După ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul fiind la volanul unui autoturism a produs un accident auto în urma căruia victima a decedat, ulterior inculpatul părăsind locul producerii accidentului

 ROMÂNIA cod operator 2881

JUDECĂTORIA  TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR. 2764

Ședința publică din data de 25.05.2018

Instanța constituită din:

P_________: CHRISTIAN-M____ M____

GREFIER: I_______ B____

Ministerul Public este reprezentat de procuror M_______ S____ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Pe rol fiind pronunțarea în cauza penală privind pe inculpatul C_____ C_______, aflat sub control j_______,  trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 C .pen., părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art. 338 alin. 1 C .pen. și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 C .pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 C .pen., prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 9622/P/2016.

Procedura legal îndeplinită.

Dată fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul de judecată din 26.04.2018 când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a dispus, în temeiul art. 391 C .p.p., amânarea pronunțării la termenul de judecată din 10.05.2018 și ulterior la termenul de judecată de azi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra  cauzei penale de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara la data de 12.10.2016, în dosarul nr. 9622/P/2016 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXXX, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C_____ C_______, cercetat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 C .pen., părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art. 338 alin. 1 C .pen. și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 C .pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 C .pen.

S-a reținut, în esență, că în data de 13.09.2016, în jurul orei 05:25, inculpatul C_____ C_______ a condus autoturismul marca Alfa R____, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ___________________________, având o îmbibație alcoolică de 2,13 g/l alcool pur în sânge, iar în dreptul imobilului cu nr. 4, a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului, a intrat în coliziune lateral dreapta cu un copac ornamental de pe partea dreaptă a sensului său de mers, după care a fost proiectat într-un stâlp folosit la iluminatul stradal. Accidentul s-a soldat cu decesul pasagerei din dreapta, persoana vătămată V______ A__-L____, iar după evenimentul rutier inculpatul a părăsit locul accidentului.

În faza de urmărire penală, prin ordonanțele organelor de cercetare penală, inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore, începând cu data de 13.09.2016, ora 11:36 și până la data de 14.09.2016, ora 11:36.

Prin încheierea penală nr. 91 din 14.09.2016 a Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara, față de inculpatul C_____ C_______ a fost dispusă în lipsă măsura arestării preventiv pe o perioadă de 30 de zile. ( f. 16-17 d.u.p.)

Ulterior, prin încheierea din 29.09.2016 a Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara s-a dispus confirmarea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat, acesta aflându-se în custodia organelor de cercetare penală începând cu data de 27.09.2016.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului C_____ C_______ (f. 138-139, 141, 143); declarația martorei U________ I____-A______ (f. 128-130); declarația martorului Bîgza D__-E____ (f. 131); declarația martorului H_______ E____ (f. 133-134); proces verbal de depistare (f. 31-32); proces-verbal de cercetare la fața locului și schița accidentului (f. 28-30, 38, 41); planșa foto de la investigarea tehnico-științifică a locului faptei (f. 44-59); rezultat alcooltest __________ 0630, test număr xxxxx (f. 63); CD – uri care conțin înregistrări video care suprind momentul accidentului (f. 61, 62); Proces-verbal de prelevare și buletinul de examinare clinică (f. 65-66); buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 538/A/14.09.2016 emis de IML Timișoara (f. 67), raportul de expertiză medico-legală privind estimarea retroactivă a alcoolemiei nr. 2023/A12/27.09.2016 (f. 69-71); fișa de urgență spitalicească nr. xxxxxx din 13.09.2016 (f. 78-79); raport concluzii preliminare medico-legale nr. 439/14.09.2016 (f. 68); certificat medical constatator al decesului nr. 439/13 (f. 74); raport de expertiză tehnică judiciară auto (f. 80-108); înscrisuri.

Prin încheierea de ședință a judecătorului de cameră preliminară din data de 22.11.2016, s-a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței, legalitatea probelor și a efectuării urmăririi penale și s-a dispus începerea judecății.

Prin încheierea judecătorului de camera preliminară din data de 13.10.2016, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventive luat față de inculpatul C_____ C_______.

Prin încheierea judecătorului de camera preliminară din data de 09.11.2016 s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

În fază de judecată, nu au fost contestate probele administrate în faza de urmărire penală, însă  la cererea părții civile au fost administrate proba cu martorii B_____ F_____ G_____ și Hânsa A___.

De asemenea, la cererea părților a fost administrate și proba cu expertiza criminalistică, având în vedere că în faza de urmărire penală a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară, în raport de art. 374 alin.10 C. proc. pen., pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, instanța a apreciat ca fiind utilă soluționării cauzei.

A fost administrată și proba cu expertiza medico-legală, specializare psihiatrie, care să stabilească dacă la momentul comiterii infracțiunii de părăsire a locului accidentului, inculpatul avea discernământ.

În temeiul art. 20 alin. 1 rap. la art. 86 C . proc. pen. a fost introdusă în proces și partea responsabilă civilmente ____________________ prin l_________ j_______ C___ de Insolvență Transilvania Filiala Cluj.

Prin încheierea din data de 10.02.2017, instanța a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului j_______, soluția rămânând definitivă la data de 15.02.2017.

Prin încheierea din data de 11.04.2017, instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului j_______ față de inculpatul C_____ C_______.

Prin încheierea din data de 25.05.2017, instanța a dispus revocarea măsurii preventive a controlului j_______ .

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În fapt, în data de 12.09.2016, în jurul orei 21.00, persoana vătămată Văleanul A__-L____ s-a întâlnit cu  martora U________ I____ A______ și martorul Bîgza D__-E____, la localul „La pisici” din Complexul Studențesc, Timișoara.

La un moment dat, persoana vătămată V______ A__ L____ a început să discute cu inculpatul care  se afla la masa alăturată, acesta fiind într-o stare avansată de ebrietate.

După trecerea unui interval de timp, s-au hotărât cu toții să se deplaseze într-un alt local unde au consumat băuturi alcoolice, până aproape spre dimineață.

În jurul orei 5.00 din data de 13.09.2016, persoana vătămată V______ A__ L____, în timp ce se deplasa spre casă împreună cu martora U________ I____ A______ și martorul Bîgza D__-E____, a hotărât să se întâlnească din nou cu inculpatul C_____ C_______, care o suna în mod repetat.

Întâlnindu-se în zona S_____ din Timișoara, persoana vătămată s-a urcat în mașina inculpatului și în timp ce se îndreptau spre benzinăria OMV, cu o viteză peste limita legală, situată între 70 km/h și 100 km/pe, pe ___________________________, în dreptul imobilului cu nr. 4, inculpatul a virat brusc spre dreapta, intrând astfel în coliziune laterală dreapta cu un copac ornamental de pe partea dreaptă a sensului său de mers, fiind  proiectat într-un stâlp folosit la iluminatul stradal.

În urma accidentului a rezultat moartea  pasagerei V______ A__-L____, decesul fiind declarat la ora 5.40, aceasta fiind găsită în stop cardio respirator.

După evenimentul rutier inculpatul a părăsit locul accidentului, deplasându-se la apartamentul cumnatului său, fără încuviințarea poliției care a efectuat cercetarea locului fap tei.

A doua zi, fiind găsit de către organele de cercetare penală, la apartamentul cumnatului său, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest __________, rezultând o alcoolemie de 0,34 mg/l alcool pur în aerul expirat iar în urma analizării de către I.M.L Timișoara, o alcoolemie de 1.05 g/l alcool pur în sânge la data de 13.09.2016, ora 12.35, și 0.90 g/l alcool pur în sânge la ora 13.35.

Prezentare stării de fapt rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

I .Cu privire la infracțiunea conducere sub influenta alcoolului, instanța reține următoarele:

Fiind audiat în calitate de suspect și în calitate de inculpat atât în faza de urmărire penală (f. 138-139,141,143 d.u.p.), cât și în fața instanței (f. 213-214, vol.I, d.p.i.), C_____ C_______ a recunoscut faptul că în data de 12-13.09.2016, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca Alfa R____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________, având ca pasageră pe persoana vătămată V______ A__-M____.

De asemenea, declarația acestuia se coroborează și cu declarația martorilor U________ I____ A______ și B____ D__ E____, care s-au aflat cu persoana vătămată și cu inculpatul  pe tot parcursul serii.

Potrivit acestor declarații, incupatul se afla în stare de ebrietate, încă de când persoana vătămată a început să socializeze pentru prima data cu inculpatul, în localul „ La Pisici ” din Complexul Studențesc, acesta consumând alcool pe tot parcursul nopții de 12-13/09.2016, până în momentul în care persoana vătămată s-a întâlnit a doua oară cu inculpatul, când s-a urcat cu el în mașină.

Fiind depistat în data de 13.09.2016 la ora 12:06, în urma unui apel telefonic al martorului H_______ E____, astfel cum rezultă din procesul-verbal de depistare (f. 31-32, d.u.p), coroborat cu declarația martorului (f. 133-134 d.u.p)  inculpatul C_____ C_______ a fost testat cu aparatul alcooltest __________ 0630, test număr xxxxx ( f. 63 dup ), rezultând o alcoolemie de 0,34 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În urma analizării de către I.M.L. Timișoara a două mostre de sânge prelevate de la inculpatul C_____ C_______, astfel cum rezultă din Buletinul de analiză Toxicologică nr. 538/A/14.09.2016 (f. 64 d.u.p.), s-a stabilit că acesta avea o alcoolemie de 1,05 g/l alcool pur în sânge în data 13.09.2016 ora 12:35 și 0,90 g/l alcool pur în sânge la ora 13:35 a aceleiași zile.

Având în vedere intervalul de timp scurs de la data conducerii autoturismului pe drumurile publice și până la prelevarea mostrelor biologice, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale privind estimarea retroactivă a alcoolemiei. Astfel, la 27.09.2016 a fost emis raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx/A12/27.09.2016 din care rezultă că la data de 13.09.2016, ora 05:25, în care s-a produs accidentul soldat cu decesul numitei V______ A__ L____, inculpatul a avut o alcoolemie de 2,13 g/l alcool pur în sânge. (f. 69-71 d.u.p.).

II.Cu privire la infracțiunea de ucidere din culpa

Din procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 28-30 d.u.p.) și planșa foto realizată cu aceeași ocazie (f. 44-53 d.u.p.), rezultă că în data de 13.09.2016 agenții de poliție din cadrul I.P.J. T____ – P.M.T. – Biroul Rutier, fiind de serviciu, au fost sesizați prin dispecerat despre faptul că pe ___________________ loc un accident din care a rezultat decesul unei persoane, autorul părăsind locul producerii evenimentului rutier.

Organele de poliție au constatat că accidentul a avut loc pe _____________________ a sensului de mers, dinspre _________________________ ____________________________________ se desfășoară pe ambele sensuri, fiind implicat un autoturism Alfa R____, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, având ________ identificare ZARxxxxxxxxxxxx14, în interiorul căruia, în partea din dreapta față, a fost descoperit cadavrul unei persoane de sex feminin, identificată ca fiind numita V______ A__-L____ în vârstă de 33 ani. Din același mijloc probator, rezultă că la locul faptei au fost descoperite mai multe urme de frânare, iar pe partea carosabilă, în dreptul portierei stânga față a fost găsit un portofel în interiorul căruia au fost descoperite mai multe acte de legitimare aparținând inculpatului C_____ C_______.

Din fișa de urgență spitalicească nr. xxxxxx din 13.09.2016, rezultă că numita V______ A__-L____ a fost victima unui accident rutier cu impact dreapta față, fiind găsită în stop cardio-respirator, decesul fiind declarat la ora 05:40.

Potrivit raportului nr. 439/14.09.2016 coroborat cu certificatul medical constatator al decesului nr. 439/13, decesul numitei V______ A__-L____ a fost de natură violentă datorându-se șocului traumatic consecutiv unui politraumatism cu fracturi streno-costale multiple, contuzii, rupturi pulmonare și hemotorax, rupturi hepatice cu hemoperitoneu, fractură de coloană toracală, fracturi de bazin și fracturi de membre, care s-au putut produce prin loviri cu și de corpuri dure în cadrul unui accident rutier.

Totodată, martora U________ I____ R_____ a declarat că în jurul orei 05:00 a plecat împreună cu persoana vătămată V______ A__-L____ și martorul „D__”, pe Calea A_______, unde l-a lăsat pe acesta din urmă, iar apoi s-a îndreptat spre domiciliu împreună cu prietena sa, însă, având în vedere că inculpatul  o suna în mod repetat pe prietena acesteia, s-au hotărât să se întâlnească în zona S_____.

Ajunse aici, cele două femei s-au despărțit, numita V______ A__-L____ s-a urcat în mașina inculpatului C_____ C_______ și s-au îndreptat spre „MGM” pentru a bea o cafea, dar deoarece aici nu se mai servea s-au hotărât să meargă la benzinăria OMV de la Stadion , martora deplasându-se cu mașina sa în urma celor doi. Aceasta a precizat că la un moment dat a pierdut din raza vizuală mașina în care se aflau cei doi, aceștia deplasându-se cu viteză mare. Ajunsă pe _____________________ imobilului cu numărul 8 a observat un nor de fum, iar mașina cu care s-au deplasat cei doi era avariată.

Totodată, declarațiile martorilor se coroborează și cu procesul-verbal de vizualizare imaginile video înregistrate de camerele de luat vederi stradale ( f. 36, 61-62 d.u.p.), care surprind momentul în care autoturismul Alfa R____, condus de inculpatul C_____ C_______ rulează pe banda a treia a străzii Cluj din Timișoara, iar  la  semnificația culorii verde la marcajul pietonal situat în fața liceului „I__ V___”, la intersecția cu ____________________ continuă deplasarea pe direcția înainte, însă imediat după aceea virează brusc dreapta și _____________________ un obstacol aflat în partea dreapta a drumului, în urma impactului fiind proiectat din nou pe mijlocul părții carosabile. În cadrul suportului informatic depus la fila 61 d.u.p. aceste aspecte sunt surprinse în intervalul 02:47-02:57, această situația de fapt nefiind contestată de către inculpat.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară auto (f. 80-108 d.u.p.) și raportului de expertiza criminalistică(f. 29-39 vol. II d.p.i.), dinamica accidentului rutier a presupus mai multe faze, respectiv:

-faza de preimpact, în care autoturismul condus de inculpat rulează cu o viteză medie situată între 70 km/h și 100 km/h , iar la intersecția cu ______________________ culoarea verde a semaforului, rulează 65 m pe banda a III-a, după care frânează, iar apoi, autoturimul virează brusc dreapta, din motive necunoscute, deși iluminatul stradal era în funcțiune, luminile de drum erau active, drumul era în aliniament, iar aterior acestei manevre conducătorul auto, deși consumase băuturi alcoolice, acesta a condus între marcaje, respectă culorile semafoarelor, nu sunt observate mișcări sinoase ale traiectoriei autoturimului, iar atât în față cât și în spate nu sunt observate vehicule pe sensul său de deplasare;

-faza de impact în care autoturismul trece de pe banda a III-a pe banda I, iar apoi lovește cu roata dreapta față bordura din dreapta direcției sale de deplasare, trece de porțiunea de bordură după care lovește cu partea lateral dreapta copacul ornamental situat pe trotuar, iar apoi autoturismul rulează paralel cu carosabilul și lovește cu partea frontală stâlpul de beton;

-faza de post impact, în care autoturismul se rotește și glisează înspre carosabil rămânând în poziție finală.

La data și ora producerrii evenimentului rutier partea carosabilă era uscată, vizibilitatea fiind specifică desfășurării traficului rutier pe timp de noapte în lumina farurilor autoturismului și a iluminatului stradal în funcțiune.

Din aceleași mijloace de probă rezultă că accidentul a fost cauzat de efectuarea manevrei de viraj la dreapta, în condiții de nesiguranță și că viteza avută de autoturism a fost peste limita legală, corespunzătoare porțiunii respective de drum, viteza de impact cu ultimul obstacol fiind între 50 km/h și 70 km/h , raportul de expertiză criminalistică stabilind o viteză probabilă de 68 km/h în momentul impactului, viteză ce se situează peste limita legală admisă.

Instanța constată că motivele producerii accidentului au constat în încălcarea unor reguli de circulație de către inculpatul C_____ C_______, respectiv: art. 35 alin. 1, art. 36 alin. 1, art. 48, art. 54, art. 77 alin. 1 toate din O.U.G. 195/2002, precum și a dispozițiilor penale, inculpatul conducând pe drumurile publice având o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Cu privire la posibilitățile de evitare a accidentului se reține în rapoartele de expertiză la care s-a făcut referire anterior, că accidentul s-ar fi putut evita dacă nu s-ar fi efectuat virajul brusc la dreapta, manevră care a generat ulterior contactul cu bordura din dreapta direcției de deplasare, iar ulterior pierderea controlului direcției autoturismului.

Cu privire la fapta de ucidere din culpă, inculpatul C_____ C_______ nu a recunoscut săvârșirea acesteia, arătând că mașina avut o defecțiune și a derapat, nefiind vinovat pentru mișcarea bruscă a volanului, câmpul vizual nefiindu-i periclitat de alte vehicule, ci autovehiculul a virat brusc dreapta și deși a încercat o manevră de redresare a acesteia, volanul nu răspundea. Astfel acesta a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului și a intrat în coliziune într-un copac ornamental, după care autoturismul a fost proiectat într-u n stâlp de beton.

De asemenea, la dosarul cauzei, au fost depuse concluzii de achitare a inculpatului, prin care se  susține că motivarea expertizelor nu este una pertinentă și nu are o fundamentare care să înlăture pe baza unor argumente științifice explicația potrivit căreia autoturismul a intrat în derapaj, existând un dubiu ce beneficiază inculpatului fapt care conduce la constatarea imposibilității de a se reține vreo culpa acestuia în producerea accidentului.

Aceste susțineri ale inculpatului, urmează a fi înlăturate de către instanță ca neîntemeiate, în baza considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, în faza de judecată a fost efectuată o expertiză criminalistică, care confirmă cele menționate în cuprinsul expertizei tehnice efectuată în faza de urmărire penală.

Instanța reține că din cuprinsul raportului de expertiză criminalistică (f. 29-39 vol. II d.p.i.) coroborat cu raportul de expertiză tehnică (f. 80-108 d.u.p), reiese în mod indubitabil ca autovehicului circula pe un drum drept, uscat, având o vizibilitate specifică desfășurării traficului rutier pe timp de noapte, condiții  în care nu se poate derapa brusc, fără o acțiune exterioară în acest sens, din partea inculpatului, ținând cont și de faptul că, la data producerii accidentului, acesta se afla într-o puternică stare de ebrietate, fiind diminuate într-un mod  considerabil simțurile sale, circulând și cu o viteză ce depășea limita legală, toate acestea  contribuind la manevra acestuia de a vira înspre dreapta.

Totodată, din aceste mijloace de probă rezultă care ar fi cauza producerii accidentului, și anume faptul că inculpatul C_____ C_______ nu a menținut traiectoria de deplasare a autoturismului corespunzătoare sensului său de deplasare, prin păstrarea controlului asupra direcției, efectuând un viraj brusc spre dreapta, acțiune care a produs decesul pasagerei din dreapta.

Instanța constată că apărarea inculpatului în sensul că a auzit un zgomot înainte ca autoturismul să vireze înspre partea dreaptă, este vădit nefondată, constatându-se în acest sens că inculpatul și-a schimbat modul de relatare a situației de fapt percepută, în funcție de momentul procesual în care s-a aflat, neavând o atitudine procesuală constantă. Astfel, la data de 13.09.2016 (f. 138 d.u.p.) inculpatul a arătat că a discutat cu victima după producerea accidentului, ulterior, la data de 11.10.2016 (f. 143 d.u.p.) arătând că nu mai este sigur cu privire la starea victimei post-accident, iar la data de 27.04.2017 (f. 213-214 vol. I d.p.i.) respectiv 29.03.2018 (f. 60-61 d.p.i.) a arătat că după momentul impactului și până la părăsirea locului incidentului nu își mai amintește nimic, aceste declarații fiind vădit contradictorii.

În continuare, instanța constată că inculpatul a arătat prin declarația din data de 13.09.2016 că nu știe cu ce viteză se deplasa anterior impactului deoarece kilometrajul era defect (f. 138 d.u.p.), la data de 27.04.2018 (f. 213-214 vol. I d.p.i.) a arătat că circula cu o viteză de aproximativ 90 de km/h, iar la data de 29.03.2018 (f. 60-61 vol. II d.p.i.) a arătat că nu poate preciza cu ce viteza s-a deplasat, deoarece nu s-a uitat la kilometraj, declarații care denotă inconsecvența inculpatului în relatarea situației de fapt precum și intenția acestuia de a se sustrage unei eventuale răspun deri penale.

Totodată, cu privire la mențiunea inculpatului din declarația dată în fața instanței din data de 29.03.2018, în sensul că ar fi auzit un zgomot în partea față dreapta chiar înainte de o eventuală defecțiune tehnică a autoturismului la care se face referire în apărare, instanța nu va avea în vedere acest aspect, raportat la atitudinea oscilantă a inculpatului precum și a faptului că acest aspect nu rezultă din nici un mijloc de probă. S-a avut în vedere și faptul că acest aspect a fost adus în discuție de către inculpat la o perioadă de timp de peste 1 an și jumătate de la data incidentului, iar ansamblul probator infirmă o astfel de posibilitate.

Cu privire la defecțiunile tehnice invocate în apărare de către inculpat, instanța constată că nu s-au putut stabili astfel de defecțiuni ale autoturismului condus de către acesta prin cele trei expertize efectuate, motiv pentru care instanța nu va reține acest aspect. Simpla invocare a posibilității existenței unor astfel de defecțiuni nu este de natură a crea un dubiu rezonabil cu privire la săvârșirea faptei, având în vedere că nu a fost probat cu nici un mijloc de probă iar simpla invocare a unor astfel de aspecte reprezintă o pură speculație a apărării inculpatului. În continuare se constată că inițial inculpatul a invocat existența unei defecțiuni tehnice cu privire la o posibilă defecțiune a sistemului de frânare a autovehiculului, ulterior invocând și o posibilă explozie în zona anvelopei față dreapta, care să fi condus la producerea accidentului, apărări considerate pentru cele precedate ca vădit neîntemeiate.

Astfel că din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul C_____ C_______ putea preveni producerea evenimentului rutier prin păstrarea controlului asupra direcției de deplasare, cu menținerea unei traiectorii corespunzătoare sensului său de mers.

Cu toate că în cuprinsul rapoartelor de expertiză tehnică și cea criminalistică nu s-a putut stabili dacă autovehiculul prezenta o defecțiune la momentul accidentului, instanța consideră că acest aspect nu reprezintă un dubiu rezonabil care să profite inculpatului, ci sunt doar simple afirmații care nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

III. Cu privire la părăsirea locului accidentului

După ce accidentul a avut loc, inculpatul a reușit să iasă din mașină cu ajutorul unei persoane neidentificate și a părăsit locul accidentului, deplasându-se la domiciliul cumnatului său,astfel cum rezultă din declarația martorei U________ I____-A______ ( f. 128-130 d.u.p.), coroborată cu declarația martorului H_______ E____ (f. 133-134 d.u.p.) și cu recunoașterea parțială a inculpatului.

Potrivit acestor declarații, inculpatul, fost găsit de organele de poliție, la locuința cumnatului său, după o oră și jumătate după momentul în care acesta susține că s-a trezit.

Fiind audiat în calitate de martor, H_______ E____ a arătat că a fost  sunat de către inculpat in jurul orei 11:35 care l-a anunțat că a fost victima unui accident rutier. Ajungând în locuința în care se afla inculpatul C_____ C_______, după ce a stat de vorba aproximativ un minut, martorul a anunțat poliția pentru a preciza poziția inculpatului căutat de poliție și pentru a anunța ambulanța având în vedere starea de fizică în care se găsea inculpatul proces verbal de depistare ( f. 31-32 d.u.p .).

Fiind audiat, în faza de urmărire penală, inculpatul a  declarat că după producerea accidentului fiind într-o profundă stare de tulburare psihică, având numeroase leziuni, pierzându-și cunoștința  s-a deplasat la apartamentul cumnatului său fără a ști cum a ajuns acolo.

Instanța reține aceste alegații ale inculpatului ca fiind nesincere, întrucât este greu de crezut că în acea stare de tulburare psihică profundă, în loc să se deplaseze la locuința sa, s-a deplasat la locuința  cumnatului, fiind evidentă intenția lui de a se sustrage.

Fiind audiat și în fața instanței, inculpatul C_____ C_______ a învederat că nu a realizat o acțiune efectivă de părăsire a locului accidentului în accepțiunea textului legal, arătând că a părăsit locul accidentului după ce s-a asigurat că victima este în viață, vorbind cu ea, ulterior acesta îndreptându-se spre Spitalul Județean în vederea solicitării de ajutor deoarece îi era defectat telefonul mobil. Inculpatul a mai arătat că după ce a trecut de stația de carburant OMV de pe __________________ mai aduce aminte ce a făcut, trezindu-se în jurul orei 10 la domiciliul cumnatului său.

Instanța va înlătura și declarațiile inculpatului cu privire la starea victimei, întrucât în prima declarație dată în fața poliției, în calitate de suspect (f. 133, d.u.p.),  inculpatul a susținut că a vorbit cu victima și că aceasta imediat după accident i-ar fi răspuns, după care în cea de-a doua declarație dată în calitate de inculpat (f. 143 d.u.p.) a arătat că a vorbit cu victima, dar nu știe dacă aceasta a reacționat, iar în fața instanței, a susținut că nu își mai aduce aminte decât momentul impactului în sine și nu mai reține dacă a ieșit singur din mașină sau  fost scos de altcineva (f. 213 d.p.i.).

Toate acestea sunt contrazise și nu se coroborează cu raportul nr. 439/14.09.2016 și cu certificatul medical constatator al decesului  nr. 439/13 și fișa de urgență spitalicească nr. xxxxxx din 13.09.2016, din care rezultă că numita V______ A__-L____ a fost victima unui accident rutier cu impact dreapta față, fiind găsită în stop cardio-respirator, decesul fiind declarat la ora 05:40., astfel că cele declarate de inculpat nu pot fi avute în vedere.

Totodată, inculpatul C_____ C_______ a susținut că nu a acționat cu intenția de a părăsi locul accidentului, acesta din cauza impactului puternic  a suferit de o ________ reacții psihice datorită cărora a intervenit amnezia parțială, având discernământul abolit.

În acest sens, instanța nu va avea în vedere concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică nr. 918/A1/07.06.2017 (f. 235-238 vol. I d.p.i.) prin care s-a susținut că în momentul săvârșirii faptei de părăsire a locului accidentului, inculpatul avea discernământul abolit, întrucât prin analiza evoluției comportamentului din perioada post-traumatică, în vederea stabilirii dacă inculpatul a acționat conștient, nu s-a avut în vedere starea de intoxicație etanolică în care acesta se afla, fapt confirmat de către expertul audiat (f. 59 vol. II d.p.i.).

De asemenea, concluziile raportului de expertiză medicol legală psihiatrică nr. 918/A1/07.06.2017 (f. 235-238) sunt contrazise de concluziile celui de-al doilea raport de expertiză, avizat de către Comisia de Avizare și Control al Actelor Medico-Legale, cu nr. 918/A6/2017/30.01.2018 (f. 40-45 vol. II d.p.i.), în cuprinsul căruia  se reține că, în ciuda faptului că la momentul comiterii faptei, acesta prezenta o oarecare îngustare a câmpului de conștiență și tulburări de atenție, manifestări ce pot fi însoțite de amnezie parțială sau totală, totuși inculpatul a prezentat și o intoxicație acută etanolică, ce a accentuat aceste manifestări, motiv pentru care la momentul săvârșirii faptei de părăsire a locului accidentului, discernământul acestuia a fost ușor afectat, în sensul că decizia de a părăsi locul accidentului a fost impulsivă și sub imperiul manifestărilor mai dus descrise, însă în absența consumului de alcool, acesta ar fi putut avea capacitatea de a înțelege gravitatea situației în care se află și consecințele ce pot decurge din propriile acțiuni.

Așadar, se reține că la momentul săvârșirii faptei, inculpatul prezenta o reacție acută la stres, intoxicație acută etanolică și avea discernământul ușor diminuat pe f_____ consumului de alcool.

În lumina celor expuse mai sus, rezultă că elementele de fapt relevate prin probele administrate în cauză se coroborează între ele, conturând corespunzător faptele reținute în sarcina inculpatului C_____ C_______.

ÎN D____

I. Fapta inculpatului C_____ C_______, care in  data de 13.09.2016, ora 05:25, a condus autoturismul Alfa R____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _________________________, având o alcoolemie de 2,13 g/l alcool pur în sânge (respectiv 1,05 g/l alcool pur în sânge la ora 12:35 și 0,90 g/l alcool pur în sânge la ora 13:35 ) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin.1 C .pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C .pen. constă în acțiunea de conducere de către inculpat, pe drumul public reprezentat de _________________________, având o alcoolemie peste limita legală, respectiv o alcoolemie de 2,13 g/l alcool pur în sânge.

În ceea ce privește urmarea socialmente periculoasă, infracțiunea fiind una de pericol, aceasta  constă în starea de pericol creată pentru siguranța participanților la circulația pe drumurile publice, întrucât o persoană care se găsește sub influența băuturilor alcoolice îi sunt afectate funcțiile psiho-motorii, nemaifiind capabilă să controloze și să conducă în siguranță autovehiculul.

Cu privire la  raportul de cauzalitate dintre faptă și urmarea socialmente periculoasă, instanța reține că acesta rezultă din materialitate faptei, fiind vorba despre o infracțiune de pericol și nu care să producă un rezultat material.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, se reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, potrivit art.16 alin.3 lit. b Cod Penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol al siguranței circulației rutiere și a participanților la trafic și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Instanța nu va reține incidența art. 396 alin. 10 C . proc. pen. cu privire la această infracțiune, având în vedere că inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa, potrivit art. 374 alin. 4 C . proc. pen., recunoscând doar una din cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.

II. Fapta inculpatului C_____ C_______, constând în aceea că, în data de 13.09.2016, în jurul orei 05:25, în timp ce conducea pe _________________________, autoturismului Alfa R____, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului și a intrat în coliziune lateral dreapta cu un copac ornamental de pe partea dreaptă a sensului său de mers, după care a fost proiectat într-un stâlp folosit la iluminatul stradal, rezultând decesul numitei V______ A__-L____, care se afla pe scaunul din dreapta a autoturismului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 2 C .pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în uciderea  numitei V______ A__-L____, prin acțiunea inculpatului care aflându-se în stare de ebrietate a virat brusc dreapta, a pierdut controlul asupra direcției de mers a autoturismului, a intrat în coliziune lateral dreapta cu un copac ornamental de pe partea dreaptă a sensului său de mers, după care a fost proiectat într-un stâlp folosit la iluminatul stradal.

În ceea ce privește urmarea socialmente periculoasă acțiunea inculpatului a avut ca rezultat moartea unei persoane, victima V______ A__-L____ decedând la 13.09.2016.

Legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și decesul victimei a fost stabilită prin anasamblul materialului probator administrat în cauză, nefiind dovedite acțiuni exterioare conduitei inculpatului de natură să întrerupă lanțul cauzal.

Așadar potrivit raportul preliminar nr. 439/14.09.2016, decesul persoanei vătămate V______ A__-L____ a fost de natură violentă datorându-se șocului traumatic consecutiv unui politraumatism cu fracturi streno-costale multiple, contuzii, rupturi pulmonare și hemotorax, rupturi hepatice cu hemoperitoneu, fractură de coloană toracală, fracturi de bazin și fracturi de membre, care s-au putut produce prin loviri cu și de corpuri dure în cadrul unui accident rutier din data de 13.09.2016.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în forma culpei fără prevedere, întrucât nu a prevăzut rezultatul faptei sale, însă putea și trebuia să îl prevadă, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară, inculpatul având posibilitatea evitării producerii accidentului dacă nu ar fi efectuat virajul brusc la dreapta, manevră care a generat ulterior contactul cu bordura din dreapta direcției de deplasare, iar ulterior controlul direcției autoturismului.

III. Fapta inculpatului C_____ C_______, constând în aceea că, în data de 13.09.2016, în jurul orei 05:25, în timp ce conducea autoturismului Alfa R____ cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _________________________, fiind implicat într-un accident de circulație, pe ____________________ a rezultat decesul numitei V______ A__-L____, ce se afla pe scaunul din dreapta a autoturismului, a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. 1 C . pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanța reține existența elementului material constând în acțiunea inculpatului C_____ C_______ de părăsire a locului accidentului, din care a rezultat decesul pasagerei din dreapta a autoturismului Alfa R____, fără încuviințarea poliției sau a procurorului de caz care efectuează cercetarea locului faptei.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru relațiile sociale privind siguranța circulației rutiere.

Legătură de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei ( ex re ).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei, astfel cum s-a dovedit din ansamblul probelor administrate în cauză.

La individualizarea  pedepsei, instanța va lua în calcul criteriile generale enunțate în cuprinsul art. 74 Cod penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În ceea ce privește circumstanțele reale privitoare la faptă, raportat împrejurările și modul de comitere a acestora instanța apreciază că faptele reținute în sarcina inculpatului relevă o periculozitate sporită.

Instanța constată că, pe f_____ consumului de alcool, inculpatul s-a urcat la bordul autoturismului marca Alfa R____, faptă ce a condus la producerea accidentului, ce a avut ca urmare directă decesul persoanei vătămate. Totodată, prin comiterea infracțiunii, inculpatul a creat o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice și pentru celelalte persoane angajate în trafic.

Fiind într-o puternică stare de ebrietate, inculpatul a suferit o diminuare a capacităților intelective și volitive, fiind diminuate orice reflexe și reduse orice posibilități de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice.

Toate aceste aspecte au contribuit la producerea accidentului și la decesul pasagerei din dreapta, deoarece  în situația în care acesta nu se afla sub influența alcoolului s-ar fi putut evita producerea evenimentului, întrucât ar fi avut capacitatea de a-și controla acțiunile și nu ar fost afectată capacitatea de înțelegere și de stăpânire a propriilor reacții.

Referitor la natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, instanța apreciază că uciderea din culpă reprezintă o faptă gravă, a cărei urmăre constă în decesul unei persoane.

De asemenea la gravitatea faptelor expuse anterior se adaugă și faptul că după producerea incidentului, inculpatul a părăsit locul accidentului deși a conștientizat sau trebuia să conștientizeze gravitatea faptei sale și a observat starea în care se afla persoana vătămată. Sub acest aspect, infracțiunea de părăsire a locului accidentului reprezintă una foarte gravă în comparație cu alte infracțiuni de aceeași natură.

În cauză a fost dovedită intenția de a se sustrage cercetărilor și deși avea leziuni interne multiple, inculpatul a reușit să parcurgă o mare distanță pe jos, deplasându-se spre locuința cumnatului său, în loc să se deplaseze la locuința sa.

Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, conform fișei de cazier j_______, inculpatul se află la primul contact cu legea penală, neavând antecedente penale.

Atât în cursul urmăririi penale, cât și în fază de judecată acesta  a recunoscut doar infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, iar raportat la cele două infracțiuni de părăsire a locului accidentului și ucidere din culpă, a avut declarații contradictorii .

Din actele dosarului, rezultă că inculpatul are 39 de ani, cu studii liceale, fără loc de muncă, căsătorit și are un copil în vârstă de 18 ani.

I. Așadar, având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța în baza art. 336 alin. 1 C . pen. raportat la art. 396 alin. 2 C . de proc. pen., va condamna pe inculpatul C_____ C_______ la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului.

În raport de natura și gravitatea faptei, instanța apreciază impunerea, în sarcina inculpatului  și a unor pedepse complementare și accesorii după cum urmează.

În temeiul art. 67 C . pen. se va aplica inculpatului, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru conducerea cărora este necesar permisul de conducere de categoria B) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal, inculpatului i se va aplica și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

II. De asemenea, având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța în baza art. 192 alin. 2 C . pen. raportat la art. 396 alin. 2 C . proc. pen  va  condamna pe inculpatul C_____ C_______, cercetat sub control j_______, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de de ucidere din culpa.

În raport de natura și gravitatea faptei, instanța apreciază impunerea, în sarcina acestuia și a unor pedepse complementare și accesorii după cum urmează.

În baza art. 67 C . pen., i se va aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 ani, ce se vor executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C . pen., va  aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

III. În temeiul art. 338 alin. 1 C . pen. rap. la art. 396 alin. 2 C . proc. pen., va condamna pe inculpatul C_____ C_______ la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului (fapta din data de 13.09.2016).

În temeiul art. 67 C . pen.va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C . pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În cele ce urmează, având în vedere că cele trei fapte au fost săvârșite în concurs, instanța va face aplicarea art. 38 alin. 1 C . pen. și art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. și  va contopi cele trei pedepse care urmează a fi aplicate  inculpatului prin prezenta hotărâre, urmând să aplice pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se va adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din suma celorlalte două pedepse de 4 ani închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

În ceea ce privește pedepsele complementare și cele accesorii, instanța urmează să aplice regulile de la concurs și în privința acestora.

Astfel, în temeiul art. 45 alin. 3 C . pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru conducerea cărora este necesar permisul de conducere de categoria B) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În temeiul art. 45 alin. 5 C . pen., cu aplicarea art. 45 alin. 3 C . pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

Având în vedere că  împotriva inculpatului, au fost luate măsuri preventive, respectiv reținerea, arestul preventiv și arestul la domiciliu, instanța,  în temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 C . pen., va  deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reținerii începând cu data de 13.09.2016 ora 11:36- 14.09.2016 ora 11:36 și a arestării preventive și a arestului la domiciliu de la data de 27.09.xxxxxxxxxxxxx17, dată la care a rămas definitivă soluția de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului j_______.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului N_______ de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) va  dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Sub aspectul laturii civile, în cauză s-au constituit părți civile părinții victimei, respectiv V______ V_______ și V_____ E_______ cu suma de 20.000 lei, reprezentând daune materiale și 150.000 euro daune morale pentru fiecare parte civilă.

Potrivit prevederilor art. 19 alin 1, 2 și 4 C .proc pen., acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale,  repararea acestui prejudiciu urmând reglementările legii civile în materie de răspundere delictuală.

Dispozițiile art. 23 alin. 2 și 3 C .proc.pen prevăd că inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile și în măsura recunoașterii, instanța va obliga la despăgubiri.

Art. 1357 Cod Civil, coroborat cu art. 1349 alin. (1) și (2) Cod Civil consacră regula de principiu potrivit căreia obligația de a repara un prejudiciu cauzat altuia printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, se naște direct și nemijlocit în sarcina autorului acelei fapte.

Din coroborarea dispozițiilor legale rezultă că pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a inculpaților, trebuie întrunite patru condiții cumulative: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a legăturii cauzalitate între faptă și prejudiciu și a vinovăției.

În speța, din ansamblul materialului probator s-a făcut dovada existenței unei fapte ilicite, inculpatul, fiind sub influența alcoolului, a produs un accident ce a avut ca urmare directă  moartea pasagerei din dreapta.

Raportat la condiția vinovăției, astfel cum s-a analizat mai sus, s-a făcut dovada faptului că acesta a aționat cu intenție, la momentul săvârșirii faptelor de conducere sub influența alcoolului și părăsirea locului accidentului, respectiv culpa cu prevedere în momentul producerii accidentului ce a avut ca urmare decesul victimei.

Toate aceste fapte  reținute în sarcina inculpatului au avut ca și consecință prejudicierea părților civile, existând un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Cu privire la  prejudiciu material, instanța reține faptul că părțile civile au solicitat să fie despăgubite cu suma de 20.000 lei, constând în cheltuieli făcute cu înmormântarea, cu organizarea parastaselor și a pomenirilor deja efectuate și care urmează a se efectua, toate conform datinilor creștinești.

Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei (f.70-80), rezultă că părțile civile au efectuat cheltuieli, în cuantum de 7.4111,15 lei cu transportul trupului fiicei lor de la Timi șoara la B_____ ști, cu înmormântarea și pomenirea.

De asemenea, din declarația martorului Hânsă A___, rezultă  că părțile au efectuat cheltuieli cu ritualurile creștinești în jur de 19.000 lei.

Cu privire la întinderea prejudiciului moral, instanța reține că nu există criterii absolute pentru cuantificarea acestuia ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, prejudiciu ce constă într-o atingere adusă intereselor personale și care se manifestă prin suferințele fizice sau morale resimțite de victimă. Aprecierea prejudiciului moral presupune cuantificarea tuturor consecințelor negative ale faptei ilicite asupra persoanei prejudiciate și este necesar să fie făcută în concret, în funcție de circumstanțele și împrejurările cauzei supuse judecății.

În lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, demersul trebuie să aibă în vedere criterii unanim îmbrățișate de literatura de specialitate și practica judiciară, precum consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Prin raportare la aceste criterii, indemnizația trebuie să fie justă, rațională și echitabilă, astfel încât să se asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit.

Trebuie precizat însă că despăgubirile civile pe care instanța le acordă pentru prejudiciile morale nu reprezintă o modalitate de repunere în situația anterioară săvârșirii faptelor ilicite, ci o modalitate prin care se urmărește a se compensa echitabil suferințele ocazionate de săvârșirea unor asemenea fapte ce au afectat viața persoanei și normala desfășurare a relațiilor sociale ale acesteia.

Important de precizat este faptul că despăgubirile bănești au rolul de a compensa prejudiciul moral, suferința resimțită de părinții victimei, fără însă a tinde să se transforme într-un mijloc de îmbogățire apt să îndepărteze această instituție de la finalitatea sa.

Potrivit declarațiilor martorilor Hânsa A___ și B_____ F_____ G_____ (f.225,226 vol. I d.p.i.) relațiile dintre părțile civile și victima accidentului erau foarte strânse, acesta fiind singurul lor copil.

De asemenea, din declarațiile acestora, precum și din fișa de absolvire (f. 119 vol. I d.p.i.), rezultă că V______ A__ L____ era absolventă a facultății de arhitectură, în vârstă de 33 ani, fiind o persoană bună și veselă, care avea toată viața înainte.

În cauză, instanța apreciază că suma solicitată de către părțile civile este o sumă disproporționată în raport cu prejudiciul real și efectiv produs acestora, fiind de natură a constitui o îmbogățire fără justă cauză.

În acest sens, instanța reține că probele administrate în cauză au relevat o schimbare a condițiilor normale de viață a părinților victimei, ulterior săvârșirii faptei ilicite, iar comiterea faptelor, chiar dacă acestea sunt grave iar rezultatul produs este unul ireversibil, nu poate să dovedească existența unui prejudiciu moral atât de semnificativ.

Instanța apreciază că în temeiul art.1391 alin.1 și art. 1.371 alin.1 C.civ., este necesară repararea de către persoana culpabilă a prejudiciului moral prin ricoșeu, ce constă în prejudiciul de afecțiune care rezultă din durerea intensă suferită prin pierderea copilului., ce a adus o atingere din punct de vedere psihic și emoțional părinților victimei.

Concluzionând, instanța consideră că principalul element care trebuie luat în calcul este existența unor strânse legături de afecțiune între părțile civile și victimă, la momentul decesului acesteia.

Totodată, instanța va reține și că asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule este obligatorie, potrivit art. 4 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România.

Articolul 41 din Legea nr. 136/1995 prevede că „în asigurarea de răspundere civilă, asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil”, iar potrivit art. 42 din lege „asiguratorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaților ce-i revin acestuia din contractul de asigurare”.

În art. 49 din aceeași lege s-a reglementat faptul că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, iar potrivit art. 50 alin. 1  despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare persoanelor păgubite prin deces.

Fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în formă bănească pentru: vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; pagube materiale; pagube consecință a lipsei de folosință a vehiculului avariat; dar și pentru cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată.

Raportat la aceste dispoziții legale, având în vedere și faptul că părțile civile au formulat acțiunea civilă în contradictoriu cu asigurătorul de răspundere civilă, instanța va obliga pe acesta la plata despăgubirilor civile astfel cum au fost anterior stabilite, având în vedere și Ordinul CSA 14/2011.

În urma acestor considerente, în temeiul art. 19, art. 25 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, art. 49 alin.1 și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile V______ V_______, și V______ E_______ C______, și obligă partea responsabilă civilmente, C________ Asigurări S.A., cu sediul în Sibiu, _______________________. 5, turnul A, etajele 3-7, Centrul de Afaceri Sibiu, prin l_________ j_______, în limitele contractului de asigurare, să plătească:

-părții civile V______ E_______ C______ (mama victimei) suma de 35.000 euro, echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale reprezentând prejudiciu suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă față de victima V______ A__-L____.

-părții civile V______ V_______ (tatăl victimei) suma de 35.000 Euro, echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale reprezentând prejudiciu suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă față de victima V______ A__-L____.

-părților civile V______ E_______ C______ și V______ V_______ suma totală de 19.000 lei, cu titlu de daune materiale, instanța având în vedere sub acest aspect și declarațiile martorilor, având în vedere dificultatea reală în preconstituirea de probe pentru dovedirea acestor daune în astfel de situații.

Respinge în rest cererile formulate de părțile civile V______ E_______ C______ și V______ V_______.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare, în temeiul art. 276 alin. 1, 2 și 4 C . proc. pen. va obliga partea responsabilă civilmente la plata sumei de 6745 lei, reprezentând cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile în proces (onorariul apărătorului ales).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală,  va obligă inculpatul la plata sumei de 8.500 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 3.000 lei din cursul urmăririi penale, iar suma de 5.500 lei în cursul camerei preliminare și a judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

I. În temeiul art. 192 alin. 2 C . pen. raportat la art. 396 alin. 2 C . proc. pen. condamnă pe inculpatul  C_____ C_______ , fiul lui G_______ Ș_____ și V______, născut la 08.06.1977 în Timișoara, jud. T____, cu domiciliul în Timișoara, _____________________. 5, _________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, studii liceale, fără loc de muncă, fără antecedente , la  pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă ( fapta din data de 13.09.2016 ) .

În baza art. 67 C . pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C . pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.,  din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

II. În temeiul art. 336 alin. 1 C . pen. raportat la art. 396 alin. 2 C . de proc. pen., condamnă pe inculpatul C_____ C_______ la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului ( fapta din data de 13.09.2016 ) .

În temeiul art. 67 C . pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru conducerea cărora este necesar permisul de conducere de categoria B) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen.,  din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

III. În temeiul art. 338 alin. 1 C . pen. rap. la art. 396 alin. 2 C . proc. pen., condamnă pe inculpatul C_____ C_______ la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului ( fapta din data de 13.09.2016 ) .

În temeiul art. 67 C . pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C . pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.,  din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 alin. 1 C . pen. și art. 39 alin. 1 lit. b C. pen., contopește cele trei pedepse aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din suma celorlalte două pedepse de 4 ani închisoare) , urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

În temeiul art. 45 alin. 3 C . pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru conducerea cărora este necesar permisul de conducere de categoria B) pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.

În temeiul art. 45 alin. 5 C . pen., cu aplicarea art. 45 alin. 3 C . pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 C . pen. deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reținerii începând cu data de 13.09.2016 ora 11:36- 14.09.2016 ora 11:36 și a arestării preventive și a arestului la domiciliu de la data de 27.09.xxxxxxxxxxxxx17, data la care a rămas definitivă soluția de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului j_______.

În temeiul art. 19, art. 25 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, art. 49 alin.1 și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile V______ V_______, CNP xxxxxxxxxxxxx și V______ E_______ C______ , CNP xxxxxxxxxxxxx, toți cu domiciliul în București, Calea Ș_____ V___ nr. 234, _____________, _____________, sector 4, ambii cu domiciliul procesual ales la Societatea Civilă Profesională de Avocați Mitucă și Asociații , cu sediul în București, ______________________, parter, _______________ și obligă partea responsabilă civilmente, C________ Asigurări S.A., cu sediul în Sibiu, _______________________. 5, turnul A, etajele 3-7, Centrul de Afaceri Sibiu în limitele contractului de asigurare, să plătească:

-părții civile V______ E_______ C______ (mama victimei) suma de 35.000 euro, echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale reprezentând prejudiciu suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă față de victima V______ A__-L____ .

-părții civile V______ V_______ (tatăl victimei) suma de 35.000 Euro, echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale reprezentând prejudiciu suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă față de victima V______ A__-L____ .

-părților civile V______ E_______ C______ și V______ V_______ suma totală de 19.000 lei, cu titlu de daune materiale.

Respinge în rest cererile formulate de părțile civile V______ E_______ C______ și V______ V_______.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului N_______ de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 276 alin. 1, 2 și 4 C . proc. pen. obligă partea responsabilă civilmente la plata sumei de 6745 lei, reprezentând cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile în proces (onorariul apărătorului ales).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 8.500 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 3.000 lei din cursul urmăririi penale, iar suma de 5.500 lei în cursul camerei preliminare și a judecății.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Timișoara.

Pronunțată în ședința publică, azi, 25.05.2018.

Domenii speta

Spete similare