Fals în înscrisuri sub semnătură privată - art.322 C.pen. şi

Sentinţă penală 111 din 05.04.2018


În fapt, la data de 10.07.2015, organele de cercetare penală au fost sesizate cu plângere de către C.N.P.R.S.A., împotriva numitei B.C., cu privire la faptul că aceasta, în calitate de factor poştal în cadrul A.P.C., în perioada 10.10.2014-17.11.2014 a falsificat semnăturile beneficiarilor într-un număr de 17 mandate de pensii şi chitanţele de încasare a unor facturi de utilităţi, folosind sumele de bani rezultate şi prin care s-a produs un prejudiciu de 7160,91 lei.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă: notă de prezentare şi proces verbal f.12-25; declaraţii martori f.44-60;declaraţii inculpată f.36,37,38,40; înscrisuri f.73-444;cazier judiciar f.34

Probele administrate în cursul urmăririi penale se coroborează cu declaraţiile inculpatei care recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei.

În faza de judecată, la termenul din data de 12.02.2018, inculpata a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum a fost reţinută în rechizitoriu, declaraţia sa coroborându-se cu rezultatul analizei toxicologice.

 În  drept, fapta inculpatei de a falsifica semnăturile beneficiarilor mandatelor de pensii şi chitanţelor de încasare a unor facturi de utilităţi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.322 Cp. şi delapidare, prevăzută de art.295 Cp, cu aplicarea art.35 alin 1 Cp. şi art.38 alin 1 Cp.

Elementul material al infracţiunii prevăzută de art. 322 Cod penal constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod de natură să producă consecinţe juridice

Instanţa analizând actele dosarului de urmărire penală a reţinut că inculpata B.C. a falsificat semnăturile, prin semnarea în fals în locul beneficiarilor a unui număr de 17 mandate de pensii, însuşindu-şi astfel sumele ce trebuiau achitate. Această situaţie de fapt reiese din coroborarea martorilor audiaţi în timpul urmăririi penale, beneficiari ai pensiilor despre care s-a făcut vorbire mai sus şi care au declarat că nu sunt semnăturile lor pe cupoanele de pensii.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa a reţinut că inculpata a săvârşit fapta cu intenţie indirectă, prevăzută de art. 16 al.3 lit.b C.pen, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, fiind conştientă că prin semnarea în fals a mandatelor  pentru pensii crează un prejudiciu persoanelor vătămate.

În ce priveşte acuzaţia adusă inculpatei B.C. privind infracţiunea de delapidare prevăzută de art. 295 Cod penal, instanţa a reţinut că elemntul material constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar în interesul său sau pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Astfel,  întrucât inculpata a sustras o parte din banii pe care îi gestiona, creând astfel un prejudiciu de 7160,91 lei C.N.P.R.S.A s-a reţinut ca probată săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 295 Cod penal.

Aşadar, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, instanţa a stabilit în sarcina acesteia o pedeapsă.

La individualizarea pedepsei ce a fost stabilită au fost avute în vedere: starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită, legiuitorul incriminând faptele de natura celei săvârşite de inculpată independent de producerea unui rezultat material, natura şi limitele speciale de pedeapsă stabilite de lege (închisoarea de la 2 la 7 ani), modul de săvârşire a infracţiunii (inculpata a fost conştientă de gravitatea faptelor şi pericolul social existent), riscul persoana şi conduita făptuitorului - aceasta a recunoscut săvârşirea faptei, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. Pe de altă parte, instanţa a reţinut din fişa de cazier judiciar faptul că inculpata nu are antecedente penale.

De asemenea, având în vedere şi recunoaşterea de către inculpată a faptei reţinute în sarcina sa şi solicitarea de soluţionare a cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa a făcut aplicarea disp. art.396 al.10 C.pr.pen., şi a diminuat cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de art. 322 C. pen. şi 295 Cod penal.

În raport de criteriile analizate anterior, instanţa a stabilito pedeapsă de doi ani închisoare, pentru săvârşirea de către acesta a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art.295  C.pen şi o pedeapsă de doi ani închisoare şi o pedeapsă de şase luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 Cod penal.

În baza art. 39 Cod penal instanţa a condamnat inculpata la o pedeapsă rezultantă de 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 91 Cod penal instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere întrucât sunt îndeplinite toate condiţiile prev. de art. 91 Cod penal şi anume: pedeapsa aplicată, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea sau s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă, chiar fără executarea efectivă.

În temeiul art. 93 Cod penal, instanţa a stabilit în sarcina inculpatei următoarele obligaţii: să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art.274 al.1 C.pr.pen. inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 400 lei.

Întocmit,

Judecător Popescu Crina