Uciderea din culpă

Sentinţă penală 76 din 04.12.2018


Prin rechizitoriul (...) nr. (...) au fost trimisi in judecată inculpatii (...), pentru săvârsirea infractiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 si 2 cod penal si (...) pentru săvârsirea infractiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 si 2 cod penal si vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 si 3 cod penal, cu aplic.art. 38 alin. 1 cod penal.

Cauza a fost inregistrată pe rolul instantei sub nr. (...).

S-a retinut prin rechizitoriu că la data de (...), in jurul orei (...), inculpatul (...) a condus autoutilitara marca (..) cu nr. de inmatriculare (...) pe DN (...) in  localitatea (...), din directia (...) Ajuns la intersectia cu str. (...) din localitatea (...) situată pe partea stangă a sensului său de mers, inculpatul (..) a efectuat manevra de schimbare a directiei de mers prin virare la stanga, fără să se asigure şi fără să acorde prioritate de trecere autoutilitarei marca (...), cu nr. de inmatriculare (...) condusă de inculpatul (....), care circula cu viteza excesivă 103,5 km/h pe DN (...), deplasandu.-se din directia (...), imprejurare in care au intrat in coleziune, iar in urma coleziunii a rezultat moartea numitului (...) si vătămarea corporală din culpă a inculpatului (...).

Impactul extrem de violent a avut drept rezultat decesul imediat a numitului (...) care ocupa locul din spatele soferului, vătămarea corporală a inculpatului (...) si a numitilor (...) ,pasageri in autoutilitara (...) De asemenea, autoutilitara (...) a fost grav avariată, iar autovehiculul (...) a fost distrus in totalitate, fiind necesară interventia echipelor de descarcerare.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost reţinută în actul de sesizare pe baza următoarelor mijloace de probă: procese-verbale de cercetare la faţa locului, schiţă accident si planşe foto, procese-verbale de expertiză tehnică autovehicule, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, raport medico-legal, declaraţii persoane vătămate, declaraţii martori, declaraţii inculpaţi,  acte la întocmirea cărora au fost respectate dispoziţiile procedurale incidente.

Prin incheierea din camera preliminară din data de din (...), judecătorul de cameră preliminară în baza art. 346 alin 1 c. pr. pen. a constatat legalitatea sesizării instanţei, prin rechizitoriul nr.(...) al (...),  a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penala si a dispus începerea judecătii cauzei.

La data de (...) părtile civile (...) ambii prin reprezentant legal (...), au formulat cerere de constituire părti civile in contradictoriu cu (...) solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta să fie obligate acestea la plata de daune materiale si daune morale, aşa cum sunt descrise in cerere .

La data de (...) numitul (...) a formulat cerere de consatituire parte civila .

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost audiati inculpatii (.../....), a fost depusa la dosar expertiza tehnică extrajudiciară auto intocmită de expert (...) si martorii (...)

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa constată faptul că la data de (...), în jurul orelor (...) inculpatul (...) a condus autoutilitara marca(...), cu numărul de înmatriculare (...) pe DN ., pe raza localităţii (...), în direcţia (...), pe un sector de drum aproximativ plan şi în aliniament, în condiţii de carosabil şi vizibilitate bună specifică zilei cu cer senin. Când a ajuns la intersecţia cu str.(...), situată pe partea stângă a sensului său de mers, inculpatul (...) a efectuat manevra de schimbare a direcţiei de mers prin virarea la stânga, fără să se asigure şi fără să acorde prioritate de trecere autoutilitarei marca (...), cu numărul de înmatriculare (...),  condusă de inculpatul (...), care circula din sens opus. Impactul deosebit de violent a avut drept rezultat decesul imediat al numitului (...), care ocupa locul din spatele conducătorului auto (...), precum şi vătămarea corporală a acestuia din urmă. În urma accidentului, acesta a fost internat la (...) în perioada (...), cu diagnosticul: Politraumatism prin accident rutier.TCC minor grad I. Multiple plăgi faciale. Traumatism abdominal.Ruptură splenică.

 La momentul producerii accidentului inculpaţii nu se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice, aşa cum rezultă din buletinele de analiză toxicologică nr.(.../...), emise la data de (...) de către SJML (...) 

 Potrivit raportului de expertiză medico-legală autopsie nr.(...) întocmit de SJML moartea victimei (...) a fost violentă şi a survenit în urma unui politraumatism contuziv forte cranio-cerebral şi de membre, Între leziunile care au dus la decesul victimei şi accidentul de circulaţie există legătură de cauzalitate de tip direct, imediat şi nemediat.

 În cazul numitului (...), prin raportul de expertiză medico-legală nr.(...) întocmit de SJML (...) s-a concluzionat că acesta a suferit leziuni care au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale, cu menţiunea că leziunile au pus în primejdie viaţa şi totodată a fost necesară o intervenţie chirurgicală prin care i-a fost îndepărtată splina, situaţie care reprezintă o infirmitate fizică permanentă.

 În cauză s-a procedat la audierea celor doi inculpaţi, precum şi a martorilor din lucrări (...) şi a martorei (...), în dovedirea pretenţiilor civile formulate de inculpatul/parte civilă (...).

 Pentru lămurirea, sub toate aspectele, a dinamicii producerii accidentului de circulaţie a fost admisă proba cu expertiză criminalistică în domeniul accidentelor de trafic rutier, care a fost întocmită de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice-Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice .

De menţionat faptul că la efectuarea acestei expertize criminalistice au fost utilizate următoarele aparatură şi programe:

1.scaner HP Scanjet G 3010;

2.programul specializat Virtual Crash v.2.2;

3.programul specializat PC Crash 9.1;

4.catalogul EES Collection by Dr.Melegh Gabor.

Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr.(...), având obiectivele stabilite de instanţă, concluziile sunt cele ce urmează:

1.În privinţa dinamicii producerii accidentului rutier s-a constatat că la data de (...), în jurul orei (...), autospeciala marca (...) înmatriculată cu nr.(...), condusă de (...) se deplasa pe DN (...), în localitatea (...) în direcţia (...). Ajungând la intersecţia cu drumul care face legătura cu satul (...) conducătorul autospecialei a iniţiat manevra de virare către stânga, după ce a acordat prioritate unui autotren rutier, care circula din sens contrar. După acest autotren rutier, la o distanţă relativ mică, rula autoutilitara marca (...), înmatriculată cu nr.(..), al cărei conducător nu a avut timp suficient pentru a evita impactul printr-o manevră de frânare.

 În urma impactului a rezultat decesul pasagerului din stânga spate al autoutilitarei marca (...) respectiv al numitului (...) şi vătămarea corporală a conducătorului autoutilitarei, respectiv (...), precum şi al pasagerilor de pe bancheta din spate (...)

Segmentul de drum pe care s-a produs accidentul este în aliniament, fără declivităţi, suprafaţa asfaltată având lăţimea de 14 m. Drumul este compus dintr-o bandă de sens în lăţime de 3,70 m şi câte o bandă de accelerare în lăţime de 3,40 m pe sensul de mers (...) şi, respectiv, 3,20 m pe sensul de mers (...). La data şi ora cercetărilor carosabilul era uscat, vizibilitatea fiind corespunzătoare traficului rutier pe timp de zi.

2.Locul impactului s-a situat pe sensul de mers (...), în zona unde au fost relevate cioburile de sticlă şi fragmentele de plastic. Pe direcţie transversală, locul impactului s-a situat la circa 2 m de axul drumului iar pe direcţie longitudinală aproximativ la axul imaginar al străzii (...)

3.În lipsa unor urme de frânare imprimate de autovehiculele implicate în accident nu se pot stabili vitezele acestora în momentele premergătoare evenimentului rutier. În acest context s-a menţionat faptul că, în situaţia în care urmele constatate în locul unde a fost găsită autospeciala (...), urme în lungime de 3,2 m şi 1,80 m, sunt urme de frânare, acestea nu sunt relevante pentru stabilirea vitezei autovehiculului în momentele premergătoare accidentului întrucât, raportat la dispunerea şi lungimea lor, nu reflectă întreaga energie de care a dispus iniţial autovehiculul.

 În vederea reconstituirii traiectoriilor şi a determinării vitezelor de impact ale celor două autovehicule coliziunea a fost simulată cu ajutorul programului PC Crash. Programul a fost utilizat în vederea realizării unei reconstituiri a evenimentului, respectiv una în care, pornind de la poziţiile finale ale autovehiculelor, consemnate în procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi cunoscut fiind locul impactului, s-au determinat, în final traiectoriile de deplasare ale acestora, cu luarea în considerare a urmelor create în eveniment.

S-a precizat că masa pasagerilor a fost introdusă în caseta de dialog corespunzătoare pentru a respecta o distribuţie cât mai fidelă a sa. Astfel, masa reprezentând ocupanţii din faţă este plasată pe axa longitudinală a autovehiculului, la înălţimea centrului de masă la o distanţă de 15% din ampatament în faţa centrului vehiculului.

Modelul de impact utilizat la reconstrucţie este modelul Kudlich-Slibar, ce reprezintă unul din modelele programului PC Crash. Acest model utilizează mai mult coeficientul de restituire decât caracteristicile de rigiditate ale autovehiculelor. Se presupune, în cadrul acestui model, că forţa de impact acţionează un timp infinit de mic, într-un singur punct numit punct de impuls(este vorba de forţe percutante caracteristice ciocnirilor), ca atare mişcarea autovehiculelor pe perioada coliziunii este neglijabilă, după cum sunt neglijabile pentru aceeaşi perioadă şi forţele externe ce acţionează asupra acestora.

 În urma simulărilor efectuate s-a stabilit faptul că pentru o eroare între poziţiile finale ale autovehiculelor consemnate în procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi cele rezultate în urma simulărilor de maxim 10%, valorile vitezelor de impact s-au situat în intervalul 69/70 km/h în cazul autoutilitarei (...) respectiv 16 km/h în cel al autospecialei, obţinându-se astfel o viteză de 69 km/h pentru (...) şi una de 16 km/h pentru autospecială.

 În cazul reconstrucţiei accidentului s-a urmărit ca poziţiile reciproce ale autoturismelor în momentul coliziunii să fie în concordanţă cu deformările caroseriilor acestora, care se pot observa în fotografiile operativ judiciare. Astfel, în urma simulărilor au rezultat valorile EES(viteza echivalentă energiei cinetice transformată în lucru mecanic de deformare plastică a caroseriilor) de circa 68 km/h pentru autoutilitara (...) respectiv de 9,5 km/h pentru autospeciala (...)

Prim urmare, atât dispunerea avariilor produse reperelor autoturismelor, precum şi poziţiile finale ale acestora confirmă simularea efectuată în scopul reconstituirii accidentului şi determinării vitezelor de impact.

 4. Starea de pericol a fost creată de numitul (...), prin pătrunderea pe contrasens, în manevra de virare către stânga a autospecialei marca (...), înmatriculată cu nr.(..), în timp ce din sens contrar circula autospeciala marca (...), înmatriculată cu nr.(...).

 5.Distanţa dintre autoutilitara (...) şi locul impactului în momentul apariţiei stării de pericol  a fost de circa 15 m , atunci când autospeciala marca (...) a ajuns la axul drumului. Viteza maximă a autoutilitarei (...), care ar fi permis oprirea autoturismului până la locul impactului ar fi fost de 30,5 km/h, astfel că numitul (..) nu putea evita şi nici preveni producerea accidentului în condiţiile date. Numitul (...) putea preveni producerea accidentului dacă nu pătrundea pe sensul opus de mers, în timpul manevrei de virare la stânga, în timp ce din dreapta sa circula autoutilitara marca (...).

În cauză s-a procedat şi la audierea dlui expert (...), care a întocmit raportul de expertiză sus-menţionat, pentru explicaţii suplimentare referitoare la lucrare.

Astfel, dl.expert a arătat că în prezent sunt folosite la întocmirea lucrărilor de expertiză tehnică auto două programe, respectiv PC Crash şi Virtual Crash. În cazul fiecărui program concluziile depind de datele utilizate în programul respectiv. În privinţa autoturismului (...) dl.expert a apreciat că aceasta a fost stabilită de celălalt expert fără luarea în considerare a greutăţii totale, care să includă şi greutatea persoanelor ce se aflau în autoturism la momentul rulării acestuia înainte de impact. O altă explicaţie ar fi şi aceea că la nivelului Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice (...), mai precis în această speţă a fost utilizat programul de simulare PC Crash, în timp ce în timpul urmăririi penale a fost utilizat programul Virtual Crash. S-a precizat că doar programul PC Crah calculează gradul de eroare al traiectoriei şi al punctului de impact, eroare care a fost menţionată în raportul de expertiză, în timp ce raportul de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale nu cuprinde o asemenea eroare. Cu privire la lipsa urmelor de frânare a autoturismului (...) s-a menţionat faptul că starea de pericol pentru inculpatul (...) a apărut în timp ce se afla în întârziere involuntară, respectiv la o distanţă de 15 m. În această situaţie orice conducător auto, deşi acţionează pedala de frânare nu poate reuşi oprirea autovehiculului.

S-a procedat şi la audierea martorilor (...), ambii declarând că dormeau în autoturismul condus de inculpatul (...) la momentul producerii accidentului, astfel că nu pot relata împrejurările realizării acestuia. Martorul (...)  a fost singurul care a perceput, în mod direct, acest accident, aflându-se pe  locul din dreapta faţă. Martorul a relatat că se deplasau pe direcţia (...) în coloană, traficul fiind aglomerat. La un moment dat autoturismul condus de inculpatul(...) a fost lovit pe partea stângă de un camion vidanjă, care se deplasa din sens opus. Martorul a coborât din maşină, fiind ajutat de un bărbat care se afla în apropiere.

Din coroborarea probelor administrate instanţa reţine vinovăţia inculpatului (...) în săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev.de art.192 al.1 şi 2 Cod penal şi vătămare corporală din culpă prev.de art.196 al.2 şi 3 Cod penal, ambele infracţiuni cu aplic.art.38 al.1 Cod penal, texte de lege enunţate în şedinţă publică şi în baza cărora inculpatul va fi condamnat.

La individualizarea pedepselor instanţa va avea în vedere prevederile art.74 Cod penal şi ale art.396 al.1 şi 10 C.pr.pen.

Pentru fiecare faptă săvârşită instanţa va condamna pe inculpatul (...) la pedeapsa închisorii.

În temeiul art.38 al.1 rap.la art.39 al.1 lit.b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, la care se va adăuga o treime din cealaltă pedeapsă aplicată.

Faţă de lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală a inculpatului, stăruinţa acestuia de a contribui financiar la nevoile materiale ale familiei victimei, instanţa,  în temeiul art.92 al.1 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei rezultante pe o durată de 2 ani, care constituie termen de supraveghere ce se calculează de la data când prezenta hotărâre va rămâne definitivă.

 În temeiul art.93 al.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune la datele fixate de acesta;

-să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-să anunţe schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

 În temeiul art.93 al.2 lit.a Cod penal va  impune inculpatului să urmeze un curs de legislaţie rutieră.

 În temeiul art.93 al.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei oraşului (...) sau Complexului de Servicii Comunitare (...)

 În temeiul art.91 al.4 Cod penal va atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În temeiul art.397 rap.la art.25 C.pr.pen. va obliga inculpatul (...), în solidar cu asiguratorii (...) şi partea responsabilă civilmente (...) la plata către partea civilă (...) a sumei de (...) lei, plus dobânda legală aferentă, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.

În temeiul art.397 rap.la art.25 C.pr.pen. va obliga inculpatul (...), în solidar cu asiguratorii (...) şi partea responsabilă civilmente (...) la plata către partea civilă (...) a sumei de (...)lei, cu titlu de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti.

În temeiul art.397 rap.la art.25 C.pr.pen.va  obliga inculpatul (...), în solidar cu asiguratorii (...) şi partea responsabilă civilmente (...) la plata către partea civilă (...)a sumei de (...) lei cu titlu de daune morale.

 Va respinge ca nedovedită cererea formulată de partea civilă (...) privind obligarea inculpatului (...) la plata despăgubirilor materiale întrucât nu s-a făcut dovada efectuării cheltuielilor.

În temeiul art.397 rap.la art.25 C.pr.pen. va obliga inculpatul (...), în solidar cu asiguratorii (...) şi partea responsabilă civilmente (...) la plata către părţile civile (...) a sumei de (...)  lei cu titlu de daune morale.

Va respinge ca nedovedită cererea privind obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă existenţa acestor cheltuieli.

În privinţa inculpatului (...) instanţa are în vedere conţinutul şi concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.(...), întocmit de (...) (...) precum şi declaraţia domnului expert (...), așa cum au fost expuse mai sus, situație în care, în temeiul art.396 al.1 și 5 C.pr.pen. rap.la art.16 al.1 lit.b C.pr.pen. va dispune achitarea inculpatului (...) pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev.de art.192 al.1 și 2 Cod penal întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

 Onorariul apărătorului din oficiu-avocat (...) va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul (...)

 În temeiul art.274 al.1 C.pr.pen. va obliga inculpatul (...) la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Domenii speta