Divorţ cu minori

Sentinţă civilă 39 din 23.04.2019


Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDDAR:2019:005. Dosar nr. xxx/222/2018

Cod op. date cu caracter personal: 3029 Divorţ

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DARABANI

Sentinţa civilă nr. xxxx

Şedinţa publică de la xxxxxxx

Completul compus din:

PREŞEDINTE –XXXXX

GREFIER – YYYYYY

La ordine, judecarea cererii având ca obiect divorţ cu minori, formulată de  reclamanta-pârâtă XXXXXXXXXX, cu domiciliul în sat şi comuna  xxxx, jud. xxxxx, cu reşedinţa în satul şi comuna xxxxxxx, jud. xxxxxx,  în contradictoriu cu pârâtul-reclamant ZZZZZZZ, cu domiciliul în sat şi comuna xxxxxxx, jud.xxxxxxx.

La  apelul nominal, făcut în şedinţă publică, s-au  prezentat:  pârâtul-reclamant xxxxxxx, asistat de d-l avocat zzzzzzzzzz şi martora yyyyyyyy,  lipsă fiind  reclamanta-pârâtă şi martora xxxxxxxx.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, în baza art.121 alin.(2) din Regulamentul  de ordine interioară  al instanţelor judecătoreşti,  care expune asupra modului de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei, stadiul judecăţii, după care:

D-l avocat xxxxxxxx, pentru pârâtul-reclamant XXXXXXX solicită înlocuirea martorei yyyyyy care este plecată la muncă în străinătate, cu martora zzzzzzzzzz.

Instanţa pune în discuţie cererea  pârâtului-reclamant, prin apărător, pe care o admite.

A fost audiată martora xxxxxxxx în temeiul disp.art.311 (2) C.pr.civ. rap.la art.312(2) C.pr.civ., art.318 C.pr.civ., art.319 C.pr.civ., art.321 C.pr.civ., declaraţia acesteia fiind consemnată în proces-verbal aparte, ataşat la dosar(f.27 ds.).

Instanţa, văzând că nu mai sunt alte probe de administrat şi nu se invocă excepţii, constată procesul în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri, pe fond.

D-l avocat xxxxxxx, pentru pârâtul-reclamant zzzzzzz, solicită respingerea cererii reclamantei-pârâte, ca fiind nesusţinută, şi admiterea cererii reconvenţionale, aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul-reclamant achiesează  concluziilor domnului avocat.

Lucrările din timpul şedinţei de judecată au fost înregistrate potrivit art. 231 Cod procedură civilă, nu s-au solicitat copii după notele grefierului şi nici transcrierea înregistrării.

I N S T A N Ţ A ,

Deliberând asupra cererii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria xxxxxx sub nr. xxxx/222/2018, reclamanta XXXXX în contradictoriu cu pârâtul ZZZZZZZ a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa,  să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi la data de xxxxx şi înregistrată sub nr. xxx/2007 la Primăria yyyyyyy din vina pârâtului;  a se dispune ca reclamanta să revină la  numele avut anterior căsătoriei, acela de „YYYY”; exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii YYYYY şi  ZZZZZ şi  stabilirea locuinţei minorilor.

Cererea nu  a fost motivată în  drept.

Pârâtul XXXXXXX, legal citat, a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a invocat, excepția necompetenţei teritoriale a Judecătoriei yyyyyyy ( filele  17-18).

Pe fondul  cauzei  a solicitat instanţei să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi la data de xxxxxx şi înregistrată sub nr. xxxx/2007 la Primăria yyyyyy din vina exclusivă  a  reclamantei-pârâtă;  a se dispune ca reclamanta să  revină la  numele avut anterior căsătoriei, acela de „ yyyyyy”; exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii xxxxxx şi  zzzzzzzzz de către tatăl pârât-reclamant reconvenţional şi  stabilirea locuinţei minorilor la  pârâtul-reclamant reconvenţional, cu obligarea reclamantei-pârâtă  la  plata  unei  pensii  de întreţinere.

În drept, pârâtul-reclamant reconvenţional  a  invocat art. 373 lit. b, art. 379 alin. 1, art. 383, art. 398, art. 400, art. 502, art. 529 alin. 2, art. 532 Cod  civil.

La termenul de judecată din data de 11.10.2018, instanţa, a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei yyyyyyy,  invocate de  pârât prin întâmpinare.

Prin sentinţa civilă  nr.xxxxx din zzzzzzzz ,  Judecătoria yyyyyyyy a admis excepţia necompetenţei  teritoriale  invocată de pârât şi a declinat  la Judecătoria yyyyyyy competenţa de soluţionare a cauzei, unde a  fost înregistrată sub nr. xxxx/222/2018 la data de 06.11.2018.

La data de  20.12.2018 reclamanta –pârâtă a depus la dosar precizări(f.16) prin care solicită  ca instanţa să ia act de intenţia sa  cu  privire la divorţ şi cererile accesorii acestuia, aşa cum a declarat în faţa mediatorului , conform Acordului de Mediere nr.xxx din 04.10.2018 şi a Contractului de Mediere nr.zzz/25.09.2018, prin care a fost de acord  cu redactarea Acordului de Mediere, pe care l-a citit şi semnat(f.17-19 ds.).Totodată a cerut şi judecarea cauzei în lipsă, conform disp. art.411 alin.1 pct.2 C.pr.civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă  nr. xxxx din 11.10.2018 ,  Judecătoria yyyyyyy a admis excepţia necompetenţei  teritoriale  invocată de pârât şi a declinat  la Judecătoria yyyyyyyy competenţa de soluţionare a cauzei, unde a  fost înregistrată sub nr.xxxxx/222/2018 la data de 06.11.2018.

La data de  20.12.2018 reclamanta –pârâtă a depus la dosar precizări(f.16) prin care solicită  ca instanţa să ia act de intenţia sa  cu  privire la divorţ şi cererile accesorii acestuia, aşa cum a declarat în faţa mediatorului , conform Acordului de Mediere nr.xxx din 04.10.2018 şi a Contractului de Mediere nr.xxxx/25.09.2018, prin care a fost de acord  cu redactarea Acordului de Mediere, pe care l-a citit şi semnat(f.17-19 ds.).Totodată a cerut şi judecarea cauzei în lipsă, conform disp. art.411 alin.1 pct.2 C.pr.civ.

Reclamanta-pârâtă  nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, deşi a fost legal citată, motiv pentru care instanţa va da eficienţă  disp. art.922 C.pr.civ ., care prevăd că: Dacă la termenul de judecată , în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.

Prin urmare, în  continuare instanţa va analiza capetele de cerere formulate de către pârâtul-reclamant  prin cererea reconvenţională.

Părţile s-au căsătorit la data de xxxxxx , căsătorie înregistrată sub nr. xxxx/15.08.2004  în Registrul Stării civile al Primăriei comunei yyyyyyy, jud. Botoşani.

Din relaţia de căsătorie au rezultat minorii: xxxxxxx, născut la data de 11.08.2006 şi zzzzzzz,  născut la data de 02.04.2009,

Din declaraţia martorei yyyyyyy de la fila 27 ds. rezultă că în luna decembrie anului 2017, aceasta împreună cu reclamanta-pârâtă şi  încă alte două fete din Suharău, au plecat la muncă în Germania, în agricultură. Au locuit  în aceeaşi cameră toate patru, dar la scurt timp, reclamanta – pârâtă a intrat în relaţii cu un bărbat, wwwwwww, din satul xxxxx , jud. xxxxxxxx, cu care a stat până la sfârşitul perioade de lucru, sfârşitul lunii februarie 2018.După expirarea acestei perioade , toate s-au întors la familiile lor, mai puţin reclamanta-pârâtă, care a plecat cu acel bărbat. Din căsnicia părţilor au rezultat doi băieţi , care locuiesc şi sunt îngrijiţi  de tatăl lor.

Din raportul de  anchetă psihosocială întocmit de Primăria com. xxxxx, jud. xxxxxxx rezultă că reclamanta-pârâtă  are o relaţie de concubinaj  şi este stabilită  în jud.yyyyy, sat.yyyyyy(f.36 ds.Judecătoria xxxxxxxx).

Astfel asupra capătului de cerere având ca obiect divorţul,  instanţa reţine că potrivit art. 373 alin 1 lit. b Cod civil pentru desfacerea căsătoriei este  necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: „Divorţul poate avea loc: b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă”.

 În prezenta cauză, instanţa reţine ca, dacă la început relaţiile au decurs în condiţii relativ normale, relaţiile au început să se deterioreze datorită faptului că reclamanta-pârâtă, în anul 2017  a plecat la muncă în xxxxxxxxx, în agricultură, unde a început o relaţie de concubinaj, materializată prin stabilirea locuinţei în jud.yyyyyy, satul yyyyyyy.

Deci la foarte scurt timp  de la părăsirea domiciliului conjugal a început această relaţie de concubinaj, care  practic a făcut imposibilă o reconciliere a relaţiilor de căsătorie.

Aceste aspecte conduc instanţa la concluzia că atitudinea reclamatei-pârâte  a dus la destrămarea comunităţii de interes pe care o presupune căsătoria, vătămându-se astfel relaţiile de familie existente cu consecinţa imposibilităţii căsătoriei. Prin urmare , în baza art. 373 lit. b cod civil, instanţa urmează să dispună desfacerea căsătoriei încheiată între cele două părţi la data de 15.08.2007 şi înregistrată sub nr. 19/2007 la Primăria yyyyyy, jud.yyyyyyy.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect  numele  soţilor după divorţ, în temeiul art. 383 alin 3 cod civil instanţa urmează să dispună revenirea reclamantei la numele deţinut anterior căsătoriei, respectiv acela de wwwwwwww.

În privinţa capătului de cerere având ca obiect autoritate părintească , în ceea ce priveşte raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori, în cauză sunt aplicabile disp. art. 396 cod civil, conform cărora instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă. Conform  art. 397 din acelaşi cod, regula este că, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar art. 398 Cod civil stabileşte că dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul din părinţi, celălalt păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi adopţia acestuia.  Constatând că, în speţă,  este incidentă  situaţia prev.398 Cod civil, instanţa urmează să dispună exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la ca exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor: xxxxxxx, născut la data de 11.08.2006 şi zzzzzzzzz , născută la data de 02.04.2009 , să fie exercitată  de către tatăl  - pârâtul-reclamant yyyyyyyy,

 În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la stabilirea  domiciliului minorilor , în conformitate cu art. 400 cod civil, în lipsa înţelegerii între părinţi instanţa stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic. Pentru a stabili domiciliul minorilor, instanţa va avea în vedere şi principiul interesului superior al copilului.

Astfel, având în vedere nevoia unui domiciliu stabil pentru copii, luând în considerare  concluziile raportului de anchetă psihosocială întocmit de Primăria com.xxxxxxx, jud.xxxxxxx, rezultă că pârâtul-reclamant împreună cu cei doi copii sunt înscrişi la medic de familie, nu au probleme de sănătate, familia locuieşte în casa proprietate personală  a bunicilor paterni, familia xxxxxxxxx, locuinţă pe care au donat-o fiului lor. Casa este alcătuită din două camere, o bucătărie, o cameră cu beci şi o sală, care sunt mobilate corespunzător, având condiţii bune de igienă. În jurul casei familia dispune de o suprafaţă de 0,63 ha teren, deţine o vacă, un viţel, o capră, 18 raţe şi 20 găini. Mai mult decât atât,  copiii sunt înscrişi şi frecventează cursurile  şcolare, unul în clasa a VI-a la Şcoala Generală  nr.1 yyyyyyyy,  iar celălalt la Şcoala Generală nr.2 zzzzzzzzzz, în clasa a III-a.

 Având în vedere aceste considerente şi faptul că tatăl – pârâtul - reconvenţional,  asigură condiţii bune de locuit, dar şi faptul că  s-a preocupat în mod corespunzător de creşterea şi educarea celor doi copii rezultaţi din căsătorie , în baza art. 400 cod civil, instanţa va dispune ca locuinţa ambilor minori să fie la tată. 

 Referitor la capătul de cerere privind obligarea reclamantei-pârâte  la contribuţia la cheltuielile de  creştere şi educare a minorilor, instanţa reţine incidenţa art. 487 cod civil, care stabileşte că ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copii lor minori şi că ambii sunt obligaţi să crească copilul îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile sale.

 Obligaţia legală de întreţinere dintre părinţi şi copii este reglementată de art.  499 alin. 1  cod civil, obligaţia întreţinerii fiind constitui de asigurarea mijloacelor necesare traiului copilului minor şi suportarea cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale acestuia. De asemenea, art. 529 alin 1 cod civil prevede că întreţinerea este datorată în raport cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar art. 525 alin. 1 cod civil stabileşte că minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine  din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

În speţă, prezumţia de nevoie în care se află minorii nu a fost răsturnată, astfel că această condiţie este îndeplinită, instanţa putând stabili un cuantum al pensiei de întreţinere de până la 1/3 din veniturile părintelui cu care cei doi minori nu locuiesc în mod statornic, conform art. 529 alin. 2 cod civil.

În prezenta cauză, din probatoriul administrat, rezultă că reclamanta-pârâtă  nu obţine venituri,  astfel încât  nivelul obligatoriu de întreţinere ce va fi calculat nu se va raporta la nivelul minim pe economie.

În consecinţă, în raport cu nevoile minorilor, instanţa va stabili o pensie de întreţinere în favoarea celor doi minori şi în sarcina reclamantei-pârâte  în cuantum de  200 lei/lunar pentru fiecare copil, de la data introducerii acţiunii – 08.02.2018 şi până la 31.12.2018 , şi câte 215 lei pentru fiecare copil de la data de 01.01.2019 şi până la  majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligaţiei de plată.

Va obligă reclamanta – pârâtă la plata către pârâtul-reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru pentru cererea reconvenţională.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nesusţinută, acţiunea  civilă având ca obiect”divorţ”,  formulată de  reclamanta XXXXXXX cu domiciliul în sat/ comuna xxxxxx, jud. yyyyyyyy, în contradictoriu cu pârâtul ZZZZZZZZZ, cu domiciliul în sat/ comuna yyyyyy, jud. yyyyyyy.

Admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant ZZZZZZZZZ cu domiciliul în sat/ comuna xxxxxxx, jud. xxxxxx şi, în consecinţă:

- Desface din vina reclamantei-pârâte ,  căsătoria încheiată între părţi la data de xxxxxxxx  şi înregistrată sub nr.  yyyy/15.08.2004  în Registrul Stării civile al Primăriei comunei ZZZZZZZ,  jud. Botoşani.

Dispune ca reclamanta-pârâtă  să revină la numele de YYYYYYY, avut anterior încheierii căsătoriei.

Stabileşte locuinţa minorilor: xxxxxx, născut la data de 11.08.2006 şi yyyyyyyy,  născut la data de 02.04.2009,  la domiciliul tatălui – pârâtul reclamant.

 Dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor: xxxxxxx, născut la data de 11.08.2006 şi zzzzzzzzzz , născută la data de 02.04.2009 , să fie exercitată  de către tatăl  - pârâtul-reclamant YYYYYYY,

Stabileşte în sarcina reclamantei- pârâte  obligaţia de plată a unei pensii de întreţinere de 200 lei/lunar pentru fiecare copil, de la data introducerii acţiunii – 08.02.2018 şi până la 31.12.2018 , şi câte 215 lei pentru fiecare copil de la data de 01.01.2019 şi până la  majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligaţiei de plată.

Obligă reclamanta – pârâtă la plata către pârâtul-reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru pentru cererea reconvenţională.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică la data de xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Jud.XXXXXXXXX  ZZZZZZZZ