Anulare hotărâri de consiliu local prin care s-au aprobat rectificări bugetare şi/sau virări de credite bugetare în competenţa consiliului local fără a fi indicată sau prevăzută sursa de finanțare

Prin cererea de chemare in judecată, reclamantul Prefectul judeţului a solicitat anularea unor hotărâri de consiliu local orășenesc privind alocarea unor sume de bani din bugetul local pentru diverse cheltuieli arătând în motivarea cererii că alocarea unor sume de bani din bugetul local pentru diverse necesităţi nu se poate efectua în mod concret fără a se preciza sursa şi destinaţia sumelor potrivit clasificației bugetare.

Contrar celor reținute de instanța de fond, instanța de recurs a apreciat că respectarea principiului autonomiei locale financiare prevăzut de art. 16 din Legea nr. 73/2006 şi a competenţei conferite de art. 19  în  aprobarea şi rectificarea bugetelor nu trebuie realizată cu ignorarea uneia dintre regulile bugetare prevăzută de art. 14 alin. 4 din aceeași lege, conform căreia  nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

 Această  sursă  de finanțare  are semnificația venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecințele negative, pe plan economic și social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire. Sursa de finanțare nu a fost prevăzută nici măcar în documentația care a stat la baza emiterii hotărârilor de consiliu local contestate.

Decizia nr. 1713 din 24.09.2018 a Curţii de Apel Galaţi 

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. …/91/2017, reclamantul Prefectul Judeţului … a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local a oraşului … pentru ca, prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea hotărârilor nr. … şi …/2017 privind alocarea unor sume de bani din bugetul local pentru diverse cheltuieli.

Prin sentinţa civilă nr. …/...2018 a Tribunalului Vrancea s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiat şi a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului … în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local …,  ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamantul Prefectul Judeţului … criticând-o ca fiind nelegală, conform art. 488 pct. 8  Noul Cod procedură civilă.

Recurentul a precizat că sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, din următoarele motive:

- instanţa de fond nu a luat în considerare nici unul din temeiurile juridice încălcate de pârât invocate în cererea de chemare în judecată, motivând sentinţa doar din punct de vedere al  dreptului consiliului local de a dispune asupra bugetului local, fapt care nu a fost contestat,

- pentru motivele şi temeiurile juridice menţionate în cererea de chemare în judecată şi în răspunsul la întâmpinare, consider că aceste hotărâri, în forma în care au fost adoptate, nu pot produce efecte juridice. Alocarea unor sume de bani din bugetul local pentru diverse necesităţi nu se poate efectua în mod concret fără a se preciza sursa şi destinaţia sumelor potrivit clasificației bugetare. De altfel, instanţa va avea în vedere că în documentaţia care a stat la baza adoptării acestor hotărâri (propunerile ordonatorului de credite, referate etc) nu se face nici un fel de referire la programul de la care se disponibilizează şi la programul la care se suplimentează prevederile bugetare,

- motivarea sentinţei vizând doar dreptul autorităţii deliberative a aproba cheltuiala bugetară conform necesităţilor de funcţionare a instituţiei şi a serviciilor publice nu justifică respingerea cererii de chemare în judecată, atât timp cât instanţa nu a analizat dacă exercitarea acestui drept s-a făcut în condiţiile stabilite de lege. Apreciază că motivarea sentinţei ar putea justifica cel mult menţinerea hotărârilor atacate doar în măsura în care acestea ar reprezenta acordul de principiu al consiliului local cu privire la finanţarea unor activităţi sau necesităţi,

- ulterior, aceste hotărâri au fost completate conform celor susţinute, prin menţionarea programului, capitolului, articolului bugetar de la care se disponibilizează sume de bani şi a programului, capitolului şi articolului bugetar care se suplimentează corespunzător. Precizează că această completare ulterioară nu face ca acţiunea să fie lipsită de obiect.

Solicită casarea sentinței recurate şi în rejudecare, admiterea  acțiunii.

Consideră că hotărârile contestate pot fi menținute doar în măsura în care acestea pot reprezenta doar un acord de principiu.

 Intimatul pârât Consiliul Local al Oraşului … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Acesta a arătat că din documentaţia aferentă hotărârilor menţionate, rezultă că acestea au fost adoptate cu respectarea disp. art. 39-44 din Legea nr. 215/2001 cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie conform art. 45 alin. (2) lit. 1) şi în exercitarea atribuţiilor prev. de art. 36 alin. (2) lit. d) cu referire la alin. (6) lit. a) pct. 2 şi 14 din acelaşi act normativ.

Susţinerile Prefectului cu privire la nerespectarea disp. Legii nr. 73/2006 nu pot fi reţinute.

Legea nr. 273/2006 stabileşte principiile, cadrul general, procedurile privind administrarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale.

Unul dintre aceste principii este cel al autonomiei finanţelor locale. Cheltuiala bugetară este aprobată de autoritatea deliberativă în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 care prevede că autorităţile administraţiei publice locale pot utiliza fondurile publice în exercitarea atribuţiilor lor pe baza şi în limitele prevăzute de lege.

Referitor la susţinerea recurentei în legătură cu nerespectarea disp. privind rectificarea bugetului local, aceasta nu poate fi reţinută.

În acest sens, arată că, în mod corect instanţa de fond a reţinut „unul din principiile Legii nr. 273/2006 este cel al autonomiei finanţelor locale”, cheltuiala bugetară fiind aprobată de autoritatea deliberativă în conformitate cu art. 16 alin. 1 din Legea nr. 273/2006.

Totodată, aşa cum corect reţine şi instanţa de fond, rectificările bugetare necesare acestor cheltuieli pot fi făcute în baza hotărârilor iniţiate de primar conform disp. art. 19 alin. 2 din Legea nr. 273/2006, urmând să aibă la bază tocmai sumele ce rezultă din nevoile asigurării finanţării instituţiilor publice de interes local şi funcţionarii lor servicii publice locale în a doua ipoteză, art. 19 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 prevede că rectificarea bugetului local se poate face şi ca urmare a unor opuneri fundamentate ale ordonatorilor de credite.

În cazul de faţă, hotărârile sunt iniţiate de primar în vederea asigurării finanţării instituţiilor publice de interes local şi funcţionării unor servicii publice locale.

Or, primarul este potrivit art. 63 alin. (1) şi (4) lit. c) din Legea 15/2001, ordonatorul principal de credite, astfel încât la adoptarea hotărârilor s-a respectat procedura legală.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, conform art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Hotărârile contestate reprezintă în fapt rectificări bugetare şi/sau virări de credite bugetare în competenţa consiliului local.

Deși intimatul pârât şi judecătorul fondului au evocat dispozițiile Legii nr. 73/2006, au făcut acest lucru în mod selectiv cu sublinierea doar a principiului autonomiei locale financiare prevăzut de art. 16 şi a competenţei conferite de art. 19  în aprobarea şi rectificarea bugetelor cu ignorarea uneia dintre regulile bugetare  prevăzută de art. 14 alin. 4 din aceeași lege, conform căreia  nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

 Această  sursă  de finanțare  are semnificația venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecințele negative, pe plan economic și social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire.

Pe de altă parte, aşa cum a susținut recurenta, sursa de finanțare nu a fost prevăzută nici măcar  în documentația care a stat la baza emiterii hotărârilor de consiliu local contestate.

Întrucât legalitatea unor acte administrative este examinată prin raportare la situația de fapt şi dispozițiile legale de la momentul emiterii acestora; Curtea constată că motivul de nelegalitate invocat de recurenta reclamantă este fondat, acesta neputând fi înlăturat prin emiterea ulterioară a unei HCL de modificare şi completare, mai ales că primele hotărâri ale consiliului local au fost deja executate.

Instanța de recurs constată că aceeași regulă a fost stabilită şi în art. 138 alin. 5 din Constituție în ceea ce privește bugetul public naţional, fiind binecunoscută jurisprudența Curții Constituționale de admitere a excepțiilor de neconstituţionalitate în cazul încălcării acestor dispoziții.

Pentru aceste motive, în baza art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă şi art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa în parte sentința recurată şi în rejudecare va admite acţiunea, va anula HCL ... nr. 11/2017, nr. 14/2017, nr. 15/2017, nr. 16/2017, nr. 19/2017, nr. 26/2017, nr. 33/2017 şi nr. 44/2017.

Vor fi menţinute restul dispozițiilor sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei.

Domenii speta

Spete similare