Civil anulare titlu de proprietate

Hotărâre 195 din 13.03.2018


Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. Severin la data de 18.05.2015, petenta G.A.a chemat în judecată  pe intimaţii CJFF M, CLFF I, P.R., P.Gh.Ghe., P.Gh.I, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să  se dispună  anularea TP  pentru suprafaţa de 2100 mp care se suprapune peste suprafaţa de 7500 mp  cuprinși în titlul său de proprietate cu nr 33479/24.11.1993 în tarlaua 7 parcela 4.

În fapt, a arătat că moşteneşte acest teren de la bunicii săi materni D.G şi  D.P. pentru care s-a eliberat TP nr 33479/24.11.1993 pentru o suprafaţă de 7500 mp.

A mai arătat că a intrat în posesia acestui titlu mult mai târziu după eliberarea sa şi a aflat că o suprafaţă de 2100 mp este ocupată de P.I.G.Ghe.(decedat)şi că ar deţine şi acesta titlu de proprietate pentru 2100 mp deşi nici acesta şi nici familia sa nu au deţinut teren acolo înainte de colectivizarea agriculturii.

De asemenea, a învederat că a încercat să-l contacteze pe numitul P.I.G.Ghe.în anul 2013 şi aflând că acesta a decedat a notificat moştenitorii săi, însă nu a primit nici un răspuns, motiv pentru care a solicitat instanţei să solicite de aceştia să prezinte titlul de proprietate.

În dovedirea celor arătate a solicitat administrarea probei cu acte şi martori.

La dosar a depus, în copie certificată, un set de înscrisuri: TP nr 33479/24.11.1993 eliberat de Comisia Judeţeană  Mehedinţi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, certificat de deces T.A, certificat căsătorie seria C4 nr 119624/27.04.1972, notificare emisă de G.A. către P.R., P.Gh.Ghe., P. Gh. Ion, dovadă comunicare, notificare  emisă către P.I. Ghe.

La data de 09.07.2016, P.Gh.I  a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acţiunii formulate de petentă ca neîntemeiată.

A arătat  că din analiza titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, respectiv TP nr 33479/24.11.1993, apare înscris în extravilanul satului  Dîlbociţa în tarlaua 7, parcela 4 iar terenul moştenit de intimaţi  de la autorul P. Ghe. este înscris în TP cu tricolor 33664/22.08.1994, în extravilanul localităţii Dîlbociţa în 2 parcele de 1700 mp şi respectiv 400 mp aflate în tarlaua 0 parcela 9/1 şi respectiv 9, menţionând,  în acest sens că, cel puţin scriptic nu este vorba de reconstituirea dreptului de proprietate pentru ambele părţi din proces pe aceeaşi suprafaţă de 2100 mp, astfel că nu există nici un motiv de anulare a titlului de  proprietate.

Mai mult, arată că  solicitându-se anularea unui TP eliberat în anul 1994, acţiunea petentei este  tardiv introdusă.

De asemenea, a învederat că petenta prin acţiunea formulată, pretinde că a intrat în posesia titlului său de proprietate mult mai târziu după eliberarea sa şi datorită acestui fapt a aflat că suprafaţa de 2100 mp din totalul de 7500 înscris în acel titlu este ocupată de autorul P. Ghe., însă această motivare nu are nici o relevanţă în cauză, sub aspectul termenului în care poate fi introdusă o  acţiune în anulare.

Mai mult, arată că petenta nu face parte din categoria persoanelor îndreptăţite la intentarea unei acţiuni în nulitate relativă prev de art 1248 alin 2 C. civ, sens în care a invocat lipsa calităţii procesual pasive a petentei.

Mai arată, că autorul comun a construit pe terenul de 2100 mp o casă şi anexe încă din anul 1994, aşa cum rezultă din certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie eliberate în acest sens de Primăria Ilovăţ şi  Consilul Local al comunei Ilovăţ.

De asemenea, intimatul consideră că petenta, care se consideră proprietara terenului în cauză, ar fi avut oricând la dispoziţie o acţiune în revendicare în cadrul căreia putea să  facă dovada că titlul său este mai bine caracterizat şi nu mai era necesară o acţiune în anulare deoarece titlul autorului intimatului  nu  îi este opozabil.

În dovedirea celor arătate a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martorii: C. P. şi M. C..

La dosar a depus: TP cu tricolor 33664/22.08.1994, certificat de urbanism nr 52/16.10.1992 eliberat de Primăria Ilovăţ şi schița construcţiei, autorizaţia de construire nr 91 din 21.01.1994 eliberat de Consiliul  Local Ilovăţ.

La data de 24.07.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinarea solicitând a fi înlăturate apărările intimatului, învederând: că dat fiind faptul că numai unul din intimaţi înseamnă că  ceilalţi intimaţi  nu doresc să  se apere şi în consecinţă recunosc că terenul nu le-a aparţinut şi că sunt de acord cu anularea titlului de proprietate nr 33664/22.08.1994 al autorului lor, emis ulterior TP nr 33479/1993 al autorilor petentei; că intimatul a evitat să spună  cui a aparţinut terenul ce face obiectul litigiului şi că  tarlaua  şi parcelele 9 şi respectiv 9/1 nu sunt pe acel amplasament, terenul fiind cuprins în tarlaua 7, parcela 4 aşa cum sunt prevăzute în TP al autorilor petentei cu nr 33479/1993. ; că în TP 33664/1994 al autorului pârâtului se trece ca vecin în partea de est terenul arabil fără să se precizeze cine este proprietarul acestui teren arabil şi că dacă s-ar fi precizat  corect în titlu s-ar fi observat că la est apare proprietatea autorului său, respectiv D.G, care se întinde până  la vest unde vecin este drumul comunal Ilovăţ Dîlbociţa (drum judeţean în prezent).

Cu privire la afirmaţia intimatului că acţiunea a fost tardiv introdusă a arătat că dreptul de proprietate este imprescriptibil şi că  acţiunea poate fi introdusă oricând.

Cu privire la lipsa calităţii procesuale active a petentei, invocată de intimat, a arătat că este unica fiică a moştenitoarei Ţ. A., decedată, autorii TP nr 33479/1993, fiind bunicii materni.

De asemenea, a învederat faptul că Primăria Ilovăţ a eliberat, în mod eronat, certificatul de urbanism nr 52/16.10.1992, înainte cu doi ani de eliberarea TP 33664/22.08.1994 care se solicită  a fi anulat.

A menţionat, petenta că este dispusă să renunţe la suprafaţa de 400 mp ce au ca destinaţie curţi construcţii şi este de acord cu anularea parţială a TP 33664/1994 cu condiţia ca intimaţii să  fie obligaţi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea acestui litigiu, asta pentru a nu le fi lezată construcţia ridică pe un teren ce nu le-a aparţinut niciodată.

La termenul din data de 22.09.2015, s-a dispus, după legitimarea intimatului,  rectificarea numenului acestuia, din P. Ghe I. în  P. Ghe I..

La data de 09.12.2015, petenta a precizat (f. 117) că îşi întemeiază în drept acţiunea pe prevederile art. III din Legea 169/1997 republicată şi nu pe art. 1246-1247 din Codul civil.

Excepţiile invocate de intimat, respectiv excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi excepţia lipsei calităţii procesual active a petentei au fost unite cu fondul cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 2051/29.09.2017 Judecătoria Dr.Tr.Severin a admis acţiunea precizată şi a dispus  anularea parţială a titlului de proprietate nr.33664/1994 emis pe numele lui P. Ghe. în sensul scoaterii suprafeţei de 1700 mp situată în T0 P9/1 având categoria arabil, fiind deja înscrisă în T7 P4 din titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 pe numele de D. G., conform raportului de expertiză şi schiţă anexă la raport întocmite de expert Ion Cristian Viorel. Totodată au fost obligaţi intimaţii P. R., P. Ghe. Ghe. şi P. Ghe I. la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamantă petentă, reprezentând onorariu expert.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.Severin la data de 18.05.2015, petenta G.A.a chemat în judecată  pe intimaţii P. R., P. Ghe. Ghe. şi P. Ghe I., CJFF M, CLFF I,  pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să  se dispună  anularea Titlului de  Proprietate  pentru suprafaţa de 2100 mp care se suprapune peste suprafaţa de 7500 mp  cuprinși în titlul său de proprietate cu nr 33479/24.11.1993 în tarlaua 7 parcela 4.

Ulterior, la data de 24.07.2015 şi-a precizat cererea în sensul că renunţă la suprafaţa de 400 mp ce are destinaţia curţi-construcţii şi solicită anularea parţială a titlului nr.33664/1994 pentru suprafaţa de 700 mp situată în tarla 0, parcela 9/1.

 În fapt, a arătat că moşteneşte acest teren de la bunici săi materni D.G şi  D.P. pentru care s-a eliberat TP nr 33479/24.11.1993 pentru o suprafaţă de 7500 mp.

Pe fondul cauzei CLFF I. a emis titlu de proprietate în anul 1994 pe numele autorului pârâţilor pentru suprafaţa de 2100 mp, deşi autorul acestora nu a avut teren înscris în registrul agricol în acel loc la poziţia sa de rol.

 Din titlul de proprietate cu nr.33479/24.11.1993 emis pe numele autorului reclamantei, bunicul său  matern, a rezultat că acesta a avut teren de 75 ari, conform registrului agricol în care se include şi suprafaţa de 2100 mp  şi care se învecinează la vest cu drumul judeţean.

În urma măsurătorilor efectuate, conform raportului de expertiză şi schiţă anexă la raport întocmite de expert I. C. V., s-a constatat că suprafaţa de 7500 mp categoria de folosinţă arabil este înscrisă la poziţia de rol a lui D.G, în perioada 1959-1963. Suprafaţa de 1700 mp situată în T0 P9/1 din titlul de proprietate nr.33664/22.08.1994 emis pe numele lui P. Ghe. face parte din terenul în suprafaţă de 7500 mp situat T7P4 din titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 cu moştenitoare G.A. având în vedere vecinătăţile acestuia din titlu de proprietate: N-N.O., E-Drum exploatare şi M. S., S-Cimitirul Ortodox şi P.Ghe.I. şi Drum SătescV-drum comunal.

Din adeverinţa nr.3287/30.11.2015 eliberată de Primăria Ilovăţ s-a reţinut că în perioada 1959-1962 autorul pârâţilor nu a avut teren în punctul respectiv. Suprafaţa de 75 ari figurează în RA 1959-1962 la poziţia I la numele autorului reclamantei, D.G.

În această situaţie, s-a reţinut că titlul de proprietate nr.33664/22.08.1994 emis pe numele P. Ghe. trebuie modificat prin scoaterea suprafeţei de 1700 mp situată în T0 P9/1 având categoria de folosinţă arabil din titlu de proprietate, aceasta fiind deja înscrisă în titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 emis anterior T7P4 pe numele D. Ş., D. T. şi Ţ. A. cu moştenitori reclamanta G. Al..

Potrivit art. 52, pct. 1 din Legea 18/1991-republicata, comisia județeana este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicționala şi in această calitate intimata, în temeiul art. 58 din Legea 18/1991- republicată poate modifica, anula sau înlocui titlul de proprietate.

Art.3 din alin.1 lit. a din Legea nr.169/1997 prevede că sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, cum sunt actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au moştenit asemenea terenuri.

 În raport de aceste considerente si având in vedere dispozițiile art. 58 din legea 18/1991-republicata, instanța a apreciat întemeiată acţiunea precizată şi a admis-o.

În consecinţă, instanţa a dispus anularea parţială a titlului definitiv de proprietate nr.33664/1994 emis pe numele lui P. Ghe. în sensul scoaterii suprafeţei de 1700 mp situată în T0 P9/1 având categoria arabil, fiind deja înscrisă în T7 P4 din titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 pe numele de D.G, conform raportului de expertiză şi schiţă anexă la raport întocmite de expert I. C. V..

Împotriva acestei hotărâri intimaţii P. R., P. Gh. Ghe. şi P. Gh. I. au formulat apel, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

În motivarea căii de atac, apelanţii au arătat că aşa zisa suprapunere de terenuri nu există întrucât în titlul de proprietate al autorului lor, suprafaţa de 1700 mp apare înscrisă în intravilanul localităţii iar suprafaţa de 7500 mp aparţinând autorului reclamantei este înscrisă în extravilan având evident şi alte numele de parcele şi de tarlale, de care expertul desemnat în cauză nu a vrut să ţină seama.

Mai mult, expertul nu a vrut să ţină seama nici de faptul că suprafaţa de 7500 mp din TP al autorului reclamantei s-a micşorat datorită extinderii Cimitirului Ortodox din localitate de la suprafaţa iniţială de 1825 mp la suprafaţa de 4500 mp cât are în prezent, acest lucru rezultând din analiza succesivă şi cronologică a variantelor raportului de expertiză precum şi din refuzul expertului de a răspunde la obiecţiunile pe care ei le-au ridicat privind provenienţa  suprafeţei de teren pe care s-a extins Cimitirul Ortodox – acesta fiind vecin cu terenul autorului reclamantei.

Pe de altă parte, a arătat că hotărârea dată de prima instanţă este nelegală şi este bazată pe un text de lege inaplicabil în speţa de faţă. Astfel, arată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulităţii unui titlu de proprietate eliberat în anul 1994, această anulare neputându-se pronunţa pe un text de lege din anul 1997 întrucât legea civilă nu retroactivează.

Prima instanţă a trecut cu destulă uşurinţă peste faptul că autorul lor a deţinut acest teren cu mult înainte de adoptarea Legii nr. 18/1991, că acesta a deţinut o casă pe terenul respectiv pe care a demolat-o şi a edificat o altă casă, după Revoluţie, cu forme legale.

Surprinzător este faptul că autorul reclamantei a stat în expectativă şi nu a întreprins nimic pentru a-l împiedica să construiască şi să folosească terenul mai bine de 20 de ani, iar dacă se considera proprietar, pasivitatea sa nu îşi găseşte nici o justificare.

Consideră că  în aceste condiţii, întâietate are recunoaşterea dreptului de proprietate pentru autorul lor în baza Decretului Lege nr. 42/1990 faţă de reconstituirea dreptului de proprietate  pentru autorul reclamantei, chiar dacă absurd terenurile s-ar suprapune.

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 466 şi următoarele C.pr.civ.

Reclamanta a formulat la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, iar pe fond menţinerea sentinţei pronunţată de Judecătoria Dr.Tr.Severin  ca fiind temeinică şi legală.

Din relaţiile comunicate de CLFF I. rezultă că autorul ei, D.G, bunicul matern figurează în Registrul Agricol din perioada 1959-1962 cu suprafaţa de 75 ari (7500 mp) în T704 cu vecinii  N – N. O., E-drum exploatare şi M. S., S – Cimitirul Ortodox Dîlbociţa, P. Gh. I. şi drum sătesc, V- drum comunal, actualmente drum judeţean, vecini care se regăsesc şi în titlul de proprietate nr. 33479/24.11.1993 pe numele autorului D.G.

Tot din documentaţia CLFF I. rezultă că autorului intimaţilor P. Ghe. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2100 mp dar că nu a avut teren în punctul respectiv şi că cei 2100 mp se suprapun peste cei 7500 mp ce figurează în titlul autorului ei D.G, acest fapt fiind precizat la fila 76 dosar şi ca să se creeze  confuzie în titlul lor de proprietate a fost trecută altă tarla şi alte parcele.

Aşa cum a arătat şi la instanţa de fond, ea a renunţat la cei 400 mp ce reprezintă curţi construcţii tocmai pentru faptul că autorul intimaţilor apelanţi  a ridicat o casă din bolţari care nici în prezent nu este terminată.

Că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală rezultă şi din faptul că atât CLFF I. cât şi CJFF M nu au mai declarat apel, dovedind că recunosc eroarea de a elibera titlul de proprietate pentru P. Ghe., autorul intimaţilor, care nu a avut teren în punctul respectiv şi că cei 2100 mp se suprapun peste cei 7500 mp din titlul de proprietate al autorului ei, D.G. 

Intimaţii chemaţi la interogatoriu au declarat în mod mincinos că terenul ar fi aparţinut bunicului lor P. Gh. I., respectiv socrului în cazul intimatei P. R., în această situaţie fiind vorba de o reconstituire pe numele aceluia care era în viaţă la data eliberării titlului, care ar fi figurat  în Registrul Agricol din perioada 1959-1962.

Susţinerea din motivele de apel că suprafaţa deţinută  de intimaţii apelanţi ar fi în intravilanul localităţii şi că autorul ei ar fi avut în extravilanul acesteia nu poate fi luată în calcul atâta vreme cât terenul ei de 7500 mp are ca vecin la V drumul comunal, actualmente drum judeţean.

Afirmaţia că autorul intimaţilor apelanţi ar fi avut o casă veche pe care a demolat-o şi a construit una nouă este mincinoasă şi nici nu poate fi în nici un fel susţinută, iar dacă ar fi fost aşa autorului acestora i s-ar fi eliberat un titlu de proprietate prin reconstituire şi nu unul de constituire. Terenul trebuie să vină de undeva, iar în registrul agricol din 1959-1962 rezultă autorul intimaţilor nu a avut teren în acel loc, Cimitirul Ortodox Dîlbociţa  există de peste  75 de ani şi este domeniu public, iar titlul ei  este din 24.11.1993.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.02.2018, Tribunalul Mehedinţi a dispus emiterea unei adrese la CLFF I. cu următoarele menţiuni: să precizeze dacă şi din ce perioadă apare înregistrat în RA P. Ghe. - autorul pârâţilor P. R., P. Gh. Ghe. şi  P. Gh. I., cu terenul în suprafaţă de 1700 mp situat în T0 P9/1  având categoria arabil înscris în titlul de proprietate nr. 33664/1994 teren ce face obiectul litigiului; (această suprafaţă de teren apare înscrisă şi în T7 P4 în titlul de proprietate nr. 33479/24.11.1993 pe numele D.G); să precizeze cine a deţinut în perioada colectivizării (1962-1989) terenul în litigiu, respectiv cine a deţinut posesia acestui teren în perioada respectivă; să precizeze dacă acest teren a fost acordat ca lot pentru construcţie locuinţe pârâţilor/autorilor lor, iar în caz afirmativ să depună înscrisul în baza căruia a fost acordat acest lot în folosinţă.

Relaţiile solicitate au fost înaintate la dosar cu adresa nr. 474/08.03.2018.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul reţine că este neîntemeiat pentru următoarele considerente.

Prin acţiunea formulată şi precizată  petenta G.A. a chemat în judecată  pe intimaţii CJFF M, CLFF I, P.R., P.Gh.Ghe., P.Gh.I, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să  se dispună  anularea TP  pentru suprafaţa de 1700 mp care se suprapune peste suprafaţa de 7500 mp  cuprinși în titlul său de proprietate cu nr 33479/24.11.1993 în tarlaua 7 parcela 4.

În mod legal şi corect prima instanţă a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr.33664/1994 emis pe numele lui P. Ghe. în sensul scoaterii suprafeţei de 1700 mp situată în T0 P9/1 având categoria arabil, fiind deja înscrisă în T7 P4 din titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 emis pe numele de D.  G..

Astfel, din adresa nr. 3287/3.11.2015 emisă de Primăria I. (fila 76 dosar fond) rezultă că la baza eliberării titlului de proprietate al reclamantei au stat cererea de reconstituire, titlul provizoriu şi extras din Registrul Agricol din anii1959-1962. De asemenea, din aceeaşi adresă rezultă că P. Ghe. nu a avut poziţie de rol în RA, iar cererea acestuia prin care a solicitat acordarea de teren, care ar fi fost formulată în anul 1991 nu se mai găseşte.

Deşi se susţine de către Primăria Ilovăţ prin adresa nr. 42/11.01.2016 (fila 122 dosar fond) că titlul de proprietate al autorului  pârâtului a fost emis prin constituirea dreptului de proprietate în temeiul Decretului lege 42/1990, nu există dovezi în acest sens, iar din adresa nr. 474/8.03.2018 depusă la solicitarea instanţei de apel rezultă că nu există înscrisuri din care să rezulte că pe terenul în litigiu au fost atribuite loturi în folosinţă pentru construcţie locuinţă.

Prin urmare, din niciuna dintre probele aflate la dosar nu rezultă modalitatea în care autorul pârâtului a intrat în posesia acestui teren, pentru a se putea verifica aplicabilitatea dispoziţiilor art. 23 din legea nr. 18/1991.

Conform acestor dispoziţii legale – art. 23 din Legea nr. 18/1991 – titularii dreptului de constituire sunt următoarele categorii de persoane : proprietarii construcţiilor care şi-au edificat aceste construcţii pe loturi atribuite de către CAP dacă aveau calitatea de membrii cooperatori  şi dobânditorii construcţiilor prin acte de înstrăinare încheiate cu foştii membrii cooperatori.

În cauza de faţă autorul  pârâtul nu se încadrează în niciuna dintre categoriile menţionate. Mai mult, instanţa de apel constată că autorul pârâtului a obţinut autorizaţia de construcţie în anul 1994(fila 44 dosar fond), deci după ce s-a emis titlul de proprietate autorului reclamantei. Pârâtul nu a dovedit susţinerile potrivit cărora pe teren se afla deja o casă construită înainte de 1989 care a fost demolată şi apoi a fost construită alta. De altfel, în faţa primei instanţe pârâtul nici nu a invocat aceste aspecte. Prin întâmpinarea aflată la fila 40 dosar fond pârâtul susţine că autorul său a construit pe teren o casă şi anexe în anul 1994.

De asemenea, neîntemeiat este şi motivul de apel potrivit căruia terenurile nu se suprapun, din expertiză rezultând în mod clar situaţia din teren.

Nu s-a dovedit nici faptul că terenul reclamantei a fost ocupat de Cimitirul Ortodox.

În urma măsurătorilor efectuate, conform raportului de expertiză şi schiţă anexă la raport întocmite de expert I. C. V., s-a constatat că suprafaţa de 7500 mp categoria de folosinţă arabil este înscrisă la poziţia de rol a lui D.G, în perioada 1959-1963. Suprafaţa de 1700 mp situată în T0 P9/1 din titlul de proprietate nr.33664/22.08.1994 emis pe numele lui P. Ghe. face parte din terenul în suprafaţă de 7500 mp situat T7P4 din titlul de proprietate nr.33479/24.11.1993 cu moştenitoare G.A. având în vedere vecinătăţile acestuia din titlu de proprietate: N-N. O., E-Drum exploatare şi M. S., S-Cimitirul Ortodox şi P. Ghe.I. şi Drum Sătesc, V-drum comunal.

În ceea ce priveşte textul de lege aplicabil, prima instanţă nu a făcut referire la disp. Legii nr. 169/1997, analizând însă valabilitatea titlului în temeiul dispoziţiilor legilor fondului funciar.

În consecinţă, faţă de considerentele expuse, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 cod proced civ. va respinge apelul ca neîntemeiat.

În temeiul disp. art. 453 cod proced civ va obliga apelanţii la plata către intimată a sumei de 70 lei cheltuieli de judecată din apel.