Acţiune în răspundere delictuală – art.249 cpc, neîndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale

Sentinţă civilă 1704 din 28.08.2018


Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Acţiune în răspundere delictuală – art.249 CPC,  neîndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale

Sentinţa civilă nr. 1704/28.08.2018

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, instanţa reţine următoarele:

Prin ordonanţa  nr. 3457/P/2014 din 17.10.2014 Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi ameninţare prev. de art. 193 alin 2 şi art. 206 alin 1 CP, întrucât a intervenit retragerea plângerii.

Din actele dosarului de urmărire penală rezultă că doar B D a formulat plângere penală prin care a reclamant faptul că în data de 01.08.2014 în timp ce se deplasa pe stradă împreună cu tatăl său  B V  a fost lovit cu o ţeavă de fier de către S G şi de către S V , cei doi pârâţi în cauză şi că i-au fost provocate leziuni care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Din declaraţia dată tot la urmărirea penală de aceeaşi persoană vătămată B D rezultă că cei doi pârâţi l-au lovit în aceeaşi împrejurare şi pe tatăl său, B V .

Se constată că numitul B V, pentru care reclamanta arată că i-a acordat îngrijiri medicale, nici nu a formulat plângere penală împotriva celor doi pârâţi .

Din dosarul de urmărire penală nr 3457/P/2014  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci  nu rezultă că s-ar fi efectuat cercetări din care să rezulte vinovăţia celor doi pârâţi , mai mult nici nu s-a început urmărirea penală şi nici nu au avut calitatea de suspecţi, cauza fiind clasată în temeiul art 315 alin 1 lit b CPP cu ref la art 16 alin 1 lit g CPP.

Conform art.1357 NCC, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Dispoziţiile art.313 din Legea nr. 95/2006 atunci când este  antrenată răspunderea persoanei care aduce alteia daune sănătăţii este prevăzută obligaţia acesteia să achite furnizorului de servicii medicale cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată.

Se constată că în cauză, nu au fost dovedite îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale , respectiv, fapta ilicită constând în lovirea celor două victime şi legătura de cauzalitate în sensul că efectuarea cheltuielilor de spitalizare pretinse de reclamant pentru vindecarea celor doi  a fost cauzată de faptele pârâţilor SV şi SG .

În plus, deşi instanţa a solicitat reclamantei să suplimenteze probatoriul pentru dovedirea acţiunilor aşa cum au fost conexate, acesta nu s-a conformat şi nu a mai indicat nicio probă prin care să dovedească îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere disp.art.249 CPC, sarcina probei aparţinând reclamantei, instanţa priveşte acţiunea principală şi cele trei cereri conexate ca fiind neîntemeiate  urmând să le respingă ca atare.