Art.585 C.proc pen

La data de ........... a fost înregistrată sub nr. ............/2016 pe rolul .................

cererea formulată de persoana privată de libertate ............. prin care solicita

deducerea perioadei executate în Italia.

La data de 21.12.2016 a fost înregistrată sub nr. ........../2016 pe rolul Judecătoriei ............... 

cererea formulată de persoana privată de libertate ............ prin care solicita

retragerea şi anularea MEA emis de Judecătoria ............., cu consecinţa punerii sale de îndată în

libertate.

Se arată în această cerere că prin sentinţa penală cu nr. ......./2011 pronunţată de

Judecătoria .......... a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare. Prin aceeaşi

hotărâre a fost revocată suspendarea executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată

prin sentinţa penală cu nr. .........../2007 pronunţa5tă de Judecătoria .............. rezultând astfel

pedeapsa de 3 ani închisoare.

Curtea de Apel Cagliari  a recunoscut sentinţa penală nr. ........./2011 stabilind pedeapsa

care trebuie executată în Statul Italian la 1 an şi 6 luni închisoare. Prin adresa emisă de Parchetul

General al Republicii Italia se atestă că a ispăşit pedeapsa. Astfel, în mod eronat nu a fost retras

mandatul european de arestare deşi a executat pedeapsa în Italia. Faţă de prevederile art 144

alin 2 din Legea nr. 302/2004 hotărârea judecătorească română, din momentul recunoaşterii, nu

mai are putere executorie ceea ce impunea retragerea  şi anularea mandatului.

În mod cu totul nelegal a fost arestat şi stă în penitenciar când s-ar impune punerea în

libertate de îndată.

Cererea se întemeiază pe dispoziţiile art 598 alin 1 lit c din C Pr Pen.

Având în vedere obiectul celor două cereri ce privesc aceeaşi persoană condamnată s-a

dispus reunirea cauzelor sub nr. .........../2016.

Asupra cererilor:

Prin sentinţa penală cu nr. ........./2011 pronunţată de Judecătoria ............, definitivă la 05.08.2011, a fost condamnat ............ la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat sub forma prevăzută de art 208 – 209 alin 1 lit a , g şi i C Pen 1969 cu aplicarea art 41 alin 2 , art 75 alin 1 lit c, art 74 lit c şi art 76 lit d toate din C Pen 1969.

Prin aceeaşi hotărâre a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare ce fusese aplicată lui Ţăpuc Alexandru vasile prin sentinţa penală cu nr. 1467/2007 pronunţată de Judecătoria Tulcea.

Conform dispoziţiilor art 83 din C Pen 1969 cele două pedepse au fost adiţionate rezultând pedeapsa de 3 ani închisoare.

A fost emis mandatul de Executare a Pedepsei Închisorii cu nr. 1103/1443/327/05.08.2011  şi întrucât condamnatul .............. a părăsit teritoriul României a fost emis Mandat European de Arestare, nr. ........./17.08.2011.

......... a fost arestat în Italia la 12.11.2012.

Fiind examinată solicitarea autorităţilor române de predare a condamnatului , autorităţile judiciare din Italia au refuzat acest lucru motivat de împrejurarea că .............. a refuzat predarea şi pentru că„ ...  acesta este rezident şi ferm înrădăcinat pe teritoriul Statului Italian ”.

Prin aceeaşi hotărâre judecătorească , în scopul executării hotărârii judecătoreşti române, a fost recunoscută parţial hotărârea de condamnare  şi a fost determinată pedeapsa care trebuie să fie executată în Statul Italian ca fiind de  1 an şi 6 luni închisoare.

În baza acestei hotărâri pronunţată de Curtea de Apel Cagliari – Secţia din Sassari, Ţăpuc Alexandru Vasile a executat arest la domiciliu de la 13.05.2014 până la 06.08.2015 la care s-a adăugat perioada când a fost arestat, de la ........11.2012 până la .........12.2012.

În privinţa pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală cu nr. 1467/2007 pronunţată de Judecătoria ..........., autorităţile judiciare italiene nu au putut evalua intervenţia dispoziţiilor art 18 lit r din Legea Mandatului European de Arestare referitoare la rezidenţa şi ferma înrădăcinare pe teritoriul italian a lui Ţăpuc Alexandru Vasile motivat de absenţa datelor procesuale.

După executarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare în arest la domiciliu, Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel – Sassari  a constatat că .............. a ispăşit pedeapsa cu detenţia de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin hotărârea de condamnare a Judecătoriei Tulcea.

La data de 20.11.2016, ............... a fost identificat pe teritoriul României şi a fost încarcerat.

Încarcerarea a avut la bază  Mandatul de Executare a Pedepsei Închisorii emis de Judecătoria Tulcea şi nu Mandatul European de Arestare.

Se constată din înscrisurile depuse la dosar că prin sentinţa penală cu nr. .........../2011 pronunţată de Judecătoria ........, ................ a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare. Pedeapsa este una rezultantă, compusă din pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin această hotărâre de condamnare precum şi din pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală cu nr. 1461/2007 pronunţată de Judecătoria Tulcea, pedeapsă a cărei executare fusese suspendată condiţionat.

Prin urmare, pedeapsa aplicată lui ................. şi de executat este cea de 3 ani închisoare.

Hotărârea este clară astfel că nu se poate susţine că s-a ivit vreo nelămurire cu privire la hotărârea de executat. Deasemenea nu s-a constatat vreo cauză de modificare a MEPI.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele  statelor membre ale Uniunii Europene se recunosc şi se execută în baza principiului încrederii reciproce. Recunoaşterea se face însă la solicitarea statului.

Neefectuarea comunicării către Ministerul Justiţiei de către instanţa de executare cu privire la recunoaşterea parţială a hotărării şi exprimarea acordului cu privire la acest lucru nu poate fi imputată instanţei de executare atâta timp cât autorităţile italiene au decis fără a efectua o informare prealabilă. Recunoaşterea hotărârii s-a făcut fără a exista o solicitare în acest sens din partea României.

Se constată totuşi că, o parte din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată contestatorului , a fost executată în alt stat membru UE, urmare unei recunoaşteri parţiale a hotărârii de condamnare. După executarea parţială a pedepsei se constată că ...................... mai are de executat parte din pedeapsă.

Punerea în executare a restului rămas neexecutat este de competenţa autorităţilor române dacă statul de executare refuză să pună în executare pedeapsa aplicată de instanţa română.

Contestatorul face referire la dispoziţiile art 144 alin 2 din Legea nr. 302 /2004 şi apreciază că pedeapsa a fost executată.

Art 144 din Legea nr. 302/2004 nu reglementează modul în care se face recunoaşterea unei hotărâri judecătoreşti şi nici nu cuprinde norme referitoare la dreptul substanţial ci reglementează partea ce ţine de executarea hotărârii,  modul în care se face executarea în sensul că o pedeapsă sau măsură privativă de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare.

Adică dacă executarea pedepsei se face în România, executarea se supune regulilor din România, respectiv regulilor instituite de Codul de Procedură Penală şi Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor privative de libertate.

Dacă executarea pedepsei se face în alt stat membru UE , executarea se va face conform legislaţiei din acel stat membru. Este motivul pentru care ................. a executat o parte din pedeapsa de 3 ani închisoare ( 1 an şi 6 luni) prin arest la domiciliu, conform legislaţiei italiene, posibilitate necunoscută în dreptul penal execuţional român.

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Se constată din cele mai sus expuse că Ţăpuc Alexandru Vasile este în prezent încarcerat într-un penitenciar din România  astfel că temeiurile pentru care a fost emis Mandatul European de Arestare nr. 11/2011  nu mai subzistă. Fiind pe teritoriul României nu mai este necesar dar nici posibil concursul autorităţilor altui stat pentru arestare şi predare.  Acest MEA urmează a fi retras întrucât persoana condamnată se află în România.

În acest context se reţine că persoana condamnată se află sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu nr. ............./1443/327/05.08.2011, mandat care nu a fost anulat.

Susţinerea că cel condamnat se află sub incidenţa mandatului european este eronată pentru că mandatul european , aşa cum se arăta mai sus, nu reprezintă  temeiul încarcerării ci este  o solicitare de ajutor adresată unor autorităţi ale altui stat , pe teritoriul căruia se găseşte condamnatul , de arestare şi predare a condamnatului.

Temeiul încarcerării lui ................ este sentinţa penală cu nr. ..../2011 a Judecătoriei ............,  mandatul de executare fiind dovada existenţei temeiului.

Cum din înscrisurile depuse la dosar se constată că cel condamnat a executat parte din pedeapsă în alt stat membru UE urmează ca, în temeiul art 15 din Legea nr. 302/2004 să fie dedusă acea perioadă respectiv perioada executată în Italia, în arest preventiv de la 12.11.2012 până la 06.12.2012 inclusiv şi în arest la domiciliu de la 13.05.2014 până la 06.08.2015.

Raportat la dispoziţiile art 275 alin 3 C Pr Pen urmează a fi lăsate în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de acest proces.

Domenii speta

Spete similare