Ucidere din culpă şi neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri

Dosar nr. xx/222/2015*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DOROHOI  JUDEŢUL BOTOŞANI

SENTINŢA PENALĂ NR. xx

Şedinţa publică din data de xx 2018

Completul de judecată constituit din:

Preşedinte:  xx

Grefier:  xx

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi – este reprezentat de:

Procuror:  xx

La ordine judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii:

1. xx, fiul lui xx, şi

2. xx, fiul lui xx

trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională, prevăzute de art. 192 alin.1 şi 2 şi art. 349 alin.1 din Codul Penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin.2 cod penal.

Dezbaterile în şedinţă publică au avut loc la termenul din xx 2018, când instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea succesiv la data de xx 2018, xx 2018, apoi la termenul de astăzi. Încheierea de şedinţă în care s-au consemnat aceste dezbateri face parte integrantă din prezenta sentinţă.

I N S T A N Ţ A,

Prin rechizitoriul nr. xx/P/2013 din xx.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, inculpaţii xxx au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de: ucidere din culpă şi neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională, prevăzute de art. 192 alin.1 şi 2 şi art. 349 alin.1 din Codul Penal, ambele cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin.2 cod penal, constând în aceea că în calitate  de administratori ai SC xx Tulcea şi respectiv SC xx SRL Piatra Neamţ, nu au luat măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă, pe care aveau îndatorirea de a le îndeplini, pentru a preîntâmpina accidentul de muncă produs la data de 17.07.2012 la punctul de lucru din localitatea Racovăţ, comuna Pomîrla, jud. Botoşani, soldat cu moartea persoanei vătămate xxx.

Cauza a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. xx/xx.2015, însă a fost desfiinţată prin decizia penală nr. xx din xx.2016 şi cauza a fost trimisă spre rejudecare, fiind re-înregistrată cu nr. xx/222/2015*.

În actul de sesizare s-a reţinut că la data de 17.07.2012, orele 1540, lucrătorii Secţiei de Poliţie Rurală nr.6 Pomîrla au fost sesizaţi, prin SNUAU 112, de către numitul xx, din loc. Fundu Herţii, com. Cristineşti, jud. Botoşani, despre faptul că persoana vătămată xx, de 45 ani, domiciliat în mun. Tulcea, jud. Tulcea, angajat la firma SC xxTULCEA, s-a autoaccidentat, în timpul lucrărilor de renovare de la Şcoala cu clasele I-IV xx, com.x, jud. Botoşani, ulterior aceasta fiind transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, unde în ziua de 18.07.2012, orele 22.10 a decedat.

În urma cercetărilor a rezultat că la data de 21.12.2011 SC xx SRL Tulcea, în calitate de executant, a incheiat un contract de renovare a Şcolii cu clasele I-IV xx, jud. Botoşani, nr.N33191-12-p-2000 cu xx, în calitate de finanţator, urmând ca lucrările să înceapă în primăvara anului 2012.

În luna mai 2012 SC xxSRL a subcontractat toată lucrarea către SC xx SRL Piatra Neamţ, cu care a încheiat contractul de subantrepriză nr. 485/16.05.2012, urmând ca lucrările să înceapă în data de 01.06.2012.

SC xx SRL la rândul său a încheiat un contract de prestări servicii cu Intreprinderea Individuală xx nr.14/21.05.2012 pentru executarea lucrărilor de renovare a școlii, contract reziliat la data de 06.07.2012, deoarece acesta nu a respectat clauzele contractuale, iar în vederea continuării lucrărilor de renovare a școlii, SC xx SRL Piatra Neamț a încheiat un nou contract de prestări servicii, înregistrat cu nr.50/09.07.2012 cu SC xxx SRL Dărmănești.

Întrucât administratorul de la SC xx SRL Piatra Neamț, inculpatul xxx, urma să plece în străinătate pentru câtva timp, iar lucrările de renovare nu se desfășurau potrivit obligațiilor asumate față de finanțator, administratorul SC xxSRL Tulcea, inculpatul xxx, a delegat o persoană care să coordoneze lucrările pe șantier, desemnându-l verbal pe lucrătorul xx, de profesie dulgher restaurator. Potrivit declarațiilor lucrătorilor, acesta își desfășura activitatea în timpul săptămânii la puctul de lucru din localitatea Racovăț, jud. Botoșani, coordonând lucrările, iar la sfârșitul săptămânii se întorcea la domiciliul său din jud. Tulcea.

Fiind audiat, martorul xx a precizat că la începutul lunii iulie 2012, acesta își desfășura activitatea la un alt punct de lucru aparținând SC xxxSRL din mun Adjud, iar inculpatul xx i-a comunicat telefonic, fără a se întocmi vreun ordin de serviciu sau delegare, să se deplaseze în localitatea Racovăț, jud. Botoșani,  urmând să lucreze pe un alt șantier.

Tot potrivit martorului xx, la data de 16.07.2012 s-a prezentat la sediul SC xx SRL Tulcea, de unde urma să plece spre punctul de lucru din localitatea Racovăț, com.Pomîrla, jud. Botoșani, moment în care a fost rugat de către directorul tehnic de la societate, numitul xxx, să-l transporte pe xx până la punctul de lucru organizat de SC xx SRL Tulcea în orașul Adjud, unde era repartizat să lucreze, întrucât acesta a ajuns prea târziu la sediul unității și mașina care transporta lucrătorii la punctul de lucru de la Adjud plecase. xx l-a luat cu el în autoturism , dar a aplecat direct la punctul de lucru de la Racovăț, unde au ajuns în jurul orei 19,00, fără să se abată prin Adjud pentru a-l lăsa pe xxx, urmând să-l transporte pe acesta a doua zi într-acolo. În data de 17.07.2012, ora 07.00, cei doi și martorii xxx, angajați ai SC xx SRL Darmănești, s-au prezentat la punctul de lucru „Școala cu clasele I-IV ” xxx com. xx, jud. Botoșani pentru executarea lucrărilor de renovare la această unitate școlară. Angajații firmei SC xxx SRL Dărmănești au primit dispoziție să schimbe căpriorii de la acoperiș pe partea din spate a școlii, iar pe xxx l-a pus să facă un pat din lemn. După pauza de masă, lucrătorii de la SC xxx SRL, împreună cu acesta s-au urcat pe acoperiș să continue lucrările, iar xx a rămas jos să termine patul. În jurul orei 13,30, persoana vătămată și-a terminat treaba, după care trebuia să-l aștepte pentru a o transporta la Adjud.

În jurul orei 15.30, aceasta s-a urcat pe o scară de lemn ce era utilizată de către lucrători pentru a urca pe acoperișul școlii și care se afla rezemată de peretele școlii, fără a purta echipament individual de protecție specific pentru lucrul în șantier, moment în care acesta a căzut de pe scară de la o înalțime de aproximativ 3-3,5 m. Acesta nu i-a dat nicio dispoziție persoanei vătămate pentru a lucra la acoperișul clădirii și nu știe motivul pentru care aceasta a încercat să urce pe acoperiș sau în ce împrejurări s-a dezechilibrat.

Martorul xx a arătat  la data de 17.07.2012, imediat după comiterea faptei, că lucra de aproximativ 2 săptămâni la șantierul din localitatea Racovăț, împreună cu o echipă formată din 5 oameni (de precizat că echipa firmei SC xxx SRL Dărmănești era formată doar din trei persoane), iar după accident persoana vătămată i-a precizat că s-a dezechilibrat în timp ce încerca să dea jos o scândură de pe acoperiș. Faptul că persoana vătămată făcea parte din echipa ce lucra la acoperișul școlii și s-a accidentat în urma manevrării defectuase a unor scânduri, este menționat  în cuprinsul proceselor verbale de sesizare din oficiu și cercetare la fața locului, întocmite de către lucrătorii de poliție, precum și în rapoartele solicitate acestora în urma intervenției la locul accidentului. Totodată, soția persoanei vătămate a arătat că aceasta a plecat de la domiciliu la data de 16.07.2012 în jurul orei 09.00, pentru a se deplasa la o lucrare din jud. Botoșani, iar nu din mun. Adjud, împreună cu martorul xx, aceste aspecte aflându-le de la soțul său cu câteva zile înainte de a pleca. De asemenea, fiind audiat martorul xx, lucrător ce făcea parte din echipa din mun. Adjud, acesta a declarat că inițial pe acel șantier de renovarea acoperisului  se ocupa persoana vătămată xx, de meserie dulgher, dar la un moment dat atât el cât și maistrul xx au fost delegați pe un alt șantier din jud. Botoșani. Susținerile martorului x xprecum că la data de 16.07.2012, martorul xx l-a rugat să o transporte pe partea vătămată la Adjud, nu au fost confirmate cu ocazia audierii acestuia din urmă, în declarația sa arătând că nu stie în ce circumstanțe a ajuns persoana vătămată pe șantierul din localitatea Racovăț, iar personal nu a dat nicio dispoziție în acest sens.

Prin Sentința Penală nr. xx din xx.2013, pronunțată în urma plângerii formulate de soția persoanei vătămate împotriva soluției inițiale a parchetului, s-a reținut la fel că este greu de crezut că xx nu a lucrat în ziua respectivă pe șantierul din localitatea Racovăț, fiind puțin probabil să fie remunerat fără a presta vreo activitate.

Astfel, având în vedere lucrările ce se efectuau în acel moment pe șantierul din localitatea Racovăț, precum și pregătirea persoanei vătămate care era cea de dulgherie, urmează a se reține că persoana vătămată își desfășura activitatea la data accidentului pe acel șantier, efectuând lucrări de renovare a acoperișului clădirii. Susținerile martorilor xxx nu pot fi reținute ca adevărate întrucât aceștia au calitatea de angajați ai inculpaților, motiv pentru care pot fi apreciate ca fiind subiective.

În urma accidentului suferit, persoana vătămată xx a fost transportată la Spitalul Mun. Dorohoi, unde a fost diagnosticată cu „traumatism cranio-cerebral acut, placă contuză regiunea occipitală, fractură deschisă o treime superioară clavicula stângă”, ulterior fiind internată la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, rămânând până în ziua de 18.07.2012, orele 22,00, când a decedat la Secția de Reanimare.

 Prin Raportul de Constatare medico-legală (necropsie) nr.220/N din 01.11.2012, eliberat de S.M.L. Botoșani, s-au constatat următoarele:

,,1. Moartea numitului xxx a fost violentă.

  2. Ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale consecința unui traumatism cranio – cerebral cu fractură disjuncție craniană survenite în cadrul unui politraumatism cu fracturi multiple și contuzii viscerale.

  3. Leziunile traumatice constatate la necropsie s-au putut produce prin lovire de corp/plan dur și au o legătură cu cauzalitatea directă necondiționată cu decesul.”

Prin Procesul- verbal de cercetare a accidentului de muncă nr. xxx din 23.08.2012 a Inspectoratului de Muncă Botoșani, ca urmare a analizei dosarului de cercetare privind evenimentul susmenționat s-a stabilit ca și cauză determinantă a producerii accidentului: admiterea pe șantier a lucrătorului xxx fără ca acesta să fie instruit cu privire la riscurile de accidentare, măsurile ce trebuie respectate pe șantier etc,- măsură prev. de art. 7 alin.4, lit.e din L 319/2006 ce trebuia dusă la îndeplinire de administratorul SC xxx SRL.

Alte cauze care au concurat la producerea accidentului s-au stabilit a fi următoarele:

- lipsa amenajărilor colective de protecție specifice desfășurării activităților la înălțime, în speță lipsa unor schele de lucru prevăzute cu balustrade de protecție pe întreg perimetrul acoperișului sau cel puțin în zonele în care se desfășurau lucrările de reabilitare, prev. de HG 300/2006, anexa 4, PB, S2, pct 5.1 și 5.2.- răspunzătoare SC xxx SRL Tulcea;

- neasigurarea controlului cunoașterii și aplicării de către toți lucrătorii de pe șantier a normelor prevăzute în planul de prevenire și protecție precum și a prevederilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă, prev. de art. 13 lit.f din Legea 319/2006- răspunzătoare SC xxx SRL Tulcea;

- nu a fost întocmită fișa postului coordonatorului de lucrări numit pentru șantierul din localitatea Racovăț în care să fie stabilite atribuțiile de serviciu și răspunderile în domeniul ssm- prev. de art. 13 lit.d din Legea 319/2006- răspunzătoare SC xxx SRL Tulcea;

- lipsa organizării pe șantier a activității de prevenire și protecție prin nedesemnarea unui coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă, prev. de art. 7 din HG 300/2006- răspunzătoare Primăria comunei Pomârla, jud. Botoșani.

Fiind audiat, inculpatul xxx nu a recunoscut fapta săvârșită, precizând că persoana vătămată nu avea nicio atribuție pe acel șantier, fiind delegată în realitate pe șantierul din mun. Adjud, iar acesta nu are ca și atribuții de serviciu responsabilități pe linia securității și sănătății în muncă, firma având o persoană angajată în acest sens. Inculpatul a mai arătat că odată cu darea în subantepriză a lucrării către SC xxx SRL Piatra Neamț, s-a încheiat și o convenție anexă la contract prin care firma subcontractantă și-a asumat toate responsabilitățile pe linia securității și sănătății în muncă.

Potrivit anexei la Contractul nr. xxx/16.05.2012, intitulată Convenție de Securitate și Sănătate în Muncă, PSI și Protecție a Mediului, SC xxx SRL Piatra Neamț și-a asumat în calitate de prestator al lucrării răspunderea în domeniul securității și sănătății în muncă, dar aceste obligații erau deja prevăzute în sarcina prestatorului potrivit pct. 5.1 alin.2, pct.5.2 alin.1 din contractul inițial. Pentru aceste motive, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și față de inculpatul xx, care în calitate de administrator al SC xx SRL Piatra Neamț, este responsabil de nerespectarea acelorași obligații stabilite prin raportul ITM în sarcina SC xx SRL Tulcea, societatea adimistrată de acesta asumându-și nu doar efectuarea propriuzisă a lucrării respective, dar și asigurarea respectării tuturor obligațiilor de sănătate și securitate în muncă.

 Inculpatul xx a arătat că în cadrul SC xx SRL Tulcea, la data producerii incidentului își desfășura activitatea un inginer responsabil cu sănătatea, protecția muncii și stingerea incendiilor, în persoana numitului xx,  acesta a acționat cu nerespectarea obligațiilor legale, dar și contractuale pe care le avea față de subcontractantul societății SC xx SRL Piatra Neamț, desemnând din proprie inițiativă verbal, fără a-i stabili nici un fel de atribuții în mod formal, (datorită neefectuării în mod corect și la timp a lucrărilor de către firma subcontractantă potrivit declarației martorului xx), un coordonator de lucrări pe acel șantier în persoana maistrului xx, specialist în șarpante. Procedând în acest fel și cu persoana vătămată xx, de asemenea dulgher care se ocupa inițial de construcția acoperișului de la șantierul Adjud (potrivit declarației martorului xxx), trimițându-l pe șantierul din localitatea Racovăț fără a-l anunța de această dată nici măcar pe inculpatul xx și fără a-i întocmi acesteia ordin de delegare, inculpatul a nesocotit orice regulă de ordine interioară, punând practic în imposibilitate și pe ceilalți angajați cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă să ia cunoștiință de mutarea persoanei vătămate și practic să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu pe care le aveau în acest sens. Totodată, felul în care a procedat inculpatul a reprezentat o încălcare  a propriilor atribuții și responsabilități din fișa postului.

În cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală și față de inculpatul xx pentru săvârșirea acelorași infracțiuni ca și în cazul celorlalți doi inculpați, dar față de actele existente la dosarul de urmărire penală față de acesta s-a dispus clasarea cauzei, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, firma administrată de acesta neavând nicio atribuție în ceea ce privește măsurile de securitate și sănătate în muncă. Astfel, potrivit declarațiilor administratorilor firmelor SC xx SRL și SC xx SRL, întrucât lucrările au ajuns la stadiul refacerii acoperișului, lucrare pentru care prima societate nu avea muncitori calificați, inculpatul xx a ”închiriat” ,potrivit propriei declarații, trei lucrători de la cea de-a doua firmă, de coordonarea echipei urmând a se ocupa  însă martorul xx. Această înțelegere dintre cele două societăți, materializată în contractul nr. 50 din 09.07.2012, reprezintă în fapt un contract de prestări servicii având ca obiect oferirea forței de muncă, iar nu un contract de subantepriză ca în cazul celui încheiat între SC xx SRL și SC xx SRL, care să nască obligații în domeniul securității și sănătății în muncă, acestea revenind coordonatorului de șantier.

Reexaminând situaţia de fapt după readministrarea probatoriului, instanţa constată că inculpatul xx este administrator al SC xxSRL Tulcea, iar inculpatul xx este administrator al SC xx SRL Târgu Neamţ.

La data de la data de 21.12.2011 SC xx SRL Tulcea, în calitate de executant, a incheiat un contract de renovare a Şcolii cu clasele I-IV xx, jud. Botoşani, nr.N33191-12-p-2000 cu xx, în calitate de finanţator, urmând ca lucrările să înceapă în primăvara anului 2012.

În luna mai 2012 SC xxSRL a subcontractat toată lucrarea către SC xx SRL Piatra Neamţ, cu care a încheiat contractul de subantrepriză nr. 485/16.05.2012, urmând ca lucrările să înceapă în data de 01.06.2012.

SC xx SRL la rândul său a încheiat un contract de prestări servicii cu Intreprinderea Individuală xx nr.14/21.05.2012 pentru executarea lucrărilor de renovare a școlii, contract reziliat la data de 06.07.2012, deoarece acesta nu a respectat clauzele contractuale, iar în vederea continuării lucrărilor de renovare a școlii, SC xx SRL Piatra Neamț a încheiat un nou contract de prestări servicii, înregistrat cu nr.50/09.07.2012 cu SC xx SRL Dărmănești.

Întrucât administratorul de la SC xxSRL Piatra Neamț, inculpatul xx, urma să plece în străinătate pentru câtva timp, iar lucrările de renovare nu se desfășurau potrivit obligațiilor asumate față de finanțator, administratorul SC xx SRL Tulcea, inculpatul xx, a delegat o persoană care să coordoneze lucrările pe șantier, desemnându-l verbal pe lucrătorul xx, de profesie dulgher restaurator. Potrivit declarațiilor lucrătorilor, acesta își desfășura activitatea în timpul săptămânii la puctul de lucru din localitatea Racovăț, jud. Botoșani, coordonând lucrările, iar la sfârșitul săptămânii se întorcea la domiciliul său din jud. Tulcea.

În data de 16.07.2012, victima xx a fost delegată, printr-un înscris, să se prezinte la un punct de lucru al SC xxdin localitatea Adjud, însă acesta a ajuns prea târziu la sediul unităţii şi astfel a pierdut maşina care transporta lucrătorii desemnaţi pentru Adjud.

În aceeaşi zi, martorul xx a fost desemnat să plece la punctul de lucru pe care-l avea SC xx SRL la Racovăţ, pentru a supraveghea lucrările efectuate de muncitorii SC x x SRL deoarece inculpatul xx a anunţat verbal că nu poate supraveghea muncitorii cu pricina.

Martorul xxx a primit şi el un ordin scris pentru a se prezenta la Racăvoţ, însă a fost rugat verbal de conducerea SC xx să-l ia în maşină cu el pe victima xx şi să-l ducă la punctul de lucru din Adjud.

Sfidând ordinul primit, cei doi au ales un alt traseu, deplasându-se din Tulcea, prin Iaşi, la Racovăţ, unde au ajuns în jurul orei 19.00. A doua zi martorul xx a început lucrările de renovare la şcoala din Racovâţ, iar pe victima xx l-a pus să facă un pat de lemn. În jurul orelor 13.30, victima şi+a terminat treaba, după care l-a aşteptat pe martorul xx pentru a+l transporta, aşa cum au convenit împreună, la Adjud.

În jurul orelor 15.30, victima xx s-a urca din proprie iniţiativă pe o scară de lemn, fără a purta echipament de protecţie, pe partea opusă unde lucrau ceilalţi şi, încercând să prindă o scândură, acesta s-a dezechilibrat şi a căzut de la o înălţime de aproximativ 3-3,5 m.

Prin Raportul de Constatare medico-legală (necropsie) nr.220/N din 01.11.2012, eliberat de S.M.L. Botoșani, s-au constatat următoarele:

,,1.Moartea numitului xx a fost violentă.

  2.Ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale consecința unui traumatism cranio – cerebral cu fractură disjuncție craniană survenite în cadrul unui politraumatism cu fracturi multiple și contuzii viscerale.

  3.Leziunile traumatice constatate la necropsie s-au putut produce prin lovire de corp/plan dur și au o legătură cu cauzalitatea directă necondiționată cu decesul.”

Prin Procesul- verbal de cercetare a accidentului de muncă nr. 6433 din 23.08.2012 a Inspectoratului de Muncă Botoșani, ca urmare a analizei dosarului de cercetare privind evenimentul susmenționat s-a stabilit ca și cauză determinantă a producerii accidentului: admiterea pe șantier a lucrătorului xx fără ca acesta să fie instruit cu privire la riscurile de accidentare, măsurile ce trebuie respectate pe șantier etc,- măsură prev. de art. 7 alin.4, lit.e din L 319/2006 ce trebuia dusă la îndeplinire de administratorul SC xx SRL.

Alte cauze care au concurat la producerea accidentului s-au stabilit a fi următoarele:

- lipsa amenajărilor colective de protecție specifice desfășurării activităților la înălțime, în speță lipsa unor schele de lucru prevăzute cu balustrade de protecție pe întreg perimetrul acoperișului sau cel puțin în zonele în care se desfășurau lucrările de reabilitare, prev. de HG 300/2006, anexa 4, PB, S2, pct 5.1 și 5.2.- răspunzătoare SC xx SRL Tulcea;

- neasigurarea controlului cunoașterii și aplicării de către toți lucrătorii de pe șantier a normelor prevăzute în planul de prevenire și protecție precum și a prevederilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă, prev. de art. 13 lit.f din Legea 319/2006- răspunzătoare SC xxSRL Tulcea;

- nu a fost întocmită fișa postului coordonatorului de lucrări numit pentru șantierul din localitatea Racovăț în care să fie stabilite atribuțiile de serviciu și răspunderile în domeniul ssm- prev. de art. 13 lit.d din Legea 319/2006- răspunzătoare SC xx SRL Tulcea;

- lipsa organizării pe șantier a activității de prevenire și protecție prin nedesemnarea unui coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă, prev. de art. 7 din HG 300/2006- răspunzătoare Primăria xx, jud. Botoșani.

Situaţia de fapt descrisă mai sus a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: Procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto, Raportul de necropsie, Declaraţiile părţii civile, Declaraţiile suspecţilor/inculpaţilor, Declaraţiile martorilor xxx, Rapoartele de constatare criminalistică 119382 din 15.09.2014, 119382.1 din 16.09.2014, 601.624 din 11.08.2014, 601.626 din 13.08.2014, Dosarul de cercetare al ITM  nr.599/ssm/9393/2012.

În raport cu situaţia de fapt reţinută, cât şi de obligaţiile legale şi contractuale ale părţilor, instanţa  urmează a analiza textele de lege aplicabile în cauză.

Referitor la legea penală mai favorabilă, instanţa reţine că inculpaţilor le sunt mai favorabile prevederile din Codul penal din 1969 şi Legea nr. 319/2006.

Astfel, art. 192 din noul Cod penal are corespondenţă în prev. art. 178 Cod penal din 1969 şi că între cele două incriminări există identitate între conţinut şi regim sancţionator, pentru forma de bază, cât şi pentru forma agravantă, cu excepţia aliniatului 3 al art. 192, care are regim sancţionator mai aspru în comparaţie cu art. 178 Cod penal 1969.

Art. 349 din noul cod penal are corespondent în art. 37 din Legea nr. 319/2006, iar legea penală mai favorabilă este Legea nr. 319/2006, deoarece noul cod penal conţine reglementări mai severe atât în ce priveşte extinderea incriminării, dar şi sun aspectul regimului sancţionator.

În ce priveşte obligaţiile legale ce le derivau celor doi inculpaţi, instanţe reţine că în esenţă legea impune angajatorului care are prepuşi efectiv în muncă, să ia toate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor şi îmbolnăvirilor.

Aceste obligaţii legale nu pot face obiectul unor cesiuni pe calea contractelor de subantrepriză sau cesionare de lucrări, iar în situaţia în care se lucrează concomitent cu lucrătorii din două sau mai multe societăţi, părţile trebuie să stabilească un supraveghetor comun, care să se ocupe de instruirea lucrătorilor, supravegherea lor, aspect reglementat de prev. Legii nr. 319/2006.

Cu privire la această obligaţie legală este de observat că prin contractul de subantrepriză încheiat între xx SRL şi SC xx SRL s-a stipulat prin art. 15 alin. 3 din contractul nr. 485/16.05.2012 că prestatorul, respectiv SC xx, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru asigurarea securităţii tuturor persoanelor a căror prezenţă este permisă pe şantier, iar pe de altă parte că antreprenorul xx nu răspunde pentru eventualele daune-interese provocate de accident, cu excepţia accidentelor rezultate din vina sa sau ale angajaţilor săi.

La rândul său, SC xx încheie cu SC xx contractul nr. 50/09.07.2012 în care aceste părţi prevăd prin punct 10.2 teza II că SC xx, în calitate de prestator, este răspunzător de siguranţa operaţiilor.

Se observă astfel că între SC xx SRL Tulcea, administrată de inculpatul xx şi SC xx SRL Tg. Neamţ administrată de inculpatul xx a operat un transfer de responsabilităţi pe câmpul protecţiei muncii în sensul că  primei societăţi i-a rămas doar răspunderea pentru accidentele rezultate din vina sa sau ale angajaţilor acesteia.

Pentru existenţa infracţiunii prev. de art. 178 Cod penal 1968 se impune ca în raportul de cauzalitate să se desprindă o culpă evidentă a angajatorului şi nu o culpă exclusivă a victimei, la care a concurat eventual culpa altei persoane decât angajatorul.

În situaţia dedusă judecăţii, este de observat că administratorul SC xx i-a dispus victimei xx să se prezinte la punctul de lucru din Adjud. În sfidarea acestui ordin scris, victima şi martorul xx au ales un alt traseu şi au ajuns la punctul de lucru Racovăţ, unde s-a petrecut accidentul, în condiţiile sus arătate, fără ca victima să fie chemată la muncă, expunându-se prin propria sa voinţă unui pericol care s-a concretizat prin moartea sa.

Faţă de cele reţinute, instanţa constată că cei doi inculpaţi nu au nicio culpă în producerea accidentului şi culpa preponderantă aparţine victimei xx, dar şi în parte martorului xx care a ignorat ordinul scris al angajatorului şi l-a dus pur şi simplu pe xx la locul unde s-a produs accidentul şi unde nu a luat măsuri concrete în calitatea sa de supraveghetor pentru ca acest accident să fie evitat.

Ca atare, instanţa va dispune achitarea clor doi inculpaţi pt. infracţiunea prev. de art. 178 Cod penal 1969, deoarece inculpatul xx nu are nicio culpă, iar inculpatul xx nu avea nicio responsabilitate cu privire la angajaţii SC xx Tulcea, sens în care au convenit prin contractul sus menţionat.

În ce priveşte infracţiunea prev. de art. 37 din Lg. 319/2006, instanţa reţine că cei doi inculpaţi nu au luat toate măsurile de securitate a muncii.

Este de remarcat astfel că inculpatul x, în calitatea de angajator, l-a delegat pe martorul xx să supravegheze lucrările de la punctul de lucru Racovăţ fără a-l instrui în concret în acest sens, iar prepusul său a acceptat ca pe acest şantier doar o parte din construcţie să fie asigurată corespunzător, iar pe de altă parte ca lucrătorii de la SC xx să lucreze fără echipament de protecţie.

Se constată astfel o încălcare a art. 13 lit. d şi f din Legea nr. 319/2006.

Cu privire la inculpatul xx, este de remarcat în primul rând că acesta trebuia să supravegheze lucrările muncitorilor de la SC xx însă a delegat verbal această obligaţie primului inculpat şi astfel a avut loc o delegare de atribuţii, fără a se emana un înscris în care să se tranşeze obiective precise cu privire la securitatea muncii şi organizarea muncii pe şantier, aspect ce este sinonim cu lipsa organizării pe şantierul de la Racovăţ, a activităţii de prevenire şi protecţie, încălcându-se astfel prev. art. 7 din HG nr. 300/2006.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere că cei doi inculpaţi sunt la primul contact cu legea penală, buna conduită avută până în prezent, dar şi superficialitatea de acare au dat dovadă pe un domeniu atât de important cum este protecţia muncii.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că scopul legii penale poate fi atins şi prin suspendarea executării pedepsei, pedeapsă care va fi îndreptată spre minimul special.

În cauză, soţia victimei, a pretins de la inculpaţi suma de 5000 euro cu titlul de daune morale constând în cheltuielile cu înmormântarea soţului şi praznicele ulterioare şi 15.000 euro cu titlul de daune morale ca o recompensă pentru suferinţa psihică provocată de dispariţia soţului.

Din probele administrate cu privire la daunele materiale, instanţa constată că acestea sunt justificate fiindcă cheltuielile produse cu înmormântarea defunctului soţ şi a praznicelor ulterioare se ridică la suma de 5000 euro.

În ce priveşte daunele morale, se apreciază că şi acestea se justifică în ideea de compensare a pierderii definitive suferite a celui care a fost soţ, pierdut la o vârstă tânără.

Cu privire la culpa celor doi inculpaţi în acest sens, este de observat că aceştia au o răspundere civilă. Astfel, inculpatul xx va răspunde pentru culpa prepusului său, martorul xx în producerea accidentului, iar inculpatul xx instanţa conchide că acesta are o răspundere civilă delictuală dată de nerespectarea obligaţiilor de supraveghere a locului de muncă, fapt ce a permis prezenţa victimei pe şantierul de la Racovăţ. Astfel că acesta, dacă nu pleca şi rămas fiind depunea diligenţa maximă, putea să înştiinţeze angajatorul victimei şi să intervină pentru a nu-i permite victimei accesul inclusiv pe şantier, darămite la lucru.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Constată că legea penală mai favorabilă inculpaţilor este Codul penal din 1969 şi Legea nr. 319/2006.

În temeiul art. 396 alin. 5 cu raportare la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod de procedură penală, achită inculpaţii xx  pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal 1969.

Condamnă inculpaţii:

1. xx fiul lui xx şi

2. xx, fiul lui xx

 pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 la câte un an închisoare, pe fiecare în parte.

În baza art. 81 şi 82 Cod penal, dispune suspendarea condiţionată a pedepselor aplicate şi constată că termenul de încercare are o durată de 3 ani de zile, care se va socoti începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Obligă inculpaţii a plăti în solidar părţii civile xx, cu domiciliul în mun. xx, suma de 5.000 euro cu titlul de daune materiale şi suma de 15.000 euro daune morale, plătibili la cursul euro-leu de la data efectuării plăţii.

Obligă fiecare inculpat a plăti statului câte 1000 lei cheltuieli judiciare, urmând ca onorariul avocatului din oficiu, de 360 lei, să fie suportat din fondurile Ministerului Justiţiei pentru av. xx.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, xx 2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare