu aveam ce să mâncăm”. Susţine că în perioada în care erau “o familie” nu au fost plecaţi în concedii. Acum este încântată de faptul că mama ei “o plimbă peste tot”. La bunicii paterni, la …………, nu mai vrea să meargă deoarece susţine că mama era jignită frecvent în discuţiile adulţilor, de asemenea erau momente când i se interzicea să vorbească la telefon cu aceasta. Este revoltată că tatăl vine zilnic la şcoală, sunt momente în care copiii râd de ea din cauza acestui fapt, şi deşi i-a spus în nenumărate rânduri să o lase în pace, nu a ţinut cont de dorinţa ei. Tatăl încearcă să o ia în braţe în afara voinţei ei, îi face poze, o înregistrează, aii fost momente când elevii din cadrul şcolii au fost abordaţi de către ………….. pentru a afla tot ce face fiica lui. Cu privire la suspiciunea de abuz sexual, minora povesteşte cu lux de amănunte tot ce s-a petrecut. Îşi aduce aminte cum în „luna iunie a anului trecut a petrecut o lună de zile cu tatăl la domiciliul bunicilor paterni din judeţul Constanţa, localitatea Poiana. De asemenea declară că într-o zi bunicii erau plecaţi de acasă, iar ea se afla în dormitor, întinsă pe pat şi se uita la televizor. A venit tatăl în cameră, i-a ridicat rochia, şi i-a dat jos lenjeria intimă. L-a întrebat de mai multe ori ce face, dar tatăl nu i-a răspuns. Apoi i-a îndepărtat picioarele şi i-a dat cu limba “acolo jos”. La scurt timp tatăl a ieşit din cameră iar copilul s-a dus la baie pentru a se şterge. Afirmă că nu i-a plăcut, nu este igienic şi a deranjat-o mirosul de tutun. A doua zi, ……….. i-a spus că a visat ce s-a întâmplat iar fata l-a contrazis susţinând cele declarate mai sus. Nu au mai discutat despre cele petrecute, decât la începutul anului şcolar, moment în care tatăl i-a comunicat minorei să nu-i zică nimic mamei, altfel o să “ bage cuţitul în ea”. La interval de câteva luni i-a povestit mamei (în luna mai), motivând că şi din această cauză nu mai vrea să-l vadă. Era vizibil afectată de cele povestite, neputând să-şi stăpânească emoţiile aceasta a izbucnit în plâns, spunând răstit că “nu-1 mai vrea în viaţa ei”. Afirmă că este nevoită să-l vadă o dată pe lună, dar acele momente nu sunt plăcute deoarece îi sunt aduse reproşuri continuu atât ei cât şi mamei. Relaţia tată-fiica s-a deteriorat în timp, din cauza insistenţelor tatălui de a fi respectat programul de vizită şi a relaţiei conflictuale cu fosta soţie. Copilul povesteşte că în momentul în care tatăl trebuia să o ia de acasă, lovea tare uşă şi se speria. Atât în locurile publice cât şi la şcoală, ………….. o urmăreşte, minora asociind acest lucru cu faptul că tatăl intenţionează să o răpească. ………… nu se simte în siguranţă în prezenţa tatălui, nu doreşte să facă parte din viaţa ei, vrea să aibă activităţi specifice vârstei sale, să se joace cu copiii afară fără a sta cu teama că tatăl se află în preajma ei, nu poate “să-l ierte”pentru ce a făcut în vară deoarece „este ruşinos”.

Reclamanta indică şi faptul că s-a încercat de nenumărate ori consilierea domnului …………… atât în cadrul D.G.A.S.P.C. Tulcea cât şi în cadrul D.A.P.S. Tulcea - Compartimentul Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului, însă fără niciun efect asupra atitudinii în raport cu fiica sa.

Mai arată că mama minorei a sesizat reclamantei în scris şi alte incidente din care a rezultat un comportament total nepotrivit al pârâtului faţă de aceasta şi de copil.

Reclamanta ………………., prin raportare la situaţia de fapt rezultată din aspectele indicate mai sus, prin starea permanentă de temere indusă minorei în cauză (prin limbaj şi comportament), prin abuzul sexual săvârşit asupra acesteia, consideră că pârâtul ……………. are o influenţă total nefastă asupra acesteia, punând în pericol în mod grav dezvoltarea mentală, morală şi socială a copilului, iar prin comportamentul abuziv aduce o atingere importantă interesului superior a copilului, motiv pentru care acesta trebuie decăzut parţial din drepturile părinteşti.

Au fost invocate în drept, dispoziţiile art. 508-509(2) Cod civil şi art. 41 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

În dovedirea cererii, au fost ataşate copii certificate pentru conformitate cu originalul după: certificat naştere minoră, sentinţă divorţ, declaraţie de persoană vătămată din data de 07 septembrie 2017, raportului de anchetă psihosocială, Ancheta socială a D.A.P.S. Tulcea, sesizarea nr. …………, raportul de evaluare psihologică nr. …………., raportul de consiliere psihologică nr. …………., sesizarea nr…………….., sesizarea nr. …………., caracterizarea nr………….

S-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La data de 01.02.2018, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ……………………, având în vedere că instanţa îi garantează programul de vizită preluare minor, că fetiţa nu ar fi fost martoră la certuri şi divergenţele dintre ei, iar fetiţei i s-ar induce starea de frică şi temere, că el ca tată şi părinte al fetiţei nu o găseşte acasă când se duce în vizită la data şi ora stabilită de instanţă. Precizează că după consiliere i-a solicitat fostei soţii să lase fata jumătate de ora cu el, aceasta lăsând-o, iar a doua zi fetiţa i-ar fi zis că „Tati m-a rupt din bătaie mami.”

Mai precizează pârâtul în întâmpinare, că merge la şcoală la fetiţă în pauze, de aproximativ 4 ani dar că nu merge la orele de curs să nu deranjeze şi că a cerut întâlniri că nu are posibilitatea de a comunica cu fetiţa iar aceasta ar fi obligată să îl respingă, şi că ar fi deranjată să vorbească cu el. Mai arată că i-a făcut plângere penală fostei soţii pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti privind programul de vizită preluare minor. Consideră că dacă îşi vede fetiţa pe stradă sau la magazin, are dreptul să o ia în braţe să o pupe şi să îi spună că o iubeşte, fiind fiica lui.

Mai arată pârâtul că, după ce s-a dat soluţia de respingere în dosarul cu ordinul de protecţie solicitat de fosta soţie, ar fi mers la şcoală la fetiţă şi a văzut-o cu ochii vineţi, aceasta motivându-i că s-a dat la ochi cu cenuşă fierbinte, iar fosta nevastă, ar fi declarat în luna iulie 2017 la solicitarea şefului Poliţiei Tulcea, că ar fi înţepat-o o insectă.

De asemenea, mai precizează că a făcut plângere şi D.G.A.S.P.C.- ului, pentru neglijenţă în serviciu, că fosta nevastă ar fi venit la şcoală şi ar fi certat-o pe învăţătoare pentru că el făcuse poze fetiţei şi să interzică  fetiţei să mai iasă în pauze, să nu se vadă cu el; că la consilierea cu psihologul …………., fetiţa ar fi fost cu multe zile înainte ca el să aibă cunoştinţă, el neavând obiectivele consilierii, aceasta făcându-se fără acordul său şi că psihologul ar fi învăţat-o pe mama fetiţei cum să înstrăineze copilul de el.

Mai arată că îi trimitea pacheţele fetiţei, la şcoală, şi învăţătoarea le lua şi le punea pe catedră afirmând că le va da mamei, iar unii colegi îi luau pacheţelul de pe bancă şi îl aruncau la gunoi spunându-i că doamna „nu o lasă cu pachet de la taică-su că este otrăvit”. Referitor la ideea că o va răpi, consideră că este indusă conştient de către mamă, şi arată că aceasta îi face toate plăcerile fetiţei şi ea trebuie să mintă ce vrea mama.

Pârâtul solicită respingerea acţiunii reclamantei ca nefondată şi neîntemeiată şi aceasta ar trebuie să fie făcută împotriva fostei sale neveste nu împotriva lui, întrucât ea este cea care nu respectă hotărârile judecătoreşti (dosarele ………. şi ………..) şi nici nu ţine cont de interesul superior al minorului, consideră că viaţa şi securitatea fetiţei sale este primejduită în familia în care trăieşte, conform CEDO, iar el când vine să ia fetiţa de la locuinţa fostei neveste în programul de vizită, aceasta îi spune să nu vorbească sau o mută în balconul blocului şi nu îi deschide uşa. Arată că rapoartele făcute de D.G.A.S.P.C. Tulcea, sunt făcute premeditat, plătite de către fosta sa nevasta, abuzul său faţă de fetiţă nu există, şi el de aproape doi ani nu a reuşit să ia fetiţa în vacanţe şi nici în programul de vizită preluare minor, cu toate plângerile penale făcute împotriva mamei fetiţei.

La data de …………., ……………, în calitate de părinte a minorei ………. a solicitat, în baza art.508 al.2 Cod civil, introducerea sa în cauză, instanţa încuviinţând cererea a procedat  la introducerea şi citarea sa în calitate de intervenient forţat.

Reclamanta ………………, la data de …………… a depus în cauză răspuns la întâmpinarea depusă de numitul …………….., considerând că întâmpinarea relevă trei aspecte ce trebuie avute în vedere de instanţă la soluţionarea cauzei, respectiv: În primul rând, pârâtul recunoaşte prin întâmpinare că nu înţelege să respecte dispoziţiile sentinţei civile nr. ………… a Judecătoriei Tulcea prin care s-a impus că exercitarea dreptului acestuia de a avea legături personale cu minora se va exercita numai după un program stabilit. Acesta indică faptul că s-a deplasat în repetate rânduri la şcoală în timpul orelor de curs, deranjând astfel buna desfăşurare a activităţii şcolare. Pârâtul menţionează că depune eforturi pentru a intra în legătură cu minora ………….., ignorând astfel dispoziţiile sentinţei mai sus menţionate, fiind nemulţumit de lipsa de interacţiune a minorei, a colegilor acesteia sau a cadrelor didactice. Aşa cum s-a indicat în cererea de chemare în judecată, pârâtul a fost descris de cadrele didactice drept ca o persoană agasantă, care vine zilnic la şcoală, uneori şi de 2-3 pe zi, motiv pentru care minora refuză să mai iasă în pauze, pentru a nu se întâlni cu el. În al doilea rând, nu formulează apărări cu privire la abuzul sexual asupra minorei. Cu privire la acest aspect, de o gravitate deosebită, pârâtul nu prezintă punctul său de vedere sau alte aspecte care să lămurească circumstanţele incidentului din ………….. 2016, iar în al treilea rând, se constată că există un conflict permanent între părinţii minorei …………. care se răsfrânge în mod negativ asupra comportamentului acesteia. Este evident că cei doi părinţi nu depun eforturi pentru ca minora să nu sufere din cauza neînţelegerilor acestora. Multitudinea de situaţii conflictuale, plângeri penale sau sesizări adresate instituţiilor publice relevă un mediu extrem de toxic în care minora este nevoită să suporte lipsa de maturitate a părinţilor. Fiind martoră la mai multe incidente între părinţi, comportamentul şi dezvoltarea minorei ………. au avut şi au, în continuare, de suferit.

Conform prevederilor art. 508 Cod civil, instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului. !n acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 41 alin. 3 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care prevăd că direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în situaţia în care consideră că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parţială, a părinţilor ori a unuia dintre ei din exerciţiul drepturilor părinteşti.

Arată că acţiunea este întemeiată pe aceste prevederi legale prin raportare la situaţia de fapt care le-a fost sesizată, din care rezultă starea permanentă de temere indusă minorei în cauză (prin limbaj şi comportament) şi prin abuzul sexual săvârşit asupra acesteia; reiterează faptul că pârâtul ………………are o influenţă total nefastă asupra minorei în cauză, punând în pericol în mod grav dezvoltarea mentală, morală şi socială a copilului, iar prin comportamentul abuziv aduce o atingere importantă interesului superior al copilului, drept pentru care acesta trebuie decăzut parţial din drepturile părinteşti.

La data de 24.04.2018, numita …………., în calitate de intervenient forţat, reprezentată convenţional de avocat …………., a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta …………….. şi decăderea pârâtului …………… cu privire la dreptul de a menţine relaţii personale cu minora ………………..

În motivarea cererii se arată că, prin sentinţa civila nr. ……… pronunţată de Judecătoria Tulcea, rămasă definitivă prin decizia nr. …………. pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. …………, s-a modificat dreptul pârâtului ………………….. de a avea legături personale cu minora ……………, stabilindu-se ca acest drept să fie exercitat după următorul program, când o va putea lua pe minora la domiciliul său: în prima şi a treia săptămână din fiecare lună, de vineri după ora 16.00 până duminică la ora 18.00; în ziua de 3 iunie în anii pari, de la ora 14.00 - 20.00; din 1 iulie ora 12.00 până în 31 iulie ora 18 în anii pari; din 1 august ora 12.00 până în 31 august ora 18 în anii impari; primele 7 zile din vacanţa de iarnă în anii pari, de la ora 12.00 a primei zile a intervalului până la ora 16.00 a ultimei zile a intervalului; ultimele 7 zile din vacanţa de iarna în anii impari, de la ora 12.00 a primei zile a intervalului până la ora 16.00 a ultimei zile a intervalului.

Se mai arată că, imediat după desfacerea căsătoriei pârâtul şi-a exercitat dreptul de a avea legături personale cu minora, conform hotărârilor judecătoreşti. După ce minora a fost la domiciliul tatălui ei în vacanţa de vară a anului ……..., conform programului stabilit, aceasta a refuzat în mod categoric orice contact cu pârâtul. Intervenienta a încercat sa afle motivele acestui refuz, însă minora nu i-a spus absolut nimic până în luna iulie a anului 2017.

În contextul în care minora a refuzat orice legătură cu tatăl său, acesta a început o hărţuire permanenta odată cu începerea anului şcolar 2016 – 2017,  hărţuire care continuă şi în prezent. Astfel, pârâtul, începând cu luna septembrie 2016, vine în fiecare zi la şcoală, asistă la toate orele de educaţie fizică, intră în clasă în timpul pauzelor, minora ascunzându-se sub bancă, a intrat chiar şi în toaleta fetelor după minoră.

În această situaţie, arată intervenienta, s-a adresat instanţei de judecată pentru emiterea unui ordin de protecţie a sa şi a minorei ………….., împotriva pârâtului, cerere înregistrată sub numărul de dosar …………. al Judecătoriei Tulcea. Prin sentinţa civilă nr. ………….., pronunţată în dosarul mai sus menţionat, definitivă prin decizia civila nr. ……….. a Tribunalului Tulcea, cererea a fost admisă şi s-a emis împotriva pârâtului ……………, pe o durată de 2 luni de la pronunţarea hotărâri, un ordin de protecţie a intervenientei şi a minorei, instanţa de judecată reţinând că actele de violenţă verbală ale pârâtului ………….., care provoacă intervenientei suferinţe psihice, emoţionale şi psihologice, au avut un caracter de continuitate în timp şi au fost de natură să pună în pericol integritatea fizică şi psihică a acesteia, precum şi integritatea psihica a minorei ……………, afectată de comportamentul agitat şi impulsiv al tatălui care este omniprezent la instituţia unde aceasta învaţă (având discuţii în contradictoriu şi certuri şi cu alte persoane decât reclamanta).

Intervenienta precizează că la încetarea ordinului de protecţie, hărţuirea din partea pârâtului asupra minorei a continuat, acesta fiind prezent în fiecare zi la şcoală, iar minora are sentimente de teamă şi de respingere faţă de pârât, fiind nevoită sa participe şi ea la orele de educaţie fizica din curtea şcolii, la cererea minorei, întrucât pârâtul este prezent şi acolo. De asemenea, minora trăieşte cu teama permanentă de a fi luată cu forţa de tatăl său. Un astfel de incident, arată intervenienta, a avut loc în luna septembrie 2017, când pârâtul a pătruns în incinta şcolii, deşi este interzis accesul părinţilor, şi a luat-o cu forţa pe minoră, aceasta reuşind să ţipe şi să se elibereze din strânsoarea lui fugind către ieşire.

În urma repetatelor discuţii pe care le-a purtat cu minora, pentru a afla motivele pentru care aceasta refuza orice legătură cu tatăl său şi încercând să-i explic că trebuie sa respecte programul stabilit, şi implicit de a pleca în vacanţa de vară timp de o luna la tatăl său, minora i-a povestit ce s-a întâmplat în vacanţa precedentă. Fiind singură împreuna cu tatăl său în casa bunicilor paterni din judeţul Constanţa, care erau plecaţi la acel moment, pârâtul a avut un comportament sexual inadecvat faţă de minoră.

Mai arată că, în urma celor relatate de minoră, s-a adresat organelor de cercetare penală cu o plângere în acest sens, ce face obiectul dosarului nr…………. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, în cadrul căruia se fac cercetări cu privire la săvârşirea de către pârât a infracţiunilor de viol şi corupere sexuală a minorilor, prevăzute de art. 218 Cod penal, respectiv art. 221 Cod penal.

Conform declaraţiei dată de minora …………. în prezenţa reprezentantului D.G.A.S.P.C. Tulcea în dosarul penal mai sus amintit; „tata mi-a ridicat rochiţa, mi-a dat jos chiloţeii, cu mâinile sale mi-a depărtat picioarele şi mi-a dat cu limba lui la păsărică,” De asemenea, pârâtul a ameninţat-o pe minoră că dacă va spune mamei sale despre acest lucru “îi va baga cuţitul în ea”. Minora a menţionat că nu a vorbit cu mama sa mai devreme despre acest incident, pentru că i-a fost frică şi ruşine, dar de atunci nu a mai vrut să meargă la tatăl ei. 

Menţionează intervenienta că, deşi exista un ordin de protecţie emis împotriva pârâtului, în perioada februarie-aprilie 2017, acesta din urmă în luna martie 2017 s-a adresat BEJ …………… în vederea punerii în executare silită a programului de legături personale cu minorul, acuzând-o pe intervenientă, că nu-şi execută obligaţiile de bună-vole, iar în urma somaţiei emise în dosarul de executare nr. 33/2017 de către BEJ …………., intervenienta s-a prezentat împreună cu minora …………. la sediul executorului judecătoresc, unde în prezenţa unui reprezentant al D.G.A.S.P.C. - Tulcea, dna. psiholog ……………… şi în urma discuţiilor pe care dna. psiholog  le-a avut separat cu minora ………………, în vârstă de ………… ani, a fost încheiat procesul-verbal de constatare din data de 22.09.2017, acesta declarând „că este de acord sa păstreze legături personale cu tatăl ei, astfel: o singura zi pe lună, de regulă duminica, într-un interval orar ce urmează a fi stabilit ulterior de minora ………….., şi comunicat creditorului ………….”.

Din acel moment, minora s-a întâlnit cu tatăl său, în prezenta mamei şi a bunicii materne - la cererea minorei, în fiecare ultimă duminică din lunile care au urmat până în prezent, deşi pârâtul …….. a continuat să o hărţuiască la şcoală sau chiar la domiciliul mamei, venind neanunţat şi lovind cu putere în uşă, cauzându-i minorei o temere că va fi agresată şi răpită.

În aceste condiţii, arată intervenienta, s-a adresat instanţei de judecată cu o cerere reconvenţională ce face obiectul dosarului nr. ……….. aflat pe rolul Judecătoriei Tulcea, cu termen de judecata la data de …………., ce are ca obiect modificarea programului de vizită, după cum urmează: „o singura zi pe lună, respectiv ultima duminică din flecare lună, în intervalul orar 12.00 - 14.00, în prezenţa mamei minorei”, ţinând cont de faptele grave de care este acuzat pârâtul ……………., în dosarul nr. ………….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, în cadrul căruia se fac cercetări cu privire la săvârşirea de către parat a infracţiunilor de viol şi corupere sexuală a minorilor, prevăzute de art.218 Cod penal, respectiv art. 221 Cod penal. Mai mult de atât, situaţia cu care se confruntă minora ………., presiunile şi hărţuirea constantă la care este supusă de către pârâtul …………. este cunoscută de către reclamanta ……………… care a promovat prezenta cerere de chemare in judecată ca urmare a comportamentului traumatizant al tatălui ei, pârâtul ………, astfel cum rezultă din concluziile numeroaselor rapoarte de consiliere psihologica a minorei deja efectuate, rapoartelor de anchetă socială efectuate de D.G.A.S.P.C. Tulcea, precum şi de adresele efectuate de instituţia şcolară, precum şi de Comitetul de părinţi al clasei în cadrul căreia învaţă minora.

Cererea de intervenţie este întemeiată pe dispoziţiile: art. 79 Cod procedură civilă, art. 508 şi următoarele Cod civil, Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

În probaţiune s-a solicitat: administrarea probei cu înscrisuri, raportul de evaluare psihologică a minorei ………… întocmit de un expert în psihologie clinică, ascultarea minorului în baza art. 264 Cod civil, interogatoriul pârâtului, proba testimoniala cu martorii propuşi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În drept, potrivit art. 508 alin. 1 Cod civil  instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtare abuzivă, prin neglijenţă gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului, iar conform art. 41 alin. 3 raportat la art. 43 lit. c din Legea nr. 272/2004 direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în situaţia în care consideră că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parţială, a părinților ori a unuia dintre ei din exerciţiul drepturilor părintești.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilităţi, care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai grava formă de neglijare.

Acelaşi act normativ de reglementare primară stipulează la art. 2 alin. 2 că interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, iar potrivit art. 2 alin. 4 principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. În plus, art. 263 alin. 1 din Codul civil stipulează că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului. Totodată, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 272/2004, copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea deplină a drepturilor lor, iar răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

Instanţa reţine astfel că pentru a se dispune decăderea din exerciţiul drepturile părinteşti faptele părinţilor trebuie să fie de o anumită gravitate şi natură, respectiv: faptele pot fi săvârşite prin comisiune (rele tratamente, purtarea abuzivă) sau omisiune (neglijenţă gravă, abandon); comportamentul negativ al părintelui trebuie să fie exercitat împotriva sau să producă efecte asupra copilului faţă de care se cere decăderea; faptele părintelui să fie grave, prin efectul lor punând în pericol viaţa, sănătatea ori dezvoltarea fizică sau psihică a copilului; să fie vorba de fapte îndreptate împotriva persoanei.

În prezenta cauză, reclamanta invocă faptul că pârâtul are o influenţă total nefastă asupra minorei ………….., punându-i în pericol în mod grav dezvoltarea mentală, morală şi social prin starea de temere indusă acesteia prin abuzul sexual săvârşit asupra acesteia. Prin urmare, reclamanta, abuzul de natură sexuală este singurul motiv pentru care aceasta a formulat prezenta cerere de chemare în judecată.

În cauză, instanţa a dispus ascultarea minorei, în camera de consiliu, în conformitate cu prevederile art. 264 Cod civil (fila 10), au fost administrate, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului (filele 210-218), proba testimonială, în cadrul căreia a fost ascultată  martora ……………. (bunica maternă a minorei – fila 215), precum şi proba cu expertiza în specialitatea psihologie clinică judiciară.

Minora …………….. a declarat că tatăl său (pârâtul din prezenta cauză) o urmăreşte tot timpul, că înainte când mergea la tatăl ei era fericită, însă nu mai este fericită de când a început să realizeze şi a văzut că o minte mereu, chiar mama sa i-a spus că a minţit la tribunal cu privire la faptul că nu merge la şcoală la ea însă el vine tot timpul şi stă la gard. Minora a mai declarat că tot „tărăboiul” a început într-o vară când tatăl său  i-a făcut un lucru scârbos iar mama i-a spus că este destul de grav şi că tot ce îşi doreşte este să nu îl mai vadă pe tatăl său şi să nu o mai urmărească.

În cadrul răspunsului la interogatoriu, pârâtul a negat abuzul sexual asupra minorei de care este acuzat, recunoscând, în schimb, că merge zilnic la şcoala unde învaţă minora, că înregistrează, în anumite situaţii atât elevii din şcoală cât şi cadrele didactice, precum şi faptul că uneori stă la gardul şcolii ca să îi spună minorei „tati te iubeşte”.

Martora ………….. a declarat că  minora i-a spus, prin anul 2015, că pârâtul vorbeşte urât despre fosta soţie şi familia acesteia, iar în vara anului 2016, după ce petrecuse o lună de zile la domiciliul bunicilor paterni împreună cu pârâtul, minora a refuzat să mai meargă la acesta, fapt care a determinat-o pe intervenientă să o ducă la psiholog. Martora a declarat că minora i-a spus că a fost abuzată sexual de către pârât („tatăl i-ar fi dat jos chiloţeii, i-a dat cu limba la păsărică, a tras-o de picioare şi apoi s-a dus la baie, s-a şters fiindcă nu este igienic”), la un an de la săvârşirea acestui presupus abuz. De asemenea, martora a mai relatat că pârâtul provoacă scandal, merge aproape zilnic la şcoala minorei. A mai învederat instanţei faptul că minora este speriată şi că îi este teamă de tatăl său şi are coşmaruri.

În cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea psihologie clinică judiciară, s-au reţinut următoarele:

Există o relaţie de ataşament, de tip securizat, între minora ……….. şi mama sa, ………..., care răspunde la exprimările afective şi nevoile minorei. Pe de altă parte, relaţia de ataşament dintre minoră şi tată (pârâtul din prezenta cauză) este una nesigură, de respingere, manifestând sentimente de teamă şi frică faţă de acesta cu precădere de a nu fi luată fără voia ei de lângă mamă.

În prezent minora nu prezintă tulburări psiho-comportamentale în viaţa de zi cu zi, aceasta este adaptată şcolar, manifestă interes pentru activităţile specifice vârstei şi pentru şcoală. Trauma psihică se poate instala în timp ca fiind manifestă şi prezentând tulburări psihice şi comportamentale, astfel să recomandă includerea minorei într-o procedură psihoterapeutică de lungă durată pentru a identifica gândurile negative în legătură cu cele întâmplate şi ca şi consecinţă, emoţiile instalate de teama faţă de tatăl său şi respingere cât şi dezgust. La momentul la care va interveni conștientizarea celor acuzate de minoră şi înseamnă aceste acuze, efectele psihologice pot fi multiple.

Nu se regăsesc elemente de alienare parentală la  minora ……….., aceasta argumentând refuzul de a petrece timp cu tatăl său. Se remarcă în cazul de faţă, ceea ce în literatura de specialitate de numeşte „copiii care se înstrăinează” („Aceştia sunt copiii care se înstrăinează în mod realist de un părinte din cauza istoricului de violenţă, abuz, neglijare sau deficienţe parentale severe, cauzate de consumul excesiv de alcool, consumul de droguri, tulburări psihiatrice sau stil parental caracterizat de furie, rigiditate si restricții. Înstrăinarea este un răspuns sănătos din partea copilului faţă de părintele care a avut constant comportamente inadecvate şi/sau abuzive. Sentimentele de furie şi teamă ale copilului apărute în urma abuzurilor exercitate asupra sa sau ca urmare a participării la scene de violenţe în familie sunt reacţii normale şi este indicat ca acestea să fie abordate într-un proces de intervenție psihoterapeutică. Acest comportament de înstrăinare trebuie dar diferențiat de cel de alienare. ... Părinţii care au deficiente parentale sau sunt abuzivi au nevoie evidentă de intervenție terapeutică însă, din păcate, ei neagă aceste probleme/deficienţe şi acuză pe celalalt părinte că învinuirile pe care i le adresează sunt false, neadevărate şi a alienat copilul împotriva sa”).

În cuprinsul raportului de expertiză psihologică, expertul a recomandat următoarele:

„Se recomanda pentru minora ……………, includerea acesteia într-un program psihoterapeutic şi consiliere psihologică de suport, având ca obiective înlăturarea potenţialului anxiogen, modificarea propriilor gânduri, reacţii şi comportamente, program psihoterapeutic în care minora să fie ajutată să îşi interpreteze amintirile negative, înlăturarea emoţiilor negative de tipul teamă, anxietate, stres, ruşine şi înlocuirea acestora cu alternative benefice, optime pentru o dezvoltare psihică armonioasă.

Având în vedere declaraţiile echilibrate ale minorei pe parcursul timpului cât şi în cadrul prezentei evaluări, privind acuzaţia de abuz sexual, se recomanda o evaluare psihologică complexa domnului ………… având ca obiectiv identificarea posibilelor tulburări de personalitate in ceea ce priveşte acuzaţia minorei si daca acestea sunt clinic manifeste in prezent.

Se recomandă, de asemenea, includerea într-un program de consiliere psihologica/psihoterapie a părinţilor minorei, funcţionând ca o echipă în acest proces terapeutic, având ca obiectiv conştientizarea comună a nevoilor minorei, adaptarea la reacţii adecvate, controlul impulsurilor, etc. De ex: se recomandă pentru domnul …….. identificarea resurselor de a se comporta adecvat în prezenţa minorei, lipsind cu desăvârşire insistenţele, agresiunile de orice fel, comportamentul impulsiv, ridicarea tonului, etc, şi se recomandă doamnei ……….identificarea mecanismelor de coping pozitive de a reduce teama în prezenţa fostului soț, astfel, prin alianţă, copilului i s-ar diminua sentimentul de nesiguranţă în ceea ce priveşte prezenţa tatălui.

Se recomanda, de asemenea, pentru domnul ………. includerea într-un program psihoterapeutic pentru a identifica şi conştientiza comportamentul neadecvat faţă de fiica sa şi a gestiona adecvat propriile porniri necontrolate în prezenţa acesteia cât şi psihoeducatie în ceea ce priveşte parenting-ul şi ataşamentul pentru a putea învăţa şi gestiona reacţiile de respingere ale fiicei sale.

Se recomanda programul de vizita să se desfășoare în prezenţa persoanelor de ataşament pentru minoră pentru a putea menţine pentru început sentimentul de siguranţă dar şi încurajarea din partea acestora a comunicării cu domnul ………., astfel minora percepând o naturalele în desfășarea programului de vizită.”

Analizând acuzaţiile care i se aduc pârâtului, instanţa reţine că, din probele administrate în cauză, nu reiese cu claritate dacă acest presupusul abuz de natură sexuală pe care se întemeiază cererea de decădere parţială din drepturile părinteşti este real sau este numai produsul imaginației minorei, în acest sens fiind în curs o cercetare penală. Mai mult decât atât, instanţa reţine că, în cuprinsul raportului de expertiză psihologică s-a constatat că minora nici nu conştientizează implicarea unui astfel de comportament sexual, pentru ea fiind integrată doar informaţia că nu este bine, „pentru că mama i-a spus că e ceva rău şi este suficient pentru a fi supărată pe tatăl său”. Pe de altă parte, în timpul şedinţei comune dintre minoră şi tată, în prezenţa psihologului, s-a constatat că, încurajată fiind de către acesta (cu care stabilise anterior o relaţie de încredere) minora a acceptat să stea lângă tatăl său, iar treptat aceasta a început să comunice cu tatăl ei şi să îi răspundă verbal. Prin urmare, pe lângă schimbarea de comportament pe care ar trebui să o adopte pârâtul, mama trebuie, la rândul său, să încerce să îi reducă minorei teama faţă de tată, astfel, prin alianţă, copilului i s-ar diminua sentimentul de nesiguranţă în ceea ce priveşte prezenţa tatălui.

Pe de altă parte, din raportul de expertiză psihologică instanţa reţine că, în prezent minora nu prezintă tulburări psiho - comportamentale în viaţa de zi cu zi, aceasta este adaptată şcolar, manifestă interes pentru activităţile specifice vârstei şi pentru şcoală, însă o eventuală traumă psihică este posibil să se instaleze în timp.

Aşadar, instanţa apreciază că eventualele tulburări psihice şi comportamentale de care ar putea suferi în timp minora se vor datora ambilor părinţi care nu au făcut dovada unei relaxări a stării conflictuale existente încă de la desfacerea căsătoriei şi până în prezent, perioadă în care au existat numeroase petiţii, sesizări, cereri formulate de ambii părinţi către D.G.A.S.P.C. Tulcea, D.A.P.C, poliţie, instanţe, parchete, executori judecătoreşti, de care minora nu a rămas străină. În acest sens, instanţa reţine că la momentul ascultării minorei în camera de consiliu, aceasta a declarat că mama i-a spus ce s-a discutat în şedinţa de judecată cu privire la vizitele zilnice ale tatălui la şcoală, ceea ce este de neconceput pentru sănătatea emoţională a minorei.

Prin urmare, este evident că astfel de împrejurări nu pot avea decât o influenţă negativă asupra dezvoltării minorei, care nu are nicio vină că părinţii săi au divorţat şi, urmare a divorţului nu sunt capabili să gestioneze situaţia raporturilor pe care trebuie să le menţină, în limite de normalitate, în scopul creşterii şi educării copilului lor.

În ceea ce priveşte comportamentul pârâtului, caracterizat de insistenţa sa de a fi prezent zilnic la şcoala unde învaţă minora, de comportamentul impulsiv, ridicarea tonului în prezenţa minorei, instanţa apreciază că o eventuală decădere parţială din drepturile părinteşti cu privire la dreptul de a avea legături personale cu minor nu ar rezolva această situaţie întrucât pronunţarea unei astfel de soluţii nu implică şi obligarea pârâtului de a nu se apropia la o anumită distanţă de minoră sau de şcoala acesteia.

În acest sens, pârâtul, în îndeplinirea îndatoririi sale de a creşte minora în condiţii care să îi asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială în mod armonios, trebuie, aşa cum s-a recomandat şi de către expert, trebuie să se comporte adecvat în prezenţa minorei, lipsind cu desăvârşire insistenţele de orice fel pentru a recâştiga, treptat, încrederea minorei în domnia sa. Astfel, pârâtul trebuie să înţeleagă că are dreptul să îşi ia în braţe fiica, să o pupe şi să îi spună că o iubeşte, însă acest drept nu este absolut, iar în măsura în care fiica sa nu îşi doreşte acelaşi lucru trebuie să ţină cont de opinia acesteia, altfel nu va face decât să o îndepărteze.

Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că, în prezent, până la o eventuală hotărâre care să confirme actul de natură sexuală care a dus la formularea prezentei cereri de chemare în judecată, acuzația adusă pârâtului, nu reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor părintești, care să ducă la decăderea parţială din drepturile părinteşti cu privire la dreptul de a avea legături personale cu minora, ci numai un motiv pentru limitarea dreptului acestui drept, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat, prin sentinţa civilă nr. ………….. a Judecătoriei Tulcea, pronunţată în dosarul nr. ………...

Totodată, instanţa va recomanda părinţilor să ţină cont de îndrumările date de către dna expert psiholog clinician …………… în cuprinsul raportului de expertiză psihologică.

Pentru aceste considerente instanţa va proceda la respingerea cererii de decădere parţială din drepturile părintești formulată de reclamanta ……….. împotriva pârâtului ……………..

Domenii speta

Spete similare