Hotârăre care să ţină loc de act autentic respinsă - lipsă drept de proprietate co-schimbaş.

Sentinţă civilă 1298 din 04.07.2018


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.07.2015 sub nr. de dosar 2821/866/2015 reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul , pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de schimb cu privire la suprafaţa de 250 mp situată în intravilanul satului Hărmăneştii Noi, com. Hărmăneşti, jud. Iaşi, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că la data de 24.03.1992 între părţi a fost încheiat înscrisul sub semnătură privată Act de schimb, în prezenţa martorilor , având ca obiect schimbul unei suprafeţe de teren de 1000 mp identificate astfel: reclamantul dădea la schimb către pârâtul suprafaţa de 1000 mp teren intravilan  - grădină provenit de la tatăl său , cu următoarele vecinătăţi: la est – , la vest , la sud - şi la nord – Drum sătesc, iar pârâtul dădea la schimb o altă suprafaţă de 1000 mp – intravilan, grădină, care a aparţinut tatălui său, , şi mamei , teren care a fost repartizat încă din anul 1962 de fostul CAP lui şi pe care şi-a construit o casă, grajd şi anexe, având ca vecinătăţi: la est – , la vest – , la nord – şi la sud – drum sătesc.

Se mai menţionează în actul de schimb că ambele terenuri sunt egale ca suprafaţă şi valoare, făcând parte din aceeaşi parcelă, iar prin intermediul actului se stinge orice litigiu dintre părţi.

Urmare a acestui schimb care a fost efectiv executat la data încheierii actului, între părţi au intervenit nenumărate litigii care nu s-a clarificat nici până în prezent. Ulterior, s-a dovedit că pârâtul nu a respectat în nici un fel convenţia încheiată. La momentul încheierii actului, niciuna dintre părţi nu avea emis titlul de proprietate pentru teren.

Cu referire la dreptul de proprietate asupra terenurilor la care era îndreptăţit (tatăl reclamantului) , conform registrului agricol, în anul 1959, împreună cu soţia şi fiica , erau înscrişi cu suprafaţa de 0,97 ha teren arabil (vară sat - curţi construcţii 0,02 ha, 0,03 ha arabil, 0,50 ha arabil „Coastă Fundoaia”, 0,42 ha arabil „cioate”), suprafaţă de teren pentru care există validare – anexa 2a, poziţia 46 şi titlu de proprietate nr. 147822/29.07.1993 emis pe numele . Faţă de acest titlu de proprietate, s-a constatat nulitatea absolută prin sentinţa civilă nr. 857/27.03.2009.  Titlul de proprietate a fost contestat verbal de către reclamant încă de la data emiterii întrucât nu era trecută suprafaţa de 0,50 ha validată şi reconstituită pe numele reclamantului şi a soţiei acestuia Drumea Viorica conform anexei 2b, poziţia 91, teren aferent casei de locuit. Cu privire la această suprafaţă de teren, nu a fost emis nici până în prezent titlu de proprietate.

Cu referire la dreptul de proprietate asupra terenurilor la care era îndreptăţit tatăl pârâtului, acesta împreună cu soţia Catinca şi moştenitorii şi , apar înscrişi cu 2,46 ha teren din care 1,54 ha pe comuna reşedinţă Hărmăneşti şi 0,90 ha pe alte comune, respectiv Mirosloveşti, suprafeţe detaliate în titlul de proprietate emis cu nr. 148861/12.05.1995 pentru suprafaţa  de 2,16 ha, în acesta fiind inclusă şi suprafaţa de 1000 mp din parcela 304/3, tarlaua 6 ce a făcut obiectul contractului de schimb.

Pârâtul din prezenta cauză nu a avut rol înainte de formarea CAP-ului, acesta fiind inclus în titlul de proprietate alături de surorile sale ca şi moştenitori ai numiţilor şi Catinca. 

Actul de schimb a fost încheiat în calitate de posesori şi nu de proprietari exclusivi de către părţi. este şi era la momentul încheierii actului de schimb moştenitorul părinţilor săi, acest act fiind acceptat iniţial atât de , cât şi de , precum şi de autorităţile Primăriei com. Todireşti, fiind emisă autorizaţia de construcţie nr. 20/16.06.1993  pentru . Actul nr. 283/21.08.1991 menţionat în autorizaţie este o adeverinţă de reconstituire a dreptului de proprietate pentru toţi moştenitorii defuncţilor . şi-a edificat casa pe terenul dat la schimb de . Pentru acest teren a fost emis titlu de proprietate nr. 150338/2001 pe numele , titlu pentru care s-a solicitat nulitatea absolută, însă acţiunile au fost respinse ca neîntemeiate în mod definitiv.

Prin sentinţa civilă nr. 44825/23.10.1998 s-a dispus ieşirea din indiviziune asupra suprafeţelor de teren din titlul de proprietate nr. 148861/12.12.1995 şi, ca efect al partajului, pârâtului i s-a atribuit suprafaţa de 250 mp din T6, parcela 304 – parcela 3. Aşadar, pârâtul a devenit proprietarul unei suprafeţe de teren din cea dată la schimb.

Interesul reclamantului pentru a se pronunţ o hotărâre care să ţină loc de act autentic de schimb doar pentru suprafaţa de 250 mp este legat de faptul că acesta şi-a edificat o anexă gospodărească – grajd, iar pentru suprafaţa pe care el a dat-o la schimb, a obţinut prin mijloace false titlu de proprietate nr. 150338/2001.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1073, 1075, 1077 din Codul civil din 1864 şi ale Legii nr. 247/2005.

În probaţiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatorii, a probei testimoniale şi a probei cu expertiză topo - cadastrală.

În temeiul art. 223, alin. 3 şi 411, alin. 1, pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecata cauzei şi în lipsă.

Reclamantul a anexat acţiunii: extras carte funciară pentru suprafaţa de 250 mp (f. 12-13), act de schimb (f. 14), sentinţa civilă nr. 857 pronunţată la data de 27 martie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1362/866/2008 (f. 15-17), expertiză topo – cadastrală dosar nr. 1362/866/2008 (f. 18-23),  titlu de proprietate nr. 150338/20.11.2001 emis pe numele (f. 24), fişă suprafeţe primite (f. 25), sentinţa civilă nr. 2064 pron. la data de 10.11.2005 în dos. 2865/2004 de Judecătoria Paşcani (f. 26-28), titlu de proprietate nr. 148861/12.02.1995 emis pe numele (f. 29), sentinţa civilă nr. 4482 pron. la data de 23.10.1998 de Judecătoria Paşcani în dos. 1259/1997 (f. 30-31),  sentinţa civilă nr. 232 pron. la data de 25.01.2002 de Judecătoria Paşcani în dos. 6446/R/2000 (f. 32-35), adrese nr. 1583/23.06.2000, nr. 277/05.02.2007 şi nr. 2469/20.11.1996  emise de Primăria com. Todireşti (f. 36-37, 49), memoriu (f. 38, 50), expertiză dosar 1259/2007 (f. 39-48), schiţe (f. 51-52).

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 92,50 lei (f. 11, vol. I).

În temeiul art. 201, alin. 1 Cod procedură civilă s-a dispus comunicarea acţiunii şi a înscrisurilor către pârât, iar acesta, în termenul de 25 de zile acordat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

Prin întâmpinare, pârâtul a arătat că de 25 de ani este chemat în judecată de către . A fost şi anchetat penal, în dosarul nr. 679/P/2001. La momentul încheierii actului de schimb, pârâtul nu locuia în Hărmăneştii Noi şi, de asemenea, nu a încheiat nici un act cu . În dosarul penal s-a stabilit că semnătura de pe actul de schimb nu îi aparţine.

Pârâtul a anexat întâmpinării: rezoluţia din 14 noiembrie 2001 din dosarul penal nr. 697/P/2001 şi raport de constatare tehnico – ştiinţifică grafică n. 21/15.10.2001 (f. 68-73), extras carte funciară (f. 74-75),  sentinţa civilă nr. 2646 pron. la data de 16.12.2008 de Judecătoria Paşcani în dos. 2825/866/2008 (f. 76-78), expertiză topo dos. 2825/866/2008 (f. 79-80), act de vânzare - cumpărare (f. 81), sentinţa penală nr. 300 pron. la data de 10.04.2007 de Judecătoria Paşcani în dos. 5710/866/2006 (f. 82-84), certificat de moştenitor nr. 735/04.11.1994 (f. 85-86), proces verbal din 16.04.2014 dos. executare 360/c/2010 (f. 87), proces verbal dosar executare 275/2007 (f. 88), titlu de proprietate nr. 150338/20.11.2001 emis pe numele (f. 89),  adeverinţe (f. 90, 102-103, 105), proces verbal punere în posesie 33/31.03.2008 (f. 91), adeverinţe emise de Consiliul local Todireşti (f. 93-95), sentinţa civilă nr. 3737/2014 pron. la data de 11.12.2014 de Judecătoria Paşcani în dos. 4227/866/2014 (f. 96-97), decizia civilă nr. 819/2014 din 29.10.2014 a Tribunalul Iaşi (f. 98-100), certificate deces şi Catinca (f. 101), încheiere 267/16.06.2014 dos. 1832/866/2014 (f. 109-110), sentinţa civilă nr. 3010/2012 dos. 2646/866/2011 (f. 111-112), sentinţa civilă nr. 4482/23.10.1998 dos. 1259/1997 (f. 113-114), sentinţa civilă nr. 301/12.02.2004 dos. 4933/2005 (f. 115-116), expertiză dos. 1362/866/2008 (f. 117-122), sentinţa civilă nr. 232/25.01.2002 dos. 6446/R/2000 (f. 123-126), sentinţa civilă nr. 2064/10.11.2005 dos. 2865/2004 (f. 127-129), sentinţa civilă nr. 857/27.03.2009 dos. 1362/866/2008 (f. 130-132), sentinţa civilă nr. 2646/16.12.2008 dos. 2825/866/2008 (f. 133-134), sentinţa civilă nr. 1838/24.06.2011 (f. 136-140).

În temeiul art. 201, alin. 2 Cod procedură civilă s-a dispus comunicarea întâmpinării şi a înscrisurilor către reclamant, însă acesta, în termenul de 10 de zile acordat, nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin încheierea din data de 29.10.2015 instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, testimonială şi expertiză topo - cadastrală.

La termenul din data de 25.02.2016 a fost audiat, pentru reclamant, martorul (f. 218, vol. I), iar la termenul din data de 24.03.2016  fost audiat martorul (f. 244, vol. I).

La data de 23.03.2016 a fost depus raportul de expertiză topo (f. 233-240, vol. I), iar la data de 29.06.2016 a fost depus suplimentul la raportul de expertiză (f. 26-31. vol. II). La data de 25.01.2017 a fost depus de către expert un nou supliment la raportul de expertiză (f. 166-168, 170-175 vol. II). La data de 27.03.2018 au fost depuse avizele emise de OCPI cu privire la expertiza efectuată (f. 48-72, vol. III).

Reclamantul a formulat concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, reiterând aspectele din acţiunea introductivă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

În fapt, la data de 24 martie 1992 între reclamantul şi pârâtul ar fi fost încheiat un act de schimb (f. 14, vol. I) în baza căruia reclamantul ar fi dat pârâtului un teren intravilan – grădină, provenind de la tatăl său, , teren cu o suprafaţă de 1000 mp, având următoarele vecinătăţi: la est – , la vest , la sud - şi la nord – drum sătesc, iar pârâtul ar fi dat reclamantului, în schimbul acestuia, un teren, tot intravilan grădină, în aceeaşi parcelă, în suprafaţă de 1000 mp, care a aparţinut tatălui său, având următoarele vecinătăţi: la est – , la vest – , la nord – şi la sud – drum sătesc. S-a mai menţionat că ambele terenuri erau egale ca suprafaţă şi valoare, făcând parte din aceeaşi parcelă şi s-a convenit ca prin respectiv act să se stingă orice litigiu între părţi.

La momentul încheierii actului de schimb, niciuna dintre părţi nu deţinea un titlu care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor menţionate. 

La data de 29.07.1993 a fost emis titlul de proprietate nr. 147822 pe numele reclamantului , titlu a cărei nulitate absolută a fost constatată prin sentinţa civilă nr. 857 pronunţată la data de 27 martie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1362/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 2229/20.11.2009 a Tribunalului Iaşi (f. 15-17, vol. I). Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele reclamantului care să cuprindă terenurile menţionate în procesul verbal de punere în posesie nr. 33 încheiat la data de 31.03.2008 de Comisia locală Hărmăneşti.

Procesul verbal de punere în posesie nr. 33 încheiat la data de 31.03.2008 de Comisia locală Hărmăneşti (f. 91, vol. I) prevede că reclamantul a fost pus în posesie la data de 31.03.2008, printre altele, cu o suprafaţă de 1144 mp situată în intravilanul localităţii Hărmăneşti, , suprafaţă de teren aflată în prezent în posesia reclamantului.

Nu s-a făcut dovada emiterii unui nou titlu de proprietate pe numele reclamantului până la acest moment.

În ceea ce îl priveşte pe pârâtul , se constată că acesta a fost menţionat, alături de în titlul de proprietate nr. 148861 emis la data de 12.02.1995 (f. 29, vol. I). În cuprinsul acestuia, se menţionează reconstituirea dreptului de proprietate, printre altele, asupra unei suprafeţe de 1000 mp, amplasată în intravilanul localităţii Hărmăneştii Noi, .

Prin sentinţa civilă nr. 4482 pronunţată la data de 23 octombrie 1998 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1259/1997 (f. 30-31, vol. I) s-a dispus ieşirea din indiviziune a numiţilor , cu privire la suprafaţa de teren menţionată în titlul de proprietate nr. 148861/12.02.1995, pârâtului fiindu-i atribuită, în urma partajului, şi suprafaţa de 250 mp, teren intravilan, situat în tarlaua 6, parcela 304 – lot 3 conform expertizei Vasiliu Ion (f. 39- 48, vol. I).

Conform expertizei topo , efectuată în prezenta cauză, terenul ce ar fi aparţinut reclamantului şi care ar fi fost dat la schimb a fost identificat între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 1 Anexa nr. 1 la raport de expertiză – f. 238 şi 240, vol. I.

Instanţa constată că terenul evidenţiat prin punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 1 se suprapune cu terenul în suprafaţă de 900 mp (1011 mp din măsurători conform expertizei – f. 240, vol. I şi înscrierii în cartea funciară nr. 60107 a com. Hărmăneşti f. 145, vol. I) menţionat în titlul de proprietate nr. 150338 emis la data de 20.11.2001 pe numele (tarlaua 6, parcela 304/3), titlu de proprietate care, deşi a fost contestat de către reclamantul ,  s-a constatat de către instanţă, prin sentinţa civilă nr. 857 pronunţată la data de 27 martie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1362/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 2229/20.11.2009 a Tribunalului Iaşi, că a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale.

Cu privire la legea aplicabilă, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2010 privind Codul civil care prevăd că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii sau producerii lor.

Instanța constată că încheierea actului de schimb a avut loc la data de 24 martie 1992, anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, fiind astfel aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil.

Art. 1405 vechiul Cod civil prevede că schimbul este contractul prin care părţile îşi dau respectiv un lucru pentru altul.

Art. 1409 prevede că în materia contractului de schimb sunt aplicabile regulile de la contractul de vânzare – cumpărare.

Pentru ca instanța să poată pronunța în baza art. 1073 și 1077 vechiul Cod civil o hotărâre care să țină loc de act autentic de schimb, alături de îndeplinirea condițiilor existenței unui antecontract valabil încheiat, având ca obiect promisiunea de schimb privind imobilele în cauză, ce trebuie să întrunească condiţiile prevăzute de art. 948 vechiul  Cod civil şi executarea propriilor obligaţii de către fiecare coschimbaş, este necesar a fi îndeplinită și condiția ca fiecare dintre coschimbaşi să aibă calitatea de proprietar al imobilelor.

Cu privire la condiţiile generale prevăzute de art. 948 vechiul Cod civil, instanţa reţine că acestea sunt: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se obligă, existenţa unui obiect determinat şi a unei cauze licite.

Dacă în privinţa condiţiilor referitoare capacitatea de a contracta, existenţa unui obiect determinat şi a unei cauze licite nu se contestă îndeplinirea acestora, se constată că pârâtul invocă aspecte ce echivalează cu o lipsă  consimţământului său la încheierea actului de schimb.

Pârâtul a contestat pe parcursul judecării prezentei cauze faptul că semnătura de pe actul de schimb i-ar fi aparţinut. În sprijinul afirmaţiilor sale, acesta a depus la dosarul cauzei  rezoluţia din 14 noiembrie 2001 din dosarul penal nr. 697/P/2001 şi raport de constatare tehnico – ştiinţifică grafică nr. 21/15.10.2001 (f. 68-73, vol. I).

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico – ştiinţifică grafică nr. 21/15.10.2001 rezultă că semnătura creată pe plângerea adresată Judecătoriei Paşcani, făcută în numele lui , din com. Todireşti, jud. Iaşi, nu aparţine acestuia.

Faţă de aceste concluzii, instanţa reţine că nu a fost analizată semnătura pârâtului de pe actul de schimb, ci semnătura de pe o plângere adresată Judecătoriei Paşcani. Este adevărat că a fost avută în vedere ca model de comparaţie şi semnătura de pe actul de schimb, însă concluziile raportului de constatare tehnico – ştiinţifică grafică nu se referă la acest act.

Chiar şi în situaţia în care raportul de constatare privea semnătura de pe actul de schimb, instanţa reţine că pentru ca să se constituie într-o expertiză judiciară, trebuie ca instanţa să o încuviinţeze ca probă şi să fie administrată în dosarul în care se invocă, iar nu în alt dosar. Simplul fapt al depunerii unei expertize extrajudiciare într-un dosar (civil sau penal), nu o transformă într-o probă, dacă nu a fost încuviinţată de instanţă în acest sens şi nici într-o expertiză judiciară.

Din contră, din înscrisurile depuse de către reclamant – f. 174-175, vol. I, rezultă că pârâtul a recunoscut, cu ocazia judecării altor litigii între părţi, efectuarea schimbului.

Faţă de aceste aspecte, instanţa reţine că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 948 vechiul Cod civil privind valabilitatea contractului de schimb încheiat între părţi, contract care, faţă de lipsa formei autentice, echivalează cu un antecontract de schimb.

Cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de către fiecare coschimbaş şi calitatea de proprietar a fiecărui coschimbaş asupra bunurilor ce fac obiectul antecontractului, instanţa reţine că acestea nu sunt îndeplinite în  speţă.

Obligaţia principală a fiecărui coschimbaş rezidă în transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor ce fac obiectul schimbului.

Dacă în privinţa pârâtului, transferul dreptului de proprietate ar putea fi dispus prin hotărâre judecătorească, în privinţa reclamantului, această obligaţie nu poate fi suplinită de instanţă în condiţiile în care reclamantul nu este proprietar al suprafeţei de 1.000 mp ce a făcut obiectul actului de schimb încheiat la data de 24 martie 1992.

Pentru ca instanţa să poată pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de schimb, este necesar ca fiecare coschimbaş să fie proprietar al bunurilor ce constituie obiectul schimbului, ori cât timp reclamantul nu este proprietar, nu se poate pronunţa o astfel de hotărâre.

Instanţa reţine că doar pentru pârât s-a făcut dovada calităţii de proprietar asupra suprafeţei de 250 mp ce a fost dobândită de acesta prin sentinţa civilă nr. 4482 pronunţată la data de 23 octombrie 1998 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1259/1997 (f. 30-31, vol. I) şi titlul de proprietate nr. 148861/12.02.1995.

Titlul de proprietate nr. 18722/29.07.1993 emis pe numele reclamantului a fost declarat nul absolut prin sentinţa civilă nr. 857 pronunţată la data de 27 martie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1362/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 2229/20.11.2009 a Tribunalului Iaşi (f. 15-17, vol. I) şi nu s-a făcut dovada faptului că ar fi fost emis un alt act de proprietate ulterior.

Simplu fapt că terenul în suprafaţă de 900 mp ce ar fi aparţinut reclamantului se regăseşte în prezent în patrimoniul familiei , fiind emis titlul de proprietate  nr. 150338 din data de 20.11.2001 pe numele , nu echivalează cu o executare a obligaţiilor reclamantului coschimbaş cât timp s-a reţinut că dreptul de proprietate pe numele soţiei pârâtului a fost reconstituit în temeiul legii şi au fost respectate dispoziţiile legale la emiterea titlului.  Acest aspecte nu fac decât să întărească concluzia că reclamantul nu a fost proprietar al suprafeţei de 1000 mp ce a făcut obiectul contractului de schimb la momentul încheierii actului de schimb şi nici nu a dobândit ulterior dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren în litigiu. 

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul .

Constatând că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata sumei de 1326,60 lei reprezentând diferenţă onorariu expert prin încheierea din data de 29.09.2016, faţă de dispoziţiile art. 19, alin. 1 din OUG nr. 51/2008, va dispune ca această sumă să rămână în sarcina statului.

Constatând că pârâtul a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei reprezentând onorariu avocat, faţă de dispoziţiile art. 452 şi 453 Cod proc. civ., va obliga pe reclamant la plata către acesta a sumei de 800 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul ,  în contradictoriu cu pârâtul .

Suma de 1326,60 lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului prin încheierea din data de 29.09.2016 rămâne în sarcina statului.

Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei, ce se va depune la Judecătoria Paşcani.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 04.07.2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta