Lovirea

Sentinţă penală 515 din 29.11.2018


Sentinţa penală nr. 515/2018

Şedinţa publică de la 29.11.2018

Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind inculpații C.F, C.V. și M.I., trimişi în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prev de art. 193 al. 2 C. Pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) c. pen.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că mersul dezbaterilor şi concluziile orale ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 22.11.2018, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, pronunţarea fiind amânată pentru data de azi, când,

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1127/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 08.01.2018 sub nr. 31/295/2018, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpații C.F., C.V. și M.I., în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prev de art. 193 al. 2 C. Pen, cu aplicarea art. 77 lit. a) c. pen 

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, aceea în data de 12.01.2016, în jurul orei 2300, împreună, au lovit-o pe persoana vătămată N.I., pe o stradă de pe raza localității …, jud…., în fața imobilului cu numărul …, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 30  zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art.193 alin.2 din Codul penal

În camera preliminară judecătorul a constatat legalitatea rechizitoriului, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală efectuate și prin încheierea din data de 15.03.2018 a dispus începerea judecății cauzei.

Din examinarea probelor, administrate, în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, respectiv plângerea persoanei vătămate N.I. , procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 12.09.2016,  fișa de intervenție la eveniment din data de 12.09.2016 ora 2353 ,  fișa de intervenție la eveniment din data de 12.09.2016 ora 2050, Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr…., certificatul medico-legal nr…. declaraţia persoanei vătămate N.I. (f.35); declaraţia martorului N.C., declaraţia martorului T.I. declaraţia martorului M.A., declarația martorului B.R., declarația martorului O.R.,declarația martorului B.I., declarația martorului M.D., declarația martorului H.L., declaraţiile inculpatului C.V, declaraţiile inculpatului C.F, declarațiile inculpatului M.I, instanţa reţine următoarele:

În fapt, În data de 12.09.2016, în jurul orei 2300, persoana vătămată N.I. a coborât din autobuzul cu care se întorcea de la muncă în stația situată lângă biserica din localiatea …. Împreună cu persoana vătămată au coborât mai mulți colegi de muncă ai acesteia, printre care: M.A, B.R, O.R., B.I. și M.D..

În acest timp, inculpații C.F, C.V și M.I consumau băuturi alcoolice (bere) în fața unui bar din apropiere, care era închis. În fața aceluiași bar se afla și numita N.C care, după ce a discutat cu inculpatul M.I, a intrat în vorbă pe o bancă, cu o altă persoană a cărei identitate nu a putut să o precizeze.

După ce a coborât din autobuz, persoana vătămată N.I s-a îndreptat pe jos spre casă, împreună cu celelalte persoane. La un moment dat, inculpatul C.F. a strigat-o pe persoana vătămată și a chemat-o în locul unde se afla el și ceilalți doi inculpați. Aceasta s-a dus, iar când a ajuns în apropierea acelui loc, inculpatul C.F. a amenințat-o cu acte de violență, spunându-i “în seara asta nu ajungi pe picioarele tale acasă”. Văzând că  toți cei trei inculpați manifestă gesturi și atitudini agresive la adresa sa,  persoana vătămată N.I. a plecat repede din zona respectivă, spre locuință. A fost însă urmărit de inculpați și după circa 20 metri, în dreptul imobilului cu numărul 232, aparținând numitului T.I, a fost ajuns de aceștia.

După ce au ajuns-o din urmă pe persoana vătămată N.I, inculpații C.F, C.V.și M.I. au început să o lovească, cu pumnii și picioarele. Chiar și după ce persoana vătămată a căzut la pământ, inculpații au continuat să o lovească, cu pumnii și picioarele, la nivelul feței și corpului.

Zgomotele produse de loviturile inculpaților, ca și țipetele persoanei vătămate, au fost auzite de numita N.C. Aceasta s-a deplasat imediat spre locul de unde proveneau aceste zgomote. Initial, numita N.C a observat că este vorba de trei persoane care lovesc, cu pumnii și picioarele, o persoană căzută la pământ și a strigat la acestea “nu mai dați în el că îl omorâți”. În același timp, numita N.C s-a apropiat de locul agresiunii, ocazie cu care a văzut că agresorii sunt inculpații C.F, C.V și M.I, iar persoana vătămată este N.I..

După sosirea numitei N.C, inculpații C.F, C.V și M.I au plecat din locul respectiv. Țipetele numitei N.C au fost auzite și de numitul T.I, care a ieșit din casă pentru a vedea despre ce este vorba. Cu această ocazie a văzut-o pe N.C  și pe persoana vătămată N.I. care era întinsă pe jos în fața casei sale și era plină de sânge. Numita N.C  i-a spus lui T.I să aducă niște apă pentru persoana vătămată, deoarece a fost bătută de  inculpații C.F, C.V și M.I. După ce a adus apă, persoana vătămată N.I s-a spălat și i-a spus că a fost bătută fără vreun motiv de inculpații C.F, C.V și M.I. Apoi, persoana vătămată a plecat acasă. Ulterior, cumnatul său B.L a sesizat prin Serviciul 112 intervenția ambulanței și a organelor de poliție, care  s-au deplasat la locuința persoanei vătămate situată în localitatea … nr…., jud…..

Țipetele numitei N.C și strigătul acesteia “nu mai dați în el că îl omorâți” au fost auzite și de numiții M.A, B.R, O.R, B.I și M.D, care se deplasau pe jos spre casă. Aceștia au văzut faptul că mai multe persoane lovesc o altă persoană căzută la pământ, fără a-i identifica, dar nu au intervenit și și-au continuat deplasarea spre casă, pentru a nu fi audiate ulterior de organele de poliție, conform declarației numitului M.A. Numita B.R a strigat și ea către agresori să înceteze lovirea persoanei vătămate, dar și-a continuat deplasarea spre casă, fără să intervină.

Din certificatul medico-legal nr.1507/A2/13.09.2016 reiese că leziunile persoanei vătămate N.I au necesitat pentru vindecare un număr de 9 zile de îngrijiri medicale.

Din Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr.1998/A1/03.10.2017, în completarea certificatului medico-legal nr.1507/A2/13.09.2016,  reiese că leziunile persoanei vătămate N.I au necesitat pentru vindecare un număr de 30 zile de îngrijiri medicale.

 Inculpații C.F, C.V și M.I.  au recunoscut comiterea faptei,  însă doar sub aspectul laturii obiective, potrivit declarațiilor date în cursul ședinței din data de 13.09.2018. 

Aşadar, în urma coroborării întregului material probator administrat în cursul urmăriri penale şi a cercetării judecătorești a cauzei, instanţa reţine, fără urmă de dubiu, aceea că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii pentru care au fost cercetați  atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective.

În drept, fapta inculpaților  C.F, C.Vși M.I care în data de 12.01.2016, în jurul orei 2300, împreună, au lovit-o pe persoana vătămată N.I, pe o stradă de pe raza localității …, în fața imobilului cu numărul 232, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 30  zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art.193 alin.2 din Codul penal.

Întrucât fapta este comisă de 3 persoane, în cauză este incidentă circumstanţa agravantă prevăzută de art.77 lit.a din Codul penal, respectiv: săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună

Din punct de vedere al laturii subiective, inculpații C.F, C.Vși M.Iau comis infracţiunea cu intenţie directă.

 Elementul material în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal constă în acțiunea inculpaţilor de a aplica concomitent persoanei vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, în zona feței și a corpului, provocându-i acesteia leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 30 zile de îngrijiri medicale, așa cum reiese din actele medicale ataşate la dosarul cauzei.

Urmarea imediată constă în leziunile suferite de persoana vătămată ca urmare a loviturilor aplicate de inculpați, existând astfel o legătură de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă.

Din fișele de cazier judiciar ale inculpaţilor C.F și M.I reiese faptul că aceştia nu figurează cu antecedente penale în ţară sau în străinătate., iar inculpatul C.V figurează cu multiple condamnări în străinătate.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpaţilor , instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.Va lua în considerare şi faptul că inculpații au fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

În concret, instanţa reţine faptul că inculpații au exercitat concomitant  violențe fizice asupra persoanei vătămate N.I, lovind-o cu pumnii și picioarece la nivelul feţei și a corpului, , fără a avea vreo temere în a acţiona în acest fel.

Nu poate fi însă reţinută în favoarea inculpatilor circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, cu referire la fapta victimei de a ridica brațul cu intenția de a lovi pe unul dintre inculpaţi, după cum declară martorii L.C şi N.C  audiaţi nemijlocit de instanţă, gestul respectiv nefiind suficient de violent sau grav sub aspect ilicit pentru a induce inculpaţilor o stare de puternică tulburare sau emoţie, astfel încât să poată beneficia de aplicarea ei.

În mod analog, nu poate reprezenta o provocare în sensul dispoziţiilor art. 75 al. 1 lit. a din Codul Penal  fapta victimei de a urina în prezenta şi înspre mama inculpaţilor C.F şi C.V , după cum inculpatul C.F declară că s-ar fi întâmplat mai demult, aspect confirmat de martorul M.D (f. 66 UP) având în vedere că respectiva faptă, nu a fost săvârşită în aceeaşi împrejurare în care inculpaţii au agresat persoana vătămată, intervalul scurs de la săvârşirea ei de câteva zile fiind de natură a diminua percepţia subiectivă a celor doi inculpaţi cu privire la gravitatea ei.

Acţiunile inculpaţilor au cauzat persoanei vătămate leziuni  care au necesitat un număr de 30 zile de îngrijiri medicale, prin acţiunea lor, inculpaţii  încălcând valorile sociale ocrotite de lege privind integritatea fizică a unei persoane, iar reţinerea în concret a situaţiei de fapt denotă un pericol social deosebit de mare, fiind necesar a se lua măsuri mai drastice împotriva acestora.

Faţă de aspectele menţionate anterior, constatând multitudinea leziunilor de pe corul victimei , conform certificatului medico-legal cu nr. 1507/A2/13.09.2016 (f.27 UP),  instanţa constată că infracţiunea săvârşită este de o gravitate sporită şi se impune a se aplica pentru fiecare dintre aceștia  o pedeapsă cu închisoarea şi nu una cu amendă penală, întrucât ar fi o sancţionare mult prea blândă a acestora, raportat la fapta comisă.

Reţinând şi existenţa circumstanței agravante prev de art.77 lit. a şi având în vedere considerentele expuse anterior,  instanţa, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal, îi va condamna pe inculpații C.F, C.Vși M.I la  câte pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, fiind  irelevant numărul de lovituri aplicate persoanei vătămate de către fiecare dintre ei în raport cu loviturile aplicate de ceilalți inculpați, câtă vreme au acționat conjugat, prin acțiuni comune, prin aplicarea unor lovituri simultane și repetate victimei cu pumnii și picioarele, chiar şi după ce aceasta a căzut la pământ.

În temeiul art.67 alin.1 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, va aplica fiecăruia dintre  inculpați  pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, fiind necesar a fi aplicate, întrucât raportat la infracţiunea săvârşită şi la gravitatea acesteia, inculpații se fac nedemni de exercitarea acestor drepturi pentru o anumită perioadă, astfel cum a fost specificată.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal îi va interzice inculpatților ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleși în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal din momentul în care pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În privinţa individualizării judiciare, instanţa constată faptul că nu se poate impune amânarea aplicării pedepsei, astfel cum au solicitat inculpaţii, întrucât, în opinia instanţei, fapta săvârşită este prea gravă pentru ca modalitatea prevăzută de art. 83 Cod penal să fie una temeinică, astfel că urmează a se orienta către suspendarea sub supraveghere, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, pedeapsa aplicată fiind mai mică de 3 ani, inculpații nu sunt cunoscuți cu  condamnări anterioare în Romania,  şi-au manifestat acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana lor  şi de conduita avută ulterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile lor de îndreptare, instanţa apreciază că este suficientă aplicarea unei pedepse fără executarea acesteia, fiind necesară însă supravegherea acestora pe o perioadă determinată.

Aşadar, în temeiul art. 91 Cod penal, raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru fiecare dintre inculpați pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 alin. 1 C. penal,  fiind considerat suficient, pentru ca inculpații să nu mai comită astfel de infracţiuni de un grad ridicat de pericol social.

Totodată, instanţa, în baza art. 93 alin.1 Cod penal, va obliga inculpații ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:a)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune … la datele fixate de acesta;b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;c)să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;d)să comunice schimbarea locului de muncă;e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

De asemenea, în baza art.93 alin.2 Cod penal, va obliga inculpații ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate..

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, îi va impune fiecărui inculpat  obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 zile  la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Comunei … sau Primăria …, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, fiind necesar un număr de zile îndreptat către maximul prevăzut de lege, faţă de gravitatea infracţiunii săvârşite.

În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenelor de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probaţiune. Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute de art.93 alin.2 şi 3 Cod penal se face de Serviciului de Probaţiune Timiş.

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală  va atrage atenţia inculpaților asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum  şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În ce priveste latura civilă a cauzei, se constată că persoana vătămată N.I decedată la data de 04.03.2018 (f. 23 dosarul cauzei), s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 30.000 lei

Prin raportare la starea de fapt reţinută de instanţă, judecătoria constată că în speţă s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale.

Instanţa reţine că potrivit art. 1357 şi urm. din C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.

Potrivit literaturii şi practicii judiciare în materie, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

 Cu privire la fapta ilicită, aşa cum s-a arătat pe parcursul considerentelor, aceasta a constat în lovirea părţii civile de către ambii inculpaţi. Vinovăţia inculpaţilor îmbracă forma intenţiei directe, astfel cum a fost precizat mai sus.

 Urmarea imediată constă în vătămarea părţii civile.

 Raportul de cauzalitate a fost dovedit prin certificatul medico-legal coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate. Aşadar, instanţa reţine că sunt îndeplinite toate cele patru condiţii.

 Prejudiciul cauzat de fapta ilicită a inculpaţilor are două componente: o componentă materială şi o componentă morală – ce constă în suferinţele pricinuite părţii civile de respectivul incident. Din situaţia de fapt mai sus-prezentată a reieşit că, urmarea imediată a faptei inculpatului a fost vătămarea părții civile N.I

Instanța reține că partea civilă a solicitat daune materiale și morale însă fără a detalia întinderea acestora, însă potrivit filelor 31-33 a suportat cheltuieli de 440  lei pentru diagnosticarea și  tratamentul leziunilor suferite.

În ce priveşte  daunele morale reclamate instanţa, analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, are în vedere următoarele:

În cazul vătămărilor fizice cauzate de o agresiune, la evaluarea despăgubirilor pentru daunele morale, în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau pentru a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei, trebuie să se ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin respectiva acţiune de lovire precum şi de toate consecinţele acesteia, relevate de actele medicale ori de alte mijloace de dovadă, cum ar fi declaraţii de martori.

Este fără putinţă de tăgadă că partea civilă a suferit traume fizice şi psihice, ca urmare a agresiunii a cărei victimă a fost. Instanţa reţine, în raport de toate elementele de la dosar, că suferinţele victimei au fost unele reale,, provocându-i-se, în acelaşi timp, şi suferinţe fizice,  zilele de îngrijire medicală fiind de 30 zile, potrivit Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr…. emis de I.M.L. …. Tocmai de aceea se impune menţinerea unei proporţionalităţi între suferinţele provocate, care, deşi nu pot fi cuantificate, trebuie cel puţin estimate, raportat la vârsta victimei şi alte particularităţi ale acesteia, şi sarcina impusă inculpaţilor de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

Astfel , instanţa are în vedere că părţii vătămate i-au fost cauzate de inculpaţi leziuni grave,  constând în fractură mandibulară, și excoriații la nivelul antebrațului, cotului stâng și genunchilor.

Potrivit martorei N.C, persoana vătămată a resimțiți un timp îndelungat urmările agresiunii, acuzând ameţeli şi dureri de cap.

Este cunoscut faptul că, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se determină pe baza evaluării instanţei de judecată. Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

În cazul vătămărilor corporale este imperios necesar să se ţină cont de efectul compensatoriu pe care aceste sume trebuie să-l aibă pentru ca ele să nu se constituie în amenzi excesive pentru autorii daunelor ori în venituri nejustificate pentru victimă. De asemenea, trebuie avute în vedere la stabilirea daunelor morale şi unele criterii obiective, cum ar fi raportarea pretenţiilor la condiţiile socio-economice individuale ale solicitanţilor, precum şi la nivelul general (nivelul mediu pe plan naţional), astfel încât stabilirea cuantumului despăgubirilor să aibă o susţinere obiectivă. Pe de altă parte, despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea şi cuantificarea acestora să fie justă şi echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real şi efectiv produs victimei şi suferite de aceasta, în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale.

În aceste condiţii, fără a minimaliza consecinţele negative suferite de partea civilă ca urmare directă a agresiunii exercitate de inculpaţi, judecătoria apreciază că suma de 30.000 lei solicitată de aceasta cu titlu de despăgubiri morale este exagerată. Deşi este adevărat că sub aspectul cuantumului daunelor morale, trebuie să se urmărească ca acestea să nu aibă caracter pur simbolic, ci să fie în măsură să amelioreze efectiv condiţiile de viaţă ale victimei, prin procurarea unor satisfacţii morale, urmând a se avea în vedere şi gravitatea faptei cauzatoare de prejudicii şi valoarea protejată, respectiv dreptul la sănătate şi la integritate corporală al oricărei persoane, astfel că sumele de bani acordate trebuie să îi ofere părţii civile, sau, succesorului în drepturi în cazul decesului acesteia, satisfacţii compensatorii, totuşi, trebuie menţinută o proporţionalitate între suferinţele provocate şi despăgubirile ce pot fi acordate cu acest titlu.

 Însă având în vedere  depoziţia  martorului M.D … care a auzit din sat că persoana vătămată s-a întors ostentativ, în timp ce urina, înspre mama inculpaţilor C.F şi C.F, care trecea prin apropiere, făcând asupra ei un gest obscen, depoziţie care confirmă declaraţia inculpatului C.F …  instanţa, la stabilirea daunelor morale va reţine că această împrejurare se încadrează în dispozițiile articolului 1371 Cod civil care stipulează situațiile în care victima participă la  cauzarea sau la mărirea prejudiciului.: Alin. 1: „În cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o".

 Având în vedere toate cele de mai sus, în temeiul art. 25 alin. 1 C.p.p., art. 19 alin. 1 C.p.p., art. 397 C. pr.pen. cu aplicarea art. 1349,  art. 1357 – 1358 şi art. 1371 al. 1  C.civ, va admite în parte acţiunea civilă şi, în consecinţă, va obliga inculpaţii în solidar , în favoarea părţii civile, N.I, la plata sumei de 300 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale, respingând restul pretenţiilor solicitate.

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga inculpaţii la plata sumei de câte 700 lei  fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 În temeiul art. 193 alin. 2 Cod penal,  cu aplicarea art. 77 lit a Cod penal şi art 396 al. 1, al. 2. Cod procedură penală condamnă pe inculpatul C.F, fiul lui … şi …, născut la data de …, în oraş …, cu domiciliul în localitatea …, nr…., jud…, posesor CI seria … numărul …, eliberată de SPCLEP … la data de …, CNP …, cetăţean român, studii – … clase, profesia – șofer, locul de muncă – …, stagiul militar neefectuat, căsătorit, împotriva sa nu se desfășoară un alt proces penal, locul comunicării actelor de procedură – oraș …, strada …, la sediul Cabinetului de avocat …,  la o pedeapsă de

-1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare  (fapta din data de  12.09.2016).

În temeiul art.67 alin.1 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal , aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În temeiul art. 91 Cod penal, raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3  ani.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, impune inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la datele fixate de acesta,

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, impune inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 zile  la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Comunei … sau Primăria oraş …,, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenelor de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probaţiune

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum  şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În temeiul art. 193 alin. 2 Cod penal,  cu aplicarea art. 77 lit a Cod penal şi art 396 al. 1, al. 2. Cod procedură penală condamnă pe inculpatul C.V, fiul lui … şi …, născut la data de …, în oraş …, jud…., cu domiciliul în localitatea …, nr…., jud…. posesor CI seria … numărul …, eliberată de SPCLEP … la data de …, CNP …, cetăţean român, studii – …clase, profesia – fără, locul de muncă – fără, stagiul militar neefectuat, căsătorit, împotriva sa nu se desfășoară un alt proces penal, locul comunicării actelor de procedură – localitatea …, nr…. jud….,  la o pedeapsă de

-1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare  (fapta din data de  12.09.2016).

În temeiul art.67 alin.1 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal , aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În temeiul art. 91 Cod penal, raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, impune inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la datele fixate de acesta,

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, impune inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 zile  la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Comunei … sau Primăria oraş …,, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenelor de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probaţiune

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum  şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În temeiul art. 193 alin. 2 Cod penal,  cu aplicarea art. 77 lit a Cod penal şi art 396 al. 1, al. 2. Cod procedură penală condamnă pe inculpatul M.I, fiul lui … şi .., născut la data de …, în oraş …, jud…., cu domiciliul în localitatea …, nr…., jud…., posesor … seria … numărul …, eliberată de SPCLEP … la data de …, CNP .., cetăţean român, studii – …clase și …, profesia – mecanic agricol, locul de muncă – fără, stagiul militar neefectuat, necăsătorit, împotriva sa nu se desfășoară un alt proces penal, locul comunicării actelor de procedură – localitatea …, nr…., jud….,  la o pedeapsă de

-1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare  (fapta din data de  12.09.2016).

În temeiul art.67 alin.1 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal.

În temeiul art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal , aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În temeiul art. 91 Cod penal, raportat la art. 92 alin. 1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, impune inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la datele fixate de acesta,

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa,

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, impune inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 zile  la una dintre următoarele două instituţii: Primăria Comunei … sau Primăria oraş …,, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. 2 Cod procedură penală şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenelor de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probaţiune

În temeiul art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum  şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În temeiul art. 19, art. 25 şi art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 1349,  art. 1357 – 1358 şi art. 1371 al. 1  C.civ, admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă N.I, CNP 1830512064542…, dom. în …, nr. … ,jud. …,  şi dispune obligarea în solidar a inculpaţilor C.F, C.Vși M.I la plata sumei de 300 lei cu titlu de daune materiale şi a sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale, respingând restul pretenţiilor solicitate..

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 700  lei  cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.11.2018.