Succesiune

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDDAR:2018:005

Dosar nr. xxxxxx/217/2015

Cod op,date cu caracter personal: 3029 Succesiune

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DARABANI

Sentinţa penală nr.xxxx

Şedinţa publică de la xxxxxx

Completul compus din:

PREŞEDINTE – XXXXXX

GREFIER – ZZZZZZZ

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată având ca obiect succesiune, formulată de reclamanta – pârâtă XXXXXXXXXX, domiciliată în mun. xxxxxxx , str.xxxx,  nr.x,sc. x,ap.x, jud.xxxxxx,  în contradictoriu cu  pârâta – reclamantă YYYYYY, domiciliată în oraşul xxxxx, str. xxxxx, nr.xx, jud.xxxxxx.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din 18.10.2018, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, termen la care, din lipsă de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de  01.11.2018, iar ulterior pentru astăzi, 15.11.208.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea  înregistrată sub nrxxxxx/217/2015 din 19.05.2015, reclamanta  XXXXXXX, domiciliată în mun. xxxxx, str.xxxx, nr.x,sc.x,ap.x, jud.xxxxx, în contradictoriu cu  pârâtaYYYYYYY, domiciliată în oraşul xxxxxx, str. xxxxx, nr.xx, jud. xxxxx, a solicitat ca prin hotărâre ce va fi pronunţată instanţa să dispună:

-să constatate că de pe urma defunctului  tată, xxxxxxxxx, decedat la data de28.03.2015, au rămas in calitate de moştenitori legali:

- reclamanta XXXXXXX - în calitate de fiică - cu cotă de 1/2 din averea defunctului;

-pârâta YYYYYYY - în calitate de fiică - cu cotă de 1/2 din averea defunctului;

-să dispună  reducţiunea liberalităţii făcută de către defunctul xxxxxxx în favoarea pârâtei YYYYYY în baza Contractului de donaţie autentificat sub nr.xxxx/07.2007 la BNPA Cornelia Agachi - Stelian Agachi, , până la limita cotitâţii disponibile, respectiv 1/2 din imobil:

- ca urmare a reductiunii donaţiei, să se  constatate că masa succesorală se compune din:

-suprafaţa de 3500 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 1151/91;

-suprafaţa de 800 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 1151/107;

-suprafaţa de 2400 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 704/104;

-suprafaţa de 900 m.p. teren extravilan - păşune, situat în localitatea Darabani, p.c. 708/19;

-½  din imobilul compus din casă, anexă şi suprafaţa 1413 m.p. teren intravilan (curţi construcţii şi arabil) situate în xxxxx, str. xxxxx nr.xx - ce a făcut obiectul Contractului de donaţie autentificat sub nr. xxxxx/23.07.2007 la BNPA Cornelia Agachi - Stelian Agachi, restul de V2 rămânând cota de bun propriu al pârâtei YYYYYYY;

- să dispună  ieşirea din indiviziune prin partajarea în natură a bunurilor ce formează masa succesorală, conform cotelor de proprietate ce le revine  fiecăruia.

În drept,  au fost invocate prevederile art. 980 şi urm. C.proc.civ., art. 1091 şi urm. C.civ. , art. 1086 şi urm.C.civ.

În temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ. reclamanta a solicitat ca instanţa  să dispună judecarea cauzei şi  în lipsa sa.

În fapt, arată  reclamanta că  defunctul xxxxxxxx a fost tatăl părţilor  şi a deţinut în proprietate suprafaţa de 1,0013 ha teren înscris în Titlul de proprietate nr. xxxxxx/2003, o casă  şi o anexă situate în localitatea xxxxxxxxx.

Donaţia a fost făcută la sugestia pârâtei, în considerarea promisiunilor făcute  de aceasta că-1 va îngriji pe tatăl părăţilor  până la decesul său.

Precizează reclamanta  că anterior,  tatăl părăţilor  i-a mai dat pârâtei o suprafaţă de 1000 m.p. teren, în baza unui Contract de vânzare - cumpărare, fără plata vreunui preţ, pentru  ca aceasta să-şi construiască o casă.

După ce pârâta şi-a construit casa şi s-a mutat în ea, pârâta i-a sugerat tatălui părţilor să-i doneze şi casa părintească, cu întreg terenul aferent, pentru ca să poată avea grijă de el până la sfârşitul vieţii lui.

În aceste împrejurări, tatăl părţilor, la data de 23.07.2007 a încheiat Contractul de donaţie autentificat sub nr. xxxxx/23.07.2007 la BNPA Cornelia Agachi, prin care a donat pârâtei imobilul compus din casă, anexă şi suprafaţa de 1413 m.p. teren aferent construcţiei.

După încheierea Contractului de donaţie, pârâta nu l-a mai îngrijit pe tatăl ei, dimpotrivă îi lua până şi pensia, lăsându-1 fără niciun fel de îngrijire.

În timpul vieţii, tatăl părţilor  a încercat să desfiinţeze contractul de donaţie, dându-şi seama că a făcut o greşeală lăsându-i pârâtei gratuit aceste bunuri.

La data de 28.03.2015 a decedat tatăl părţilor, xxxxx într-o stare de suferinţă cumplită, reclamanta  aducându-l la Botoşani în ultima lună de viaţă pentru a-i alina suferinţele.

Având în vedere că pârâtul nu a avut alţi copii, am rămas în calitate de moştenitori:

-reclamanta, xxxxxxx - fiică - cu o cotă de 1/2 din succesiune;

-pârâta xxxxxxxx - fiică - cu o cotă de 1/2 din succesiune.

ÎN PRIVINŢA REDUCŢIUNII DONAŢIEI:

Având în vedere că prin Contractul de donaţie autentificat sub nr.xxxxx/23.07.2007 i s-a încălcat reclamamtei rezerva succesorală la care era  îndreptăţită în calitate de fiică, se consideră  îndreptăţită să solicite reducţiunea iiberaiităţii, respectiv a contractului  de donaţie făcut de tatăl său, pârâtei, până la limita cotităţii disponibile de ½  dintr-un întreg.

Învederează reclamanta şi , ca urmare a reducţiunii donaţiei, revine în masa succesorală cota de ½ din bunurile ce au format obiectul Contractului de donaţie autentificat sub nr.xxxxx/23.07.2007, respectiv 1/2 din imobilul casă, anexă şi suprafaţa de 1413 m.p.,restul de ½  rămânând în cota de bun propriu al pârâtei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1088 C.civ., rezerva succesorală a fiecărui moştenitor zervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau izmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 1092 C.civ., după deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere.

Aşadar, solicită reclamanta instanţei  să constatate  că liberalităţile făcute de defunct în favoarea pârâtei îi încalcă rezerva succesorală, astfel încât  roagă  să se dispună  reducţiunea liberalităţii făcută de către defunctul xxxxxx în favoarea pârâtei YYYYYY în baza Contractului de donaţie autentificat sub nr. xxxxxx/23.07.2007 la BNPA Cornelia Agachi - Stelian Agachi., până la limita cotităţii disponibile, respectiv 1/2 din imobil.

ÎN PRIVINŢA MASEI SUCCESORALE:

 Roagă reclamanta  să se  constate  că masa succesorală se compune din:

-suprafaţade3500m.p.terenarabilextravilan,situatîn

localitatea Darabani, p.c. 1151/91;

-suprafaţade800m.p.terenarabilextravilan,situatîn

localitatea Darabani, p.c. 1151/107;

-suprafaţade2400m.p.terenarabilextravilan,situatîn

localitatea Darabani, p.c. 704/104;

-suprafaţa de 900 m.p. teren extravilan - păşune, situat în localitatea Darabani, p.c.. 708/19;

-1/2 din imobilul compus din casă, anexă şi suprafaţa 1413 m.p. teren intravilan (curţi construcţii şi arabil) situate în xxxxxx, str. xxxxx nr. xx - ce a făcut obiectul Contractului de donaţie autentificat sub nr. xxxxx/23.07.2007 la BNPA Cornelia Agachi - Stelian Agachi, restul de ½  rămânând cota de bun propriu al pârâtei YYYYYY;

ÎN PRIVINŢA ATRIBUIRII:

Având în vedere că pârâta a acaparat toate bunurile defunctului lor tată, iar părţile sunt  moştenitoare cu drepturi egale, solicită reclamanta  ca partajul să se facă în natură, pentru  a deţine şi ea 1/2 din masa succesorală.

Reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar, în sensul reducerii taxei judiciare  de timbru la jumătate şi eşalonarea acesteia  în mai multe rate lunare.

Prin încheierea şedinţei din 27 august 2015 s-a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.641 lei în patru tranşe lunare de câte 660,25 lei , care vor fi plătite începând cu  luna septembrie 2015, până la data de 15 a fiecărei luni.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat:

I. În principal, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă sau prematură, ca urmare a incidenţei disp. art. 193 alin.3 Cod procedură civilă, referitoare la neîndeplinirea procedurii prealabile, reclamanta nedepunând la cererea de chemare în judecată, încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale;

II. In subsidiar, în măsura în care instanţa de judecată va respinge excepţia

• * *

inadmisibilităţii, solicită  :

1.respingerea capătului 2 din cerere cu privire !a reducţiunea liberalităţii excesive, respectiv a contractului de donaţie autentificat sub nr.xxxx din 23.07.2007 de B.N.P.A. Cornelia Agacni-Stelian Agachi, în limita cotităţii disponbile de 3/2 ca nefondat, chiar şi în situaţia în care liberalitatea ar fi excesivă, cotitatea disponibilă este de 1/2 din 1/2 din bunul imobil, deoarece restul de 2/3 este bun propriu al pârâtei, iar reclamanta confundă noţiunea de cotitate disponibilă cu noţiunea de rezervă succesorală;

respingerea, în parte, a capătului 3 din cerere referitor la includerea în masa succesorală a 1/2 din imobilul compus din casă, anexă şi suprafaţa de 1413 m.p. teren intravilan curţii construcţii şi arabii, situate în oraş xxxxx str. xxxx, nr.xx, judeţul xxxxxx care au făcut obiectul contractului de donaţie nr.xxxx din 23.07.2007 autentificat de B.N.P.A. Cornelia Agachi-Steiian Agachi, ca nefondat, în opinia noastră liberalitatea nefiind excesivă, motiv pentru care nu poate fi inclusă în masa succesorală, totodată, donaţia a avut ca obiect suprafaţa de 1433 m.p. si casa bătrânească, neincluzând nicio anexă, motiv pentru care anexa nu poate forma obiectul masei succesorale;

3.admiterea capătului 1 şi 4 din cerere, cu privire la calitatea de moştenitori ai defunctului xxxxxxx a reclamantei şi pârâtei şi ieşirea din indiviziune, prin partajarea în natură a suprafeţei de 7600 m.p. de teren din Titlul de Proprietate nr. xxxxxxx/2003, conform cotelor de proprietate ce revine fiecărui copil;

4.în temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată pentru următoatele motive:

I.Pe cale de excepţie, înţelege să invoce  excepţia inadmisibilităţii, respectiv excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, în litigiul pendinte, fiind incidente dispoziţiile art. 193 alin.3 Cod procedură civilă.

Conform textului de lege menţionat, la sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesoriale, învederează pârâta că,  reclamanta trebuia să depună o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale pentru defunctul xxxxxxx. Astfel, dovada îndeplinirii procedurii prealabile se anexează cererii de chemare în judecată şi nu la o dată ulterioară, situaţie în care prevederile instituite de legiuitor ar fi lipsite de orice efect.

Sancţiunea care intervine ca urmare a nerespectării acestei dispoziţii legale este respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, neregularitatea putând fi invocată

atât de către instanţă, din oficiu, cât şî de catre pârât.

Nu în ultimul rând, în doctrină s-a exprimat opinia la care pârâta îşi  raliează susţinerile, conform căreia nu se poate acorda un termen pentru acoperirea lipsei procedurii deoarece excepţia precizată anterior are caracter de ordine publică, dedus din posibilitatea instanţei de judecată de a invoca din oficiu această neregularitate.

Analizând înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, învederează pârâta şi că,  rezultă faptul  că reclamanta nu a parcurs această procedură prealabilă sesizării instanţei, nefiind anexată o încheiere de verificare a evidenţelor succesorale eliberată de notarul public competent să soluţioneze procedura succesorală. Pentru aserţiunile expuse anterior, solicită pârâta  admiterea excepţiei şi respingerea cererii de chemare în judecată,  ca inadmisibilă sau ca prematură.-

II.Pe fondul cauzei, consideră necesar efctuarea unei serii de  precizări, atât cu privire  la situaţia de fapt, dar şi cu privire la temeiurile de drept incidente în cauză, reclamanta efectuând o serie de confuzii din cauza interpretării eronate a dispoziţiilor legale.

II.1.

Situaţia de fapt:

Reclamanta şi pârâta sunt fiicele defunctului xxxx şi ale defunctei yyyyy, iar la data de 28.03.2015 a decedat defunctul wwwwww.

Aserţiunile reclamantei referitoare la motivele încheierii contractului de donaţie şi la relaţia dintre defunct şi pârâtă sunt regretabile interpretări proprii, în fapt ea fiind cea care l-a convins pe xxxxxxsă încerce desfiinţarea convenţiei, fiind nemulţumită de faptul că sora sa ar avea mai multe bunuri.

La 23.07.2007, defuncţii xxxxx şi xxxxx au încheiat un contract de donaţie cu pârâta, contract care a avut ca obiect imobilul situat în oraş xxxxx, str. xxxx, nr.xx, judeţul xxxxxx,  compus din parcela de teren în suprafaţă de 1423 m.p. şi casă de locuit, în suprafaţăde 65 m.p

Astfel cum a menţionat şi în petit, în contractul de donaţie nu a fost prevăzută nicio anexă, motiv pentru care nefiind obiectul liberalitătii supuse reducţiunii, nu poate forma obiectul masei succesorale. Reclamanta poate fie sa îşi precizeze acţiunea, fie, solicită pârâta  instanţei , să constate că această anexă nu a făcut obiectul liberalitătii şi  nu se poate cere includerea acestui bun în masa supusă partajului.

În 06.03.2014, defunctul xxxxxx a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie nr.xxxxx din 23.07.2007 autentificat de B.N.P.A.Cornelia Agachi-Stelian Agachi, invocând eroarea cu privire la natura contractului ce a fost încheiat, în sensul că a crezut că încheie uri contract de întreţinere şi nu o donaţie. Cererea defunctului a format obiectul dosaruiui nr. xxx/217/2014 afiat pe rolul Judecătoriei xxxxxx.

Prin Sentinţa civilă nr. xxxx din 03.11.2014, Judecătoria xxxxx a respins acţiunea reclamantului ca nefondată, reţinând că acesta nu a fost în eroare asupra naturii contractului de donaţie, actul fiind citit părţilor de către notarul public, înainte de semnare, notarul public constatând că el corespunde voinţei părţilor, iar aceste menţiuni nu s-au înscris în fals. Mai mult decât atât din ansamblu probator administrat în cauză, instanţa a reţinut că voinţa comună a părţilor a fost de a încheia un contract de donaţie,, donaţia fiind scutită de raport.

Edificatoare în susţinerile noastre sunt aspectele relatate de defunct în acest dosar şi reţinute de instanţă, conform cărora xxxxx a regretat că nu a lăsat nimic şi celeilalte fiice, sens în care a dorit să anuleze donaţia. împotriva acestei sentinţe a declarat apel defunctul, tot la insistenţele  reclamantei, însă, din nefericire, acesta a decedat, iar reclamanta a arătat că înţelege „să nu continue acest proces început de tatăl său".

A considerat pârâta  relevante şi utile cauzei menţionarea acestor aspecte, deoarece, în opinia  părţilor , denotă „înverşunarea"'' reclamantei  de a obţine cu orice cost şi uzitând de afirmaţii şicanatoare la adresa pârâtei un bun, pe care părinţii lor au dorit să îl lase numai pârâtei.

Susţinerile reclamantei referitoare la lipsa de îngrijire a defunctului, precizând că pârâta l-a mai îngrijit şi chiar îi lua şi pensia sunt simple aserţiuni fără suport. Dimpotrivă, pârâta şi-a ridicat o casă proprie pe terenul de 1433 m.p., în aceeaşi curte cu părinţii săi decedaţi. De la decesul  mamei sale , s-a preocupat de îngrijirea defunctului, acesta fiind, practic, singurul părinte rămas în viaţă.

În acest sens, pârâta a efectuat o serie de îmbunătăţiri la imobilul  donat, respectiv la casa  bătrânească, în care locuia defunctui. De la data încheierii contractului de donaţie şi până în prezent,  pârâta a construit un beci, o bucătărie de vară, a închis cerdacul cu plastic, a efectuat reparaţii şi îmbunăţiri la acoperiş; a văruit în fiecare an, atât în interior, cât şi în exterior şi a efectuat toate reparaţiile necesare întreţinerii în stare bună a imobilului. Anexa la care se referă reclamanta în acţiune a fost construită tot de către pârâtă.

Referitor la pensia defunctului, precizează  pârâta că şi ea  contribuia şi din acest punct de vedere, ajutându-şi părinţii. Astfel, defuncta xxxxx avea o pensie de aproximativ 350 de lei, defunctul xxxxxx beneficia de o pensie de aproximativ 440 de  lei. Din pensia defunctei ,  o suma de aproximativ 200 de lei era alocată medicamentelor necesare pentru afecţiunile de care suferea. în timpul vieţii soţiei defunctului, părinţii părţilor din litigiu au avut animale în gospodărie, cu ajutorul cărora îşi completau mijloacele necesare existenţei, însă, ulterior  decesului defunctei Ilaş  Maria, tatăl părţilor a vândut toate animalele, deoarece avea o  vârstă înaintata şi  nu se mal putea ocupa de eie.

Pârâta lucrează la S.C. Preturi pentru Tine S.R.L., încă din anul 2008, având un salariu de 1713 lei brut,  astfel, aceasta  nu îşi însuşea pensia tatălui său, dimpotrivă, suplimenta veniturile defunctului, deoarece nu se putea întreţine dintr-o pensie de aproximativ 440 lei.

Nu în ultimul rând, cheituielile de înmormântare le-a suportat tot pârâta şi nu reclamanta, care afirmă tendenţios că „i-a alinat suferinţele în ultima lună de viată'.

Evaluează  îmbunătăţirile la suma de 5.000 de lei, iar cheltuielile de înmormântare la suma de 700 de lei, incluzând transportul defunctului de la  Botoşani la Darabani, precum şi celelalte  costuri  specifice, cu menţiunea că era penticostal, sens în care ritualurile sunt diferite.

II.2, Temeiuri de drept  incidente în speţă – interpretarea eronată a reclamantei: Reclamanta apreciază că 3/2 din imobilul casă şi teren în suprafaţă de 1433 m.p. fac parte din masa  succesorală (anexa este exclusă nefiind menţionată în contractdeoarece donaţia îi  încalcă rezerva succesorală, iar rezerva sa succesorală este de ½ din cota succesorală care, în  absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit. Reclamanta continuă acest raţionament juridic realizând încă o confuzie, afirmând că 1/2. din imobil reprezintă cotitate disponibilă.

Opinia reclamantei este parţial pertinentă, maniera în care înţelege să apiice textele de lege fiind greşită, rezultat al unei înţelegeri necorespunzătoare a noţiunii de reducţiune a liberalităţii excesive.

Pentru soluţionarea corectă a litigiului pendinte, este necesară aplicarea următorului raţionament, enunţat pe baza unui exemplu conturat în doctrină : defunctul are două fiice, a lăsat o donaţie scutită de raport unei fiice, de o valoare de 15.000 lei, activul brut este de 15.000 lei, iar pasivul succesoral este de 2.000 lei. Masa de calcul va fi de 28.000 lei(15.000- 2000+15.000), ceea ce înseamnă că rezerva globală a fiicelor este de 14.000 iei şi 7.000 lei pentru fiecare copii, iar cotitatea disponibilă este de 14000 lei. Donaţia pârâtei se va imputa mai întâi asupra cotităţii disponibile de 14000 lei, pe care o epuizează, apoi asupra rezervei de 7000 lei, pârâta putând să mai culeagă din moştenire bunuri în valoare de 6.000 lei.

Concluzionând, apreciază pârâta  că reclamanta a făcut o serie de erori, la momentul redactării şi promovării cererii de chemare în judecată.

Nu în ultimul rând, reclamanta nu arată în ce măsură rezerva sa succesorală a fost afectată de liberalitaiea a cărei reducţiune o cere, neindicând nicio valoare a bunurilor sau vreo modalitate de calcul care a dus la stabilirea încălcării rezervei.

Sub aspectul probelor, în temeiul disp. art. 254 Cod procedură civilă, solicită pârâta  decăderea reclamantei din dreptul de propune probe, acestea nefiind menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. în baza textului de lege precizat, reclamanta, avea obligaţia, sub sancţiunea decăderii, de a depune probe prin cererea de chemare în judecată, însă nu a găsit nicio  referire la acest aspect în cadrul acţiunii. Totodată, doctrina opinează că deşi reclamanta are posibilitatea de a-şi modifica cererea de chemare în judecată, până la primul termen la care părţile sunt legal citate, această posibilitate nu se extinde şi asupra probelor.

Pentru toate considerentele expuse în cuprinsul prezentei întâmpinări, solicită pârâta  respingerea cererii de chemare în judecată ca urmare a neîndepiinirii procedurii prealabile. În bsidiar , solicită respingerea capătului de cerere referitor la reducţiunea liberalităţiior excesive , ca nefondat, donaţia neîncălcând  cotitatea disponibilă, masa supusă partajului fiind npusă doar din cele patru suprafeţe de teren.

În drept, pârâta îşi  întemeiază  susţinerile pe disp. art. 1036 şi urm. Cod civil.

În temeiul art. 453 (1) Cod procedură civilă, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În dovedirea susţinerilor ,  solicită administrarea probei cu înscrisuri şi martorii:xxxxx, cu domiciliul în oraş xxxxx, str. xxxxx, nr. xxx, bloc xxx,  sc.x, et.x, ap.x, judaţul xxxx şi xxxxxxx, cu domiciliul în oraş xxxxxx, str. xxxxx, nr.xx, judeţul xxxxx. În subsidiar, apreciază că pentru stabilirea masei de calcul, respectiv a  valorii suprafeţelor de teren şi a valorii donaţiei ar fi necesară efectuarea unei  expertize de specialitate. Cu toate acestea, arată  pârâta că nu poate fi obligată la suportarea onorariului de expert, sarcina probei incumbând reclamantei, aceasta fiind cea care susţine că donaţia este excesivă. Anexează  înscrisuri din cuprinsul cărora rezultă veniturile sale şi hotărârile precizate.

Pârâta a formulat şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat ca pe baza probatoriului  ce va fi administrat:

I.  În principal:

1.să se  constate că liberalitatea efectuată prin contractul de donaţie nu încalcă rezerva succesorală, sens în care masa succesorală rămasă de pe urma defunctului xxxxxxx este compusă din :

-suprafaţa de 3.500 m.p.. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 1151/91;

-suprafaţa de 800 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c.

1151/107;

-suprafaţa de 2.400 m.p teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 704/104;

-suprafaţa de 900 m.p, teren păşune extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c.708/19.

2.să se constate  că pasivul succesoral este în valoare de 1.700 lei. reprezentând cheltuieli  de înmormântare ale defunctului xxxxxxx şi obligarea reclamantei-pârâte să contribuie  la acoperirea pasivului, în limitele cotei sale părţi de proprietate;

3.să se  dispună  ieşirea din indiviziune cu privire ia cele patru suprafeţe de teren, prin partajarea în natură, în funcţie de cotele de proprietate ale celor două fiice;

III.În  subsidiar, în măsura în care se va constata că donaţia încalcă rezerva succesorală a reclamantei-pârâte, în temeiul disp. art. 1097 alin.4 Cod civil, solicită păstrarea în contul rezervei succesorale a pârâtei-reclamante partea din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, respectiv păstrarea bunului dobândit ca urmare a donaţiei.

 Învederează pârâta-reclamantă că, pentru a se putea dispune reducţiunea liberalităţilor excesive  este necesar ca liberalitatea să încalce  rezerva succesorală  a moştenitorilor rezervatari. Însă, astfel cum a detaliat în cuprinsul întâmpinării, donaţia făcută de defubnct pârâtei-reclamante nu încalcă rezerva succesorală.

Suprafeţele de teren care formează masa succesorală au, din punctul de vedere al pârâtei-reclamante, o valoare superioară bunului donat. În acest sens menţionează că suprafaţa de 3.500 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 1151/91 şi suprafaţa de 800 m.p. teren arabil extravilan, situat în localitatea Darabani, p.c. 1153/107 au ieşire la stradă, aspect ce aduce un spor de valoare bunurilor.

Prin contractul de donaţie autentificat sub nr.xxxxx din 23.07.2007, defunctul xxxxxxx împreună cu soţia sa, defuncta xxxxxx, au donat fiicei lor, respectiv pârâtei- reclamante o suprafaţă de 1433 m.p. situată în oraş xxxx, str.xxxx, nr.xx, judeţul  xxxxxx şi o casă de locuit, în suprafaţă de 65 m.p.

Casa de locuit este o casă bătrânească, de la momentul încheierii contractului de donaţie şi până în prezent, pârâta-reclamantă efectuând o serie de îmbunătăţiri, care, însă, raportat la disp. art. 1091 alin.2 Cod civil, nu pot fi avute în vedere la momentul reducţiunii.

Reiterează  susţinerile  din cuprinsul întâmpinării conform cărora pârâta a efectuat o serie de îmbunătăţiri la imobilul donat, respectiv la casa bătrânească, în care locuia defunctul, constând în construirea unui beci, a unei bucătării de vară, a închis cerdacul cu platic, a efectuat reparaţii şi îmbunăţiri la acoperiş, a văruit în fiecare an, atât în interior, cât şi în exterior şi efectuat toate reparaţiile necesare întreţinerii,în stare bună a imobilului.

Reclamanta face referire  şi la o anexă care a fost construită tot de către pârâtă şi care nu poate  forma obiectul reducţiunii excesive, nefăcând obiectul contractului de donaţie.

Nu în ultimul rând, la momentul stabilirii masei de calcul, operaţiune prealabilă reducţiunii liberalităţii excesive, trebuie avut în vedere şi pasivul succesoral. În acest sens,pârâta-reclamantă a achitat suma de 1.700 iei cu titlu de cheltuieli de înmormântare.

Sub aspectul pasivului succesoral, sunt indiscutabil incluse în această categorie cheltuielile ocazionate de înmormântarea defunctului, precum şi cu transportul defunctului de la Botoşani la fostul domiciliu, respectiv în Darabani, unde a fost înmormântat. Din nefericire, pârâta - reclamantă nu a păstrat înscrisuri doveditoare, dar înţelege a se  folosi de proba cu  martori pentru probarea acestui aspect.

Suma  precizată anterior este mai mică faţă de alte pasive succesorale având acelaşi obiect, deoarece defunctul era penticostal, iar rituarile specifice de înmormântare sunt mai reduse şi diferite faţă de cele creştine ortodoxe.

Pentru aceste considerente, precum şi pentru motivele detaliate în mod cuprinzător în cadrul întâmpinării, opinăm că donaţia nu încalcă rezerva succesorală, sens în care masa supusă partajului este reprezentată de cele patru suprafeţe de teren enunţate în petitul cererii reconvenţionaie şi în petitul cererii de chemare în judecată.

Cu privire la masa succesorală compusă din suprafaţa totală de 7.600 m.p. solicită pârâta-reclamantă  partajarea bunurilor, în natură, în funcţie de cota parte ce se cuvine celor două descendente ale defunctului xxxxxxx.

În subsidiar, în măsura în care se va constata încălcarea rezervei succesorale, înţelege a se  prevala de dispoziţiile art. 1097 alin.4 Cod civil. Astfel cum a precizat şi în cadrul întâmpinării, regula în materia reducţiunii liberalităţilor excesive o constituie întregirea în natură a rezervei. Legiuitorul a prevăzut şi o serie de excepţii de ia această regulă, excepţii expres şi limitativ prevăzute în art. 1097. în acest sens, întregirea rezervei succesorale se va realiza prin echivalent în situaţia în care donatarul a înstrăinat bunul, anterior deschiderii moştenirii, precum şi dacă bunul donat a pierit sau dacă succesibilul este obligat ia raport.

Ultimă situaţie de excepţie de la principiul reîntregirii în natură a rezervei este reglementată în disp, art. 1097 alin.4 Cod civil, conform căruia dacă donaţia a fost făcută unui moştenitor rezervatar, cum este si pârâta-reclamantă. care nu este obligat la raport, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.

Din analiza contractului de donaţie nr. 3656 din 23.07.2007, rezultă că donatara este scutită de raport, iar prin prisma calităţii sale de moştenitor rezervatar, solicită, ca în măsura în care se va dovedi că liberalitatea este excesivă, reîntregirea rezervei reclamantei să se reaalizeze prin echivalent, pârâta-reclamantă având dreptul de a păstra, în contul rezervei sale succcesorale, partea care depăşeşte cotitatea dlsponibilă.

Raportat la toate aspectele enunţate în cuprinsul prezentei, solicită pârâta-reclamantă  admiterea cererii reconvenţionale astfel cum a fost formulată.:

În drept, îşi întemeiază  susţinerile pe disp. art. 1086.şi urm. Cod civil, în temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În dovedirea susţinerilor,  solicită administrarea probei cu înscrisuri şi martorii: xxxxxx, cu domiciliul în xxxxxxxxxxxxxx, judeţul xxxxx  şi xxxxxxxxxxx cu domiciliu  în oraş xxxxxx, judeţul xxxxx.

Reclamanta la data de 15.12.2015 a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională prin care solicită respingerea apărărilor şi pretenţiilor pârâtei, ca neîntemeiate,  pentru următoarele motive:

CU PRIVIRE LA ÎNTÂMPINARE:

l. INVOCĂ DECĂDEREA PÂRÂTEI DIN DREPTUL DE A INVOCA EXCEPŢII ŞI  PROPUNE PROBE ÎN TEMEIUL ART. 208 ALIN. 2 NCPC:

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 201 alin. 1 NCPC pârâtul, sub sancţiunea prevăzut de lege are obligaţia  de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

Ori, potrivit dispoziţiilor art. 208 alin. 2 NCPC  nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege , atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi invoca excepţii".

Cererea de chemare în judecată a fost comunicata pârâtei la data de 16.09.2015 iar termenul în care trebuia depusă întâmpinarea era data de 12.10.2015.

Cum pârâta a depus întâmpinarea abia la data de 16.09.2015 , deci peste termenul legal de 25 prevăzut de art. 201 alin. 1 NCPC se impune a se aplica sancţiunea prevăzită de art 208 alin. 2 NCPC.

CU PRIVIRE LA EXCEPŢIA INADMISIBIUTĂŢII ACŢIUNII PENTRU LIPSA PROCEDURII PREALABILE -  roagă instanţa să o respingă,  ca neîntemeiată,  întrucât încheierea de verificarea evidenţelor succesorale - ce reprezintă procedura prealabilă sesizării instanţei pentru dezbaterea succesiuni - se regăseşte de la filele 28-31 dosar.

Prin căpătui 2 de cerere reclamanta a solicitat instanţei să dispună reducţiune donaţiei  făcută de defunctul Ilaş Dumitru în favoarea pârâtei Slabu Niculina  până la limita cotităţii disponibile de ½ din imobile, diferenţa de ½  reărezentând  rezervele succesorale  ale descendenţilor.

Pârâta însă nu a înţeles solicitarea reclamantei  şi a făcut prin întâmpinare expunere de considerente pur teoretice pe tema a două noţiuni, respectiv rezerva succesorală şi entitatea disponibilă.

Încă de la începutul acţiunii, reclaanta  a arătat în mod clar care este cotitatea dissponibiliă şi care este rezerva succesorală , motiv pentru care nu înţelege afirmaţia pârâtei potrivit căreia ar  fi interpretat în mod eronat dispoziţiile legale.

Afirmaţia pârâtei potrivit căreia Anexa gospodărească nu poate fi inclusă în masa de partajat pe motiv că nu este prevăzută în Contractul de donaţiei nu poate fi primită întrucât, prin acţiune , reclamanta  a solicitat şi ieşirea din indiviziunc cu privire la toate bunurile ce formează masa succesorală ramăsă la decesul defunctului Ilaş Dumitru.

Totodată, potrivit Amexei 24 depusa şi la dosarul cauzei,  Anexa gospodărească face parte din imobilele ce au rămas de pe urma defunctului xxxxx.

Pârâta a inclus în întâmpinare şi o frază referitoare la îmbunătăţirile pe care le- ar fi efectuat la imobilul donat, îmbunătăţiri pe care le evaluează ca fiind în valoare de 5000 lei.

Reclamanta roagă  instanţa să pună în vedere pârâtei să precizeze dacă înţelege să formuleze pretenţii şi cu privire la îmbunătăţirile făcute la imobilul donat,  iar în caz afirmativ  cere instanţei să pună în vedere pârâtei să timbreze în mod corespunzător şi acest capăt de cerere care, în mod normal,  trebuia inclus în cererea reconvenţională.

La  pet II. 1 din întâmpinare pârâta invocă o serie de aspecte care nu au legătură cu prezenta acţiune şi care au format obiectul unui alt dosar,  motiv pentru care  roagă  să fie înlăturate, ca neîntemeiate.

Cu privire la solicitarea pârâtei de a fi decăzută din dreptul de a propune probe pentru faptul că reclamanta nu le-ar  fi menţionat în cererea de chemare în judecată , solicită respingerea acestei apărări întrucât, potrivit dispoziţiilor ari 204 alin. 1 „ reclamantul poate şă îşi propună noi dovezi numai până la primul termen la care acesta este legal citat.”

Ori , reclamanta a depus până la primul termen de judecată o Notă de Probe prin care a indicat, în termen legal, probele cu care înţeleg să-şi  dovedească  acţiunea.

Pe fond :

Cu privire la capetele 1 ,,3 şi II vă roagă reclamanta a fi respinse,  întrucât acestea nu reprezintă pretenţii  ale pârâeti  de natură a fi calificate ca o cerere reconvenţională, ci sunt apărări ce au fost invocate deja prin întâmpinare, fiind chiar capetele de cerere pe care eu le-a formulat prin cererea chemare în judecată.

Cu privire la capătul 2 de cerere prin care pârâta pretinde un pasiv de 1700 lei  roagă reclamanta să fie respins, ca  neîntemeiat,  întrucât ea este cea care  care s-a ocupat de înmormântarea defunctului lor tată.

Precizează că pârâta nu s-a îngrijit deloc de defunctul nostru lor tată  cât timp acesta a fost în viaţă , tot  timpul îi vorbea urât, îl brusca şi îl lăsa flămând.

Din cauza comportamentului necorespunzător al pârâtei, tatăl părţilor  a venit să locuiască cu  reclamanta în Botoşani, unde a şi murit. De înmormântare s-a ocupat doar reclamanta, pârâta parzicipând  doar cu prezenţa, nu şi financiar, aspecte pe care reclamanta le poate dovedi cu înscrisuri, spre deosebire de pârâtă  ccare nu deţine înscrisuri doveditoare în acest sens, ceea ce dovedeşte că pârâta  nu a cheltuit niciun ban cu înmormântarea tatălui său.

La momentul decesului tatălui, pârâta se afla în litigiu cu acesta şi cu siguranţă dacă aceste  înscrisuri ar fi existat, aceasta şi-ar fi luat măsuri de precauţie şi le-ar fi păstrat.

Reclamanta mai arată că nu este  de acord cu proba cu martori pentru ca pârâta să dovedească că ar fi cheltuit suma de 1700 de lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare.

În dovedirea susţinerilor sale  cu privire la cererea reconvenţională, solicită încuviinţares  următoareloe probe:

-interogatoriul pârâtei;

-înscrisuri.

La data de 26.01.2016 a fost întegistrată cererea reclamantei prin care solicită admiterea unor probe:  înscrisuri, interogatoriu, expertiză în specialitatea consteucţii şi expertiză topocadastrală.

Pentru acelaşi temen reclamanta a făcut precizări la acţiune, arătând că înţelege să solicite  excluderea din masa de partaj a anexei ridicată la casa părintească, aceasta fiind construită exclusiv  de către pârâta xxxxxxx.

Pârâta reconvenţională  a depus  răspuns la întâmpinare prin care solicită respingerea apărărilor şi excepţiilor  invocate de către reclamantă , ca nefondate, pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la decăderea reclamantei din dreptul de a invoca excepţii şi propune probe, iolicită respingerea acesteia, ca nefondată.

Reclamanta arată că cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei la .6.09.2015, iar întâmpinarea trebuia depusă la data de 12.10.2015, însă a fost depusă la 6.09.2015. Practic, întâmpinarea, conform susţinerilor eronate ale reclamantei, a fost depusă laceeaşi zi în care a avut loc comunicarea cererii de chemare în judecată.

Opinează  că reclamanta se află în eroare, atât materială, cât şi de drept.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată în data de 16.09.2015, termenul de 25 de zile, împlinindu-se într-adevăr:în data de 12.10.2015, dată la care a fost trimisă, prin poştă, cu confirmare de primire, atât întâmpinare, cât şi cererea reconvenţională.

Astfel, în susţinerea acestor afirmaţii, anexează  confirmarea de primire, precum şi factura poştală, ambele cu acelaşi nr. de AR, documente care atestă transmiterea, în termen, atât a lâmpinării, cât şi a cererii reconvenţionale.

În conformitate cu disp. art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege, prin scrisoare recomandată la oficiul postal,  este socotit a fi făcut în termen,  sens în care nu sunt incidente, dispoziţiile referitoare la decădere.

2.Referitor la inadmisibilitate, conform art. 150 Cod procedură civilă, la fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces. Art. 194 lit. e Cod procedură civilă, prevede, expres, că atunci când dovada se face prin crisuri, se aplică disp. art. 150.

La exemplarul cererii de chemare în judecată comunicat pârâtei nu se află anexată bvada respectării procedurii prealabile, respectiv nicio încheiere de verificare a evidenţelor sccesorale.

III. Pe fondul cauzei, îşi  menţine toate apărările formulate în cuprinsul întâmpinării şi cererii reconvenţionale.

Aparent, reclamanta înţelege să se judece în baza unor înscrisuri depuse într-un singur exemplar, la dosarul cauzei, invocând, repetetiv, aceste aspecte, când în drept, prevederile procesuale civile sunt diferite. Astfel, a înţeles să anexeze la duplicatul cererii de chemare în judecată doar Anexa 3, iar în întâmpinare face referiri şi la Anexa 4, aceasta, fiind, doar la losarul cauzei. Opinăm că o lectură corespunzătoare a textelor de lege, cu precădere a depoziţiilor legale care reglementează cererea de chemare în judecată, ar edifica reclamanta cu privire  la regulile de procedură pe care le nesocoteşte, sens în care s-ar asigura şi dreptul la parare al părţii adverse.

Independent de aceste aspecte, dacă ar fi existat o precizare corespunzătoare a cererii de chemare în judecată şi o solicitare adecvată a pretenţiilor sale, nu ar mai fi fost nevoită pârâta –reclamantă  să lizeze expunerile pur teoretice ale noţiunii de rezervă succesorală şi cotitate disponibilă, nici în momentul actual reclamanta nefiind edificată cu privire la cota de ¼.

Depunerea notei de probe până la primul termen de judecată reprezintă o manieră defectuoasă de redactare a unei cereri, textul de lege enunţat de reclamantă făcând referire la dovezi noi şi nu cele propuse prin chiar cererea de chemare în judecată, susţinerile acesteia  referitoare la decădere fiind pertinente.

Cererea reconvenţională a fost timbrată în mod corespunzător, sens în care apărările referitoare la acest aspect sunt nefondate.

Referitor la cererea reconvenţională nu se impune decăderea pârâtei pentru motivele expuse anterior şi cu atât mai puţin se impune respingerea capetelor 1,3 şi II pentru indentitate cu capetele de cerere din cererea introductivă, din nou, o lectură corespunzătoare a cererii reconvenţionale ar fi edificat reclamanta. Va  recurge pârâta  la o expunere mai simplistă pentru o înţelegere adecvată.

La punctul 1 a cerut să se constate că liberalitatea efectuată nu încalcă rezerva, masa succesorală a defunctului fiind compusă din terenurile din extravilan, reclamanta solicitând reducţiunea liberalităţii şi includerea în masa succesorală a bunurilor donate.

La punctul 3 a solicitat  să se împartă doar terenurile din extravilan, acestea formând, după opinia sa, masa succesorală, reclamanta solicitând şi partarea a ½ din imobilele care au făcut  obiectul contractului de donaţie.

Capătul 2 din cererea reconvenţională este întemeiat, astfel cum va reieşi şi din probatoriul care urmează a fi administrat.

Înscrisurile depuse de reclamantă reprezintă o gravă încercare de inducere în eroare a antei de judecată si o gravă neglijentă a avocatului reclamantei.

Inadvertenţa reclamantei care ,pe de o parte, afirmă că nu fac obiectul prezentului dosar sţinerile din vechiul litigiu, pentru ca, ulterior, să aducă în discuţie litigiul respectiv,  sunt complet lipsite de orice fundament.

A menţionat pârâta-reclamantă  că părţile se aflau în litigiu, a arătat şi persoana responsabilă de litigu, a arătat şi netemeinicia cererii formulate, însă am arătat şi faptul că pârâta a fost cea care s-a ocupat de înmormântarea defunctului.

Cu privire la lipsa înscrisurilor, anexează  un număr de 3 declaraţii, din cuprinsul cărora rezultă  că pârâta a achiziţionat în perioada 29.03.2015-31.03.2015 diverse alimente şi obiecte necesare unei înmormântări. Astfel, anexează  declaraţia groparului, care declară că a săpat groapa şi un pod de lemn, pentru defunctul xxxxxxxxx, pârâta achitându-i suma de 380 lei.

În acest sens este şi declaraţia numitei xxxxxx, administrator al unui magazin de pompe  funebre, care atestă că pârâta a cumpărat coroane, flori şi a asigurat transportul defunctului de la domiciliu la cimitir, primind de la xxxxx suma de 270 lei.

Nu în ultimul rând, numitul xxxxx atestă că pârâta a făcut cumpărături pentru înormântare, constând în ulei, zahăr, orez, pâine, ducliuri, sucuri, cornuri, în zilele de 29.03.2015 şi 30.03.2015, achitând suma de 650 de lei în total.

Situaţia reclamantei este diametral opusă, în pofida susţinerilor sale.

Defunctul Ilaş  Dumitru a decedat la data de 28.03.2015.

Reclamanta a depus factura nr.1435 fără dată, în valoare de 600 lei si un bon fiscal de 600 lei din 25.11.2015, deci după 8 luni de la decesul defunctului.

Este imposibil ca o persoană să cumpere un sicriu si servicii funerare la peste 8 luni de data unui deces, pentru defunctul decedat cu 8 luni înainte.

Singurul înscris relevant este o chitanţă de 146 lei, reprezentând taxa pentru certificatul de deces.

Defunctul a decedat la Botoşani, iar motivul pentru care reclamanta a scos certificatul deces a fost pentru a putea încasa ajutorul de înmormântare, astfel cum a şi făcut.

Înmormântarea defunctului s-a realizat la Darabani, astfel cum atestă şi certificatul de îmbălsămare, pârâta fiind cea care s-a ocupat de aceste cheltuieli.

Opinăm că se impune „înlăturarea" facturii şi bonului fiscal, factură fără dată, care nu ate confirma achiziţionarea sicriului si a serviciilor funerare pentru defunctul xxxxx si bonul fiscal  emis după 8 luni de la data decesului.

Prin Încheierea de şedinţă din 26 ianuarie 2016 instanţa a admis  excepţiile invocate(f.135 ds., vol.I).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri şi martori.

Pentru termenul de judecată din 17.11.2016 a fost depus la dosarul cauzei  Raportul de expertiză  în specialitatea construcţii şi topografie, întocmit de către expert  Maleş George –Cătălin(f.191-196 ds.).

La termenul din 15.12.2016 pârâta a formulat obiecţiuni la  raportul de expertiză(f.197 ds.).

Expertul a formulat răspuns la obiecţiuni pentru termenul din 11.05.2017.

Pârâta xxxxx , prin apărător, a formulat din nou obiecţiuni , arătând că  în raportul de expertiză  nu a fost efectuată  evaluarea construcţiei anexă, conform obiectivului de la pct.4/f.153-154 –vol.I).

La termenul din 01.02.2018 expertul a răspuns la obiecţiuni  şi a depus evaluarea anexelor la casa de locuit(f.31-33 vol.II).

Reclamanta XXXXX  a formulat obiecţiuni  la răspunsul la obiecţiuni , apreciind că valoarea construcţiilor  stabilită de către expertul  tehnic este absolut  derizorie, solicitând ca expertul să argumenteze  motivul pentru care a fost stabilit  un coeficient aşa de mare de reducere.

Reclamata a contestat valoarea  exorbitant de mare  stabilită de expert pentru anexa grajd şi faptul că raportul de expertiză  nu a stabilit în mod  defalcat valoarea fiecărei construcţii.

Pentru termenul din 26.04.2018 expertul a depus răspunsul la obiecţiuni(f.59-60 vol.II).

Părţile au depus concluzii  scrise (f.80-84 vol.II – pentru reclamantă şi f.87-91 vol.II pentru pârâtă).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 28.03.2015 a decedat xxxxx , tatăl părţilor,  cu ultimul domiciliu în or.xxxxx, jud.xxxx.

Din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale emisă de Primăria or.xxxxx şi din certificatul de atestare fiscală emis de către Serviciul de impozite şi taxe locale al or.xxxxx,  rezultă că la data decesului defunctul  figura înscris cu o casă cu valoarea de impozitare de  11.448 lei, o anexă cu valoare de  impozitare de 3.024 lei şi suprafaţa de 1.413 m.p. teren intravilan în p.c.4789 şi 4790, situate în str.xxxx, nr.x, or.xxxxxxx, jud.xxxxxx.

Calitatea de moştenitor  după defunct  o au reclamanta IXXXX  şi pârâta ZZZZZZ, în calitate de fiice, cu cota de ½ din masa succesorală.

La data de 23 iulie 2007 sub nr.xxxx, BNPA”Cornelia Agachi-Stelian Agachi”a autentificat contractul de donaţie încheiat între soţii  xxxxx şi xxxx – autorii părţilor din proces şi pârâta YYYYY, prin are pârâtei i-a fost donat  dreptul de nudă proprietate  asupra  imobilului situat  în or.xxxx, str.xxx, nr.xx, jud.XXXXX cu nr. cadastral  nedefinitiv xxxx şi cu nr. topografice  4789 şi 4790 înscris în C.F. nr.1495/N şi 1496/N a or. Darabani, compus din: parcelă de teten în suprafaţă de  1413 m.p.(din măsurători 1415 m.p.) şi construcţie – C1, reptezentând casă de locuit  în suprafaţă construită  de 65 m.p.

Reclamanta a solicitat şi reducţiunea  donaţiei până la limita cotităţii disponibile de ½ din întreg.

Potrivit disp. art.1088 Cod civil: „Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.”

Conform disp. art.1092 C.civ.:” După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere”.

Prin instituirea prevederilor art. 1088 Cod civii legiuitorul a avut în vedere protejarea moştenitorilor rezervatari. Doctrina a elaborat o serie de exemple extrem de utile cauzei, tocmai pentru înţelegerea corectă a materiei. Practic, reducţiunea liberalităţilor excesive reprezintă operaţiunea de salvgardare a rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari.

Însă pentru a putea discuta de reducţiunea liberalităţilor excesive este necesar realizarea unui calcul matematic, pe hârtie, pentru a stabili dacă liberalitatea încalcă sau nu rezerva. Efectuarea unei liberalităţi în timpul vieţii, de către defunct, nu conduce ab initio la ideea că se impune reducţiunea, sancţiunea intervenind doar în situaţia în care s-a depăşit cotitatea disponibilă, respectiv dacă defunctul a dispus de bunurile sale, prin încălcarea rezervei moştenitorilor rezervatari.

Rezerva descendenţilor este de 1/4 pentru fiecare copil, din moştenire, iar cotitatea disponibilă este întotdeauna de 1/2 din moştenire, independent de numărul de descendenţi ai defunctului . În toate cazurile, rezerva descendenţilor nu poate fi mai mare de 1/2 din noştenire, însă acest 1/2 se împarte, în cazul nostru, la doi, deoarece defunctul a avut două fiice.

Aparent, situaţia ridicată de reclamantă este greşită, deoarece poate cere reducţiunea liberalităţii doar în limita rezervei sale succesorale, de 1/4 şi nu întreaga rezervă succesorală, care include şi rezerva succesorală a pârâtei.

Pentru a considera o liberalitate excesivă, trebuie efectuat un calcul, prin intermediul căruia să se stabilească în raport de fiecare moştenitor, în parte, masa succesorală, respectiv masa de calcul, la care se raportează fracţiunile reprezentând rezerva şi cotitatea disponibilă.

Stabilirea masei de calcul presupune reconstituirea patrimoniului defunctului, prin calcul hârtie, pentru a stabili valoarea pe care ar fi avut-o nemicşorat prin donaţii , aceasta fiind o liberaţiune prealabilă reducţiunii liberalităţilor excesive.

Art. 1091 Cod civil reglementează acest aspect, fiind menţionate trei operaţiuni care se realizează succesiv, în primul rând determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii. Astfel, trebuie avută în vedere valoarea celor patru suprafeţe de teren din Titlul de Proprietate nr. 132495 din 10.03.2003, respectiv suprafaţa de 3500 m.p., cea de 800 m.p., cea de 2400 m.p. şi cea de 900 m.p. Evaluarea se face în funcţie de valoarea bunurilor din momentul deschiderii moştenirii, motivat de faptul că dreptul la rezervă se naşte în acest moment.

Ulterior, se determină activul net, prin scăderea pasivului succesoral din activul brut, respectiv din valoarea suprafeţelor de teren trebuie scăzute datoriilor, inclusiv a cheltuielilor de înmormântare.

Ultima operaţiune presupune reunirea fictivă, doar pentru calcul, ia activul net, a valorii donaţiilor făcute în timpul vieţii de către cel care lasă moştenirea. Chiar dacă donaţia este scutită de raport, cum este şi situaţia de faţă, valoarea ei se adaugă la masa de calcul al rezervei, însă sunt necesare o serie de precizări.

La momentul evaluării donaţiei se presupune că bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului, având în vedere valoarea mai mare sau mai mică numai în funcţie de evoluţia obiectivă a preţurilor. Insă, nu se ia în considerare sporul de valoare adus de donatar, cum sunt nbunătăţirile efectuate de pârâtă, iar dacă valoarea bunului donat este mai mare ca urmare a sporului de valoare adus de donatar, atunci se va avea în vedere valoarea bunului din momentul cheierii donaţiei. O soluţie contrară ar fi inechitabilă faţă de donatar, moştenitorii defunctului ajungând să culeagă un bun cu o valoarea superioară faţă de cea avută de defunct.

Abia în urma acestor trei operaţiuni se va putea stabili dacă se impune sau nu reducţiunea donaţiei, dacă se dovedeşte a fi excesivă, depăşind limitele cotităţii disponibile. în situaţia în care liberalitatea este excesivă, se va dispune reducţiunea, iar întregirea rezervei se realizează în natură. De la principiul întregirii .rezervei în natură există o serie de excepţii, când reducţiunea se face prin echivalent, prevăzute de art. 1097 alin.3 şi alin.5 Cod civil, respectiv că donatarul a înstrăinat bunul, anterior deschiderii moştenirii, dacă bunul donat a pierit sau dacă succesibilul este obligat la raport.

O ultimă situaţie de excepţie de la principiul reîntregirii în natură a rezervei este regleementată în disp. art. 1097 alin.4 Cod civil, conform căruia dacă donaţia a fost făcută unui mostenitor rezervatar, cum este si pârâta, care nu este obligat ia raport, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă. Din analiza contractului de donaţie nr. 3655 din 23.07.2007, rezultă că donatara este scutită de raport, iar prin  prisma calităţii sale de moştenitor rezervatar, înţelege pârâta a se  prevala  de dispoziţiile art.1097 alin.4 Cod civiil solicitând, ca în măsura în care se va dovedi că liberalitatea este excesivă, reîntregirea rezervei reclamantei să se realizeze prin echivalent, pârâta având dreptul de păstra, în contul rezervei sale succesorale, partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.

Pentru a stabili dacă o liberalitate  este excesivă,  instanţa va proceda la efectuarea calculului , urmând să stabilească în raport  de fiecare moştenitor în parte masa succesorală, respectiv masa de calcul la care se raportează fracţiunile reprezentând rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă.

Stabilirea masei de calcul  presupune  reconstituirea patrimoniului defunctului.

Astfel, activul brut al moştenirii  se compune din valoarea  bunurilor  existente în patrimoniul succesoral  la data deschiderii moştenirii, fiind compus din suma de 3.474 lei, reprezentând valoarea grajdului şi valoarea de  11.400 lei, reprezentând valoarea suprafeţei de  7.600 m.p. teren extravilan, valoarea totală a masei succesorale  fiind de 14.874 lei.

În ceea ce priveşte pasivul succesoral, instanţa va constata că masa succesorală  este grevată de un  pasiv  în sumă de 746 lei, reprezentând cheltuielile făcute reclamantă cu eliberarea certificatului de deces, servicii funerare şi sicriu. Este adevărat că factura şi bonul fiscal  pentru servicii funeralii  şi sicriu  au fost emise  la 8 luni după deces, dar la fel de adevărat  este faptul că pentru transportul cadavrului  de la Botoşani la Darabani  era nevoie de un sicriu  şi de îmbălsămarea cadavrului.

Instanţa va respinge cererea pârâtei-reconvenţionale  de acordare cheltuieli de înmormântare, nefiind dovedite cu înscrisuri(factură şi chitanţă fiscală).

Deci masa succesorală rămasă după defunctul Ilaş Dumitru  este în valoare de  14.128 lei(14.874 lei – grajd şi  terenurile din extravilan – 746 lei pasivul succesoral).

La această valoare se va adăuga  doar pentru calcul, valoarea donaţiei casei şi terenului intravilan în suprafaţă de 1.413 m.p.,  în sumă de 41.814 lei, rezultând valoarea totală de 55.942 lei.

În această valoare nu au fost incluse  îmbunătăţirile făcute de pârâtă la casă, precum şi anexele edificate de către  pârâta-reclamantă, respectiv bucătărie de vară în valoare de 342 lei, poiata în valoare de 236 lei, magazie şi beci  în valoare de 795 lei, instanţa  ţinând cont de disp.art.1091 alin.(2) Cod civil.

Având în vedere că reclamanta  nu a solicitat reducţiunea  şi pentru partea de donaţie  făcută de xxxx – soţia lui xxxxx şi că pârâta, în calitate de  moştenitor rezervatar  este scutită de raport, rezerva succesorală este de ¼ din totalul bunurilor care  au aparţinut defunctului în sumă de 55.942 lei, reprezentând o rezervă  pentru reclamantă de 13.985 lei.

În aceste condiţii instanţa va respinge  cererea de reducţiune a donaţiei ce a făcut obiectul contractului  de donaţie autentificat sub nr.xxxx din 23 iulie 2007 de B.N.P.A. Cornelia – Stelian Agachi , constatând că valoarea acestuia  de 41.814 lei se încadrează în cotitatea disponibilă  de 41.957 lei.

Pentru considerentele ce preced, instanţa:

- va admite în parte cererea  de chemare în judecată având ca obiect succesiune, formulată de reclamanta – pârâtă XXXXXX, domiciliată în mun. xxxx, str.xxxx, nr.x,sc. x,ap.x, jud.xxxxxx, în contradictoriu cu  pârâta – reclamantă YYYYY, domiciliată în oraşul xxxxx, str. xxxx, nr.xx, jud.xxxxxx;

- va admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta – reclamantă YYYYYY, domiciliată în oraşul xxxx,  str. xxxx, nr.xx, jud. xxxxxx;

- va respinge cererea de  reducţiune a donaţiei  făcută de defunctul xxxxxx pârâtei YYYY prin contractul de donaţie autentificat sub nr.xxxx/23.07.2007 de BNPA”Cornelia Agachi-Stelian Agachi”, constatând că  valoarea acestuia de 41.814 lei se încadrează în cotitatea disponibilă  de 41.957 lei;

- va constata că masa succesorală  rămasă după defuctul xxxxx, decedat la data de 28.03.2015, cu ultimul domiciliu în or.xxxxx, str.xxxx, nr.xx, jud.xxx, se compune din:

-  grajd  în valoare de 3.474 lei, situat în or.xxxx, str.xxxx, nr.xxx, jud.xxxxxx;

- suprafaţa de 7.600 m.p. teren extravilan înscris în titlul de proprietate nr.xxxxx.495/10.03.2003 eliberat pe numele defunctului, cu valoarea de 11.400 lei.

- va constata că au calitate de moştenitori după defunct  reclamanta xxxxxxx  şi pârâta xxxxxx , în calitate de  fiice, cu o cotă de câte ½ din masa succesorală;

- va lichida starea de indiviziune  existentă asupra masei succesorale şi va atribui bunurile după cum urmează:

- reclamantei xxxxxx – suprafaţa de 7 .600 m.p. teren extravilan situat  pe raza or.xxxxx, jud.xxxxx, înscris în titlul de proprietate nr. xxxx/10.03.2003 eliberat pe numele defunctului, cu valoarea de 11.400 lei;

- pârâtei YYYYrajdul în valoare de 3.474 lei, situat în or.xxxx,str.xxxx, nr.xx, jud.xxxxx;

Pentru egalizarea loturilor pârâta -  reclamantă va plăti  reclamantei-pârâte o sultă  în valoare de 3.617 lei, compusă din: 3.474 lei valoarea grajdului şi 143 lei reprezentând  diferenţa între cotitatea disponibilă  şi valoare donaţiei, la care se adaugă suma de 373 lei, reprezentând ½ din pasivul succesoral în cuantum de 746 lei, suportat de către reclamantă.

-va omologa raportul de expertiză  întocmit de expert xxxxxxx.

Părţile  au solicitat cheltuieli de judecată.

Reclamanta a cheltuit suma de 7.845 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 4.145 lei  ,  onorariu avocat  în cuantum de 2.500 lei şi onorariu expert xxxxxxx  în sumă de 1.200 lei.

Pârâta a cheltuit  suma de 1.150 lei, compusă din taxă judiciară de timbru - 150 lei pentru cererea reconvenţională, onorariu avocat – 1.000 lei.

Potrivit art. 453 C.pr.civ:

 (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Având în vedere că a fost respins capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor, instanţa va compensa între părţi cheltuielile de judecată.

Instanţa va compensa între părţi cheltuielile de judecată la nivelul sumei de 1.150 lei achitată de pârâtă, pe care o va obliga să-i plătească reclamantei suma de 1.920 lei, compusă din 600 lei – reprezentând ½  din onorariu expert şi  1320 lei reprezentând  ½ din taxa judiciară iniţială.

Timbrată legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite ,în parte,  cererea  de chemare în judecată având ca obiect succesiune, formulată de reclamanta – pârâtă XXXXXX, domiciliată în mun. Xxxx, str. xxxx, nr.x,sc. x,ap.x, jud. xxxxxx, în contradictoriu cu  pârâta – reclamantă YYYYYY, domiciliată în oraşul xxxx, str. xxxxx, nr.xx, jud. xxxx;

 Admite, în parte,  cererea reconvenţională formulată de pârâta – reclamantă YYYYY, domiciliată în oraşul xxxxx, str. xxxx, nr.xx, jud. xxxx; 

 Respinge cererea de  reducţiune a donaţiei  făcută de defunctul xxxxx, pârâtei YYYYY prin contractul de donaţie autentificat sub nr.xxxx/23.07.2007 de BNPA”Cornelia Agachi-Stelian Agachi”, constatând că  valoarea acestuia de 41.814 lei se încadrează în cotitatea disponibilă  de 41.957 lei;

Constată  că masa succesorală  rămasă după defuctul xxxxxx, decedat la data de 28.03.2015, cu ultimul domiciliu în or.xxxxx, str.xxx, nr.xx, jud.xxxx, se compune din:

-  grajd  în valoare de 3.474 lei, situat în or.xxxx, str.xxxx, nr.xx, jud.xxxx;

- suprafaţa de 7.600 m.p. teren extravilan înscris în titlul de proprietate nr.xxxx/10.03.2003 eliberat pe numele defunctului, cu valoarea de 11.400 lei.

 Constată că au calitate de moştenitori după defunct  reclamanta IXXXXX  şi pârâta YYYYYY , în calitate de  fiice, cu o cotă de câte ½ din masa succesorală;

Lichidează  starea de indiviziune  existentă asupra masei succesorale şi  atribuie bunurile după cum urmează:

- reclamantei IXXXXXX – suprafaţa de 7 .600 m.p. teren extravilan situat  pe raza or.xxxx, jud.xxxx, înscris în titlul de proprietate nr.xxxx/10.03.2003 eliberat pe numele defunctului, cu valoarea de 11.400 lei;

- pârâtei YYYYY – grajdul în valoare de 3.474 lei, situat în or.xxxxx str.xxx, nr.xx, jud.xxxxx;

Pentru egalizarea loturilor pârâta -  reclamantă va plăti  reclamantei-pârâte o sultă  în valoare de 3.617 lei, compusă din: 3.474 lei valoarea grajdului şi 143 lei reprezentând  diferenţa între cotitatea disponibilă  şi valoare donaţiei, la care se adaugă suma de 373 lei, reprezentând ½ din pasivul succesoral în cuantum de 746 lei, suportat de către reclamantă.

Omologhează  raportul de expertiză  întocmit de expert xxxxxxx.

Compensează  între părţi cheltuielile de judecată la nivelul sumei de 1.150 lei achitată de pârâtă, pe care o va obliga să-i plătească reclamantei suma de 1.920 lei, compusă din 600 lei – reprezentând ½  din onorariu expert, 1320 lei şi respectiv, ½ din taxa judiciară iniţială.

Timbrată legal.

Cu drept de apel în termen  de 30 zile  de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa  publică din xx.xx.xxxx.

 PREŞEDINTE, GREFIER,

Judecător XXXXXXXXXXXX ZZZZZZZZZ

Red.xxx

Thred.xxx

Ex.6; xxxx

Domenii speta

Spete similare