Ultraj. Neretinerea circumstantei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. referitoare la imprejurarile legate de faptele comise care diminueaza gravitatea. Amanarea aplicarii pedepsei. Constatarea incetarii de drept a masurii preventive a control

Asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

La data de 08.06.2018 a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Corabia sub nr. (…) rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia din dosarul cu numarul (…) prin care a fost trimisa in judecata in stare de arest la domiciliu inculpata  R.A pentru savarsirea infractiunii de ultraj, fapta prev si ped de art.257 alin.1 si 4 C.pen rap. la art. 193 alin. 1 C.pen.

In fapt, s-a retinut ca in data de(…) , aflandu-se intr-un birou din sediul Politiei orasului(…) , a agresat-o pe persoana vatamata MN , agent principal de politie, strangand-o pe aceasta de mana si incercand sa o loveasca in cap cu o carte (Codul penal). S-a mai retinut ca ulterior, in aceeasi zi, a asteptat-o pe partea vatamata la iesirea din sediul institutiei, unde, fiind insotita de rudele sale, a jignit-o si a amenintat-o pe aceasta cu moartea.

S-a mai retinut ca, in baza Legii nr.65/1995 atat inculpata cat si sotul acesteia au fost sanctionasi contraventional dupa acest incident.

In continuare se arata ca, in cursul aceleasi zile, inculpata insotita de parintii sai, au asteptat-o pe persoana vatamata la iesire din incinta institutiei si i-au adresat injurii si amenintari.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Corabia la data(…), sub numarul de dosar(…) , astfel a fost creat dosarul asociat nr.(…).

Prin ordonanta din data de (…)s-a dispus retinerea inculpatei pe o durata de 24 de ore, de la data de(…) , pana la data de(…).

Prin incheierea nr. (…) a Judecatoriei Corabia pronuntata in dosarul nr. (…), s-a dispus arestarea la domiciliu a inculpatei RA pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data de(…). Incheierea de arestare la domiciliu a ramas definitiva, contestatia parchetului fiind respinsa prin incheierea nr. (…) a Tribunalului Olt .

Prin incheierea nr. (…) a Judecatoriei Corabia, ramasa definitiva prin neatacare, s-a dispus inlocuirea masurii arestului la domiciliu luate fata de inculpata cu masura controlului judiciar pe o perioada de 60 de zile.

Prin incheierea nr. (…), a Judecatoriei Corabia a fost mentinuta masura preventiva a controlului judiciar dispusa fata de inculpata RA.

Prin incheierea nr. (…) a Judecatoriei Corabia, ramasa definitiva prin neatacare, s-a dispus inlocuirea masurii arestului la domiciliu luate fata de inculpata cu masura controlului judiciar pe o perioada de 60 de zile.

Prin incheierea din camera de consiliu din data de (…) pronuntata in dosarul nr. (…) judecatorul de camera preliminara a constatat, in baza art. 346 alin. 1 C.proc.pen., legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. (…) al Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia privind pe inculpata  RA trimisa in judecata, sub control judiciar, pentru savarsirea infractiunii de ultraj prevazuta si pedepsita de art.257 alin.1 si 4 C.pen rap. la art. 193 alin. 1 C.pen. si a constat de asemenea legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, dispunand inceperea judecatii cauzei.

Dupa parcurgerea procedurii de camera preliminara, la primul termen de judecata, respectiv la termenul din data de (…), instanta a facut o prezentare succinta a actului de sesizare (cf. art. 374 alin. 1 C.proc.pen.) si i s-au adus la cunostinta inculpatei drepturile pe care le are in procesul penal.

Totodata, instanta a adus la cunostinta inculpatei dispozitiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen., conform carora acesta poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, pe care si le insuseste si nu le contesta, fara a solicita administrarea unor noi probe, cu exceptia probei cu inscrisuri in circumstantiere, daca recunoaste in totalitate fapta retinuta in sarcina sa pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, situatie in care poate beneficia, cf. art. 396 alin. 10 C.proc.pen., de reducerea cu o treime in cazul in care pedeapsa aplicata ar fi inchisoarea si cu o patrime in cazul in care pedeapsa aplicata ar fi amenda, inculpata invederand instantei ca nu solicita sa fie judecata potrivit procedurii simplificate a recunoasterii invinuirii prevazute de art. 374 alin. 4 C.proc.pen.

De asemenea, la acelasi termen de judecata persoana vatamata a declarat ca nu se constituie parte civila in procesul penal.

Analizand in mod coroborat mijloacele de proba administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:

In fapt, s-a retinut ca in data de(…), aflandu-se intr-un birou din sediul POC, a agresat-o pe persoana vatamata, agent principal de politie, strangand-o pe aceasta de mana si incercand sa o loveasca in cap cu o carte (Codul penal).

S-a mai retinut ca ulterior, in aceeasi zi, a asteptat-o pe partea vatamata la iesirea din sediul institutiei, unde, fiind insotita de rudele sale, a jignit-o si a amenintat-o pe aceasta cu moartea.

Fiind audiata, persoana vatamata a declarat ca in dimineata zile de(…), in timp ce se afla in biroul SPC, in care isi desfasoara activitatea alaturi de  CC si doi elevi aflati in practica, sotul inculpatei, martorul  RM a fost invitat in birou pentru ca sa fie audiat in calitate de martor intr-o petitie. A aratat ca, in timp ce martorul CC, agent principal de politie, il audia pe RM , sotul inculpatei, persoana vatamata a intervenit si s-a adresat martorului  RM pe un ton autoritar, indemnandu-l sa raspunda la intrebarile adresate.

In continuare, persoana vatamata a declarat ca, imediat dupa ce a folosit tonul autoritar, in birou a intrat inculpata RA , care i s-a adresat pe un ton nepotrivit, i-a adresat injurii si a luat de birou o carte pe care a indreptat-o spre persoana vatamata, iar apoi a strans-o de mana si a incercat sa bruscheze. In acel moment, persoana vatamata a inceput sa planga si tipe, iar martorul  CC l-a incatusat pe sotul inculpatei, RM. Imediat dupa acest moment, auzind tipetele persoanei vatamate, colegii acesteia din biroul alaturat au intervenit si au scos-o inculpata din birou.

Totodata, persoana vatamata a mai declarat ca in cursul aceleasi zile, inculpata insotita de parintii acesteia o asteptau in apropierea sectiei de politie si i-au adresat injurii si amenintari.

Cu ocazia audierii in cursul urmaririi penale dar si in faza de judecata, persoana vatamata a precizat ca in timpul audierii martorului RM , sotia acestuia, inculpata a intrat in biroul unde se desfasura audierea si a inceput sa o ameninte cu exercitarea de acte de violenta, a prins-o de mana exercitand acte de violenta fizica asupra ei si intreband-o de ii adreseaza injurii si de sunt excitate acte de violenta la adresa sotului acesteia.

Audiata fiind in calitate de suspect, declaratie mentinuta si cu ocazia audierii in calitate de inculpat la aceeasi data,  RA a declarat ca, si-a insoti sotul la sectia de politie unde acesta urma sa fie audiat ca martor, a asteptat in afara usii incaperii in care se desfasura audierea si a ascultat ce se discuta in interior. A mai aratat ca, a auzit o voce de femeie care i se adresa lui  RM pe un ton ridicat pe care l-a perceput ca fiind nepotrivit si agresiv, a baut la usa si vazand ca nu ii raspunde nimeni a patruns in incapere si a luat o carte de birou, lovind biroul cu acea carte, moment in care a fost imobilizata de persoana vatamata, martorul  CC si cei doi elevi de politie, fiind scoasa din birou. A mai declarat ca in acel moment martorul  CC l-a incatusat pe  RM si l-a lovit cu palmele peste fata.

Inculpata a aratat ca a revenit in birou si i-a cerut scuze persoanei vatamate, iar mai tarziu, in cursul aceleiasi zile, a aratat ca insotita de parintii acesteia, s-a intors la sediul politiei pentru a intra in audienta la comandantul unitatii, fiind intampinata de martorul CC , care a pulverizat spray iritant spre ei, spunandu-le sa paraseasca sediul.

In faza de judecata inculpata si-a mentinut  in linii mari, declaratiile date in cursul urmaririi penale, aratand insa, ca in momentul in care a intrat in birou sotul acesteia era deja incatusat si sustinand ca nu i-a adresat injurii persoanei vatamate, ci doar a intrebat-o de ce il loveste pe RM . Totodata, inculpata a mai declarat ca in cursul aceleiasi zile, a revenit la sediul politiei insotita de parinti, insa nu cu scopul de a intra in audienta la comandatul sectiei, ci pentru a discuta cu martorul CC .

Din declaratiile martorilor CC,  CA,  CA , audiati atat in faza de urmarire penala, cat si in cea de judecata, a reiesit faptul ca in ziua de(…), inculpata a intrat in incaperea din sediul sectiei de PC, in care era adiat sotul acesteia si a agresat-o pe persoana vatamata MN , agent principal de politie, adresandu-i injurii, amenintari cu acte de violenta.

Fiind audiat martorul VV , care se afla in data de(…), in excitarea atributiunilor de serviciu in dispeceratul sectiei de politie a declarat ca in acea data, nicio persoana nu s-a prezenta cu scopul de a intra in audienta la comandantul sectiei.

Cat priveste declaratiile martorului RM, sotul inculpatei, acesta a sustinut ca in data de (…) a raspuns la toate intrebarile adresate de agentul de politie, iar in momentul in care a cerut declaratia sa o citeasca in vederea semnarii, agentul de politie care l-a audiat, respectiv martorul CC, l-a lovit cu catusele in cap si apoi l-a incatusat. In continuare, martorul a sustinut ca in acel moment, auzind zgomote, inculpa a intrat in birou si a intrebat ce se intampla si de ce este lovit, moment in care persoana vatamata s-a ridicat de pe scaun cu intentia de a o da afara pe inculpata, acesta fiind momentul in care inculpata a pus mana pe o carte afla pe birou, insa nu a indreptat-o spre persoana vatamata.

Potrivit art. 257 alin.1 C.pen. raportat la art.193 alin.1 Cod Penal, constituie infractiunea de ultraj amenintarea savarsita in mod nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o functie de implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea acestor atributii sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

Realizarea continutului constitutiv al infractiunii de ultraj presupune savarsirea de catre o persoana atat a actiunii absorbite, in speta amenintarea, in conditiile de mai sus.

Astfel, pentru ca infractiunea complexa de ultraj sa fie consumata, este necesar ca principala sa, amenintarea, sa se fi epuizat, respectiv actiunea de intimidare a persoanei vatamate ca in viitorul va fi savarsita o fapta impotriva ei, susceptibila sa ii creeze o stare de temere;

Probele administrate in cauza supusa judecatii demonstreaza fara niciun dubiu faptul ca inculpata RE , a patruns in biroul, pe fondul unei intentii repentine a agresat-o pe persoana vatamata MN , a amenintat-o si a strans-o de incheietura mainii.

Declaratiile martorului RM , sotul inculpatei, prezinta o doza mare de subiectivism si nu se coroboreaza cu alte probe din dosar, astfel instanta retine ca din probatoriul administrat reiese ca acesta a formulat plangere penala pentru purtare abuziva, impotriva persoanei vatamate si martorului CC .

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca inculpata, desi trebuia sa astepte in spatiul destinat acestui scop din sediul sectiei de politie,  RA a mers in apropierea usii biroului in care era audiat sotul acesteia, incercand sa asculte discutiile purtate in interior.

Instanta constata ca in prezenta cauza exista o serie de indicii care evidentiaza o hotarare spontana a inculpatei RA, care interpretand in mod eronat, tonul ferm, autoritar, folosit de persoana vatamata pentru a-l indemna pe sotul inculpatei sa raspunda la intrebarile adresate, a actionat impulsiv, a dat buzna in birou si a amenintat-o si agresat-o pe  MN strangand-o de incheietura mainii si cerandu-i socoteala despre actiunile percepute de inculpata ca fiind violente la adresa sotului acesteia, RM.

Astfel, apararea inculpatei RA, sustinuta de martorul RM, in sensul ca sotul acesteia era batut, incatusat de agentii de politie, nu poate fi retinuta, avand in vedere faptul ca, din declaratiile martorilor audiati in cauza, reiese ca  RM a fost incatusat, insa dupa ce inculpata a intrat in incapere, in ideea prevenirii unei interventii a martorului, caz in care situatia existenta ar fi capatat alte dimensiuni.

In acest sens, sunt declaratiile martorilor CC,  CI si  CC se coroboreaza si cu Ordonanta din data de(…), existenta in dosarul cauzei filele(…) , prin care Parchetul de pe langa Tribunalul Olt a dispus clasarea privind infractiunea de purtare abuziva privind pe  CC si MN.

Astfel, raportat la probatoriul administrat in cauza, instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, este infractiune si a fost savarsita de catre inculpata, care

pretinzand, fara sa se probeze, ca partea vatamata ar fi adresat cuvinte neadecvate sotului ei, a avut un comportament necorespunzator fata de partea vatamata, amenintand-o cu  acte de violenta.

In continuare, instanta retine faptul ca in cursul zilei de(…), inculpata insotita de parintii acesteia a revenit la sectia de politie, unde in afara incintei sectiei, au purtat discutii pe un ton ridicat cu mai martorul  CC si alti agenti de politie.

In drept, fapta inculpatei  RA constand in aceea ca in data de(…), a patruns intr-un mod neautorizat in biroul din cadrul SPC , unde isi exercita activitatea persoana vatamata MN , agent principal de politie, a amenintat-o pe persoana vatamata, provocandu-i acesteia o stare de temere, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ultraj, prev. si ped. de art. 257 alin. 1 si 4  C.pen. raportat la art. 193 alin.1 C.pen (pedepsita cu inchisoarea de la 2 luni la 2 ani sau amenda iar in baza art.257 alin.4, pedeapsa se va majora cu 1/2).

Elementul material al laturii obiective a infractiunii de ultraj este reprezentat de actiunea inculpatei de amenintare a persoanei vatamate, agent principal de politie care se afla in timpul  exercitarii atributiunilor de serviciu.

Urmarea imediata este reprezentata de producerea unei stari de pericol pentru autoritatea statului, iar in subsidiar, starea de pericol pentru libertatea psihica a persoanei vatamate.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea socialmente periculoasa rezulta din insasi savarsirea faptei prevazute de norma de incriminare, infractiunea fiind una de pericol.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a actionat cu intentie indirecta, repentina prevazuta de art. 16 alin. 3 lit. b C.pen., intrucat acesta a prevazut rezultatul faptei sale, si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Potrivit art. 74 alin. 1 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: a)imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b)starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c)natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d)motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; e)natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f)conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g)nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala. 

De asemenea, conform art. 74 alin. 2 C.pen., cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de criteriile prevazute in alin. (1) si pentru alegerea uneia dintre acestea. 

Instanta retine ca functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corecta individualizare, proportionare a pedepsei, care sa tina seama si de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se reintegreze in societate. O pedeapsa deosebit de aspra, in raport cu datele personale ale inculpatului, este adesea neconvingatoare si neeficienta, nefiind in masura a-si atinge scopul.

Astfel, in ceea ce priveste infractiunea de ultraj, instanta constata ca acestea prezinta un pericol social ridicat, inculpata incalcand relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatilor de stat si functionarilor care exercita o activitate in cadrul acestora si, in subsidiar

libertatea psihica a persoanei vatamate, motiv pentru care instanta apreciaza ca se impune o pedeapsa cu inchisoarea.

In opinia instantei nu poate fi retinuta circumstanta atenuanta prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. referitoare la imprejurarile legate de faptele comise care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului, intrucat in prezenta cauza nu s-au relevat astfel de imprejurari, faptele savarsite de inculpat prezentand o gravitate sporita.

In ceea ce-o priveste pe inculpata, retine instanta ca aceasta este in varsta de 29 de ani, este casatorita, are studii liceale, neavand ocupatie, este cunoscuta cu probleme medicale si mama a doi copii minori, in varsta de 7 ani si 12 ani pe care ii ingrijeste singura, dat fiind faptul sotul inculpatei lucreaza in strainatate.

Mai retine instanta ca din fisa de cazier judiciar reiese ca, in prezent inculpat nu este cunoscuta cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal acesta s-a prezentat la toate termenele de judecata, si-a exprimat acordul pentru a presta munca neremunerata in folosul comunitatii, a fost asistata de aparator ales, avand o atitudine procesuala pe care instanta o apreciaza ca fiind relativ sincera, prin raportare la nivelul de educatie al acestuia si la circumstantele concrete in care a fost savarsita fapta.

Referitor la durata pedepsei ce urmeaza a-i fi aplicata inculpatei  RA instanta se va orienta catre minimul pedepsei inchisorii prevazute de lege, avand in vedere modalitatea de savarsire prezentata mai sus.

Fata de toate aceste aspecte, instanta, in baza art. 257 alin. 1 si 4 C.pen., raportat la art. 193 alin.1 C.pen., stabileste inculpatei RA , o pedeapsa de 5 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj.

Apreciind ca executarea pedepsei in regim de detentie nu este necesara, stabilirea acesteia fiind suficienta, (avand in vedere circumstantele reale si personale ale inculpatei, conduita avuta anterior savarsirii infractiunilor si posibilitatea efectiva de reintegrare sociala a acesteia) instanta apreciind ca stabilirea pedepsei este in masura sa realizeze scopul  educativ al pedepsei, sa contribuie la reeducarea inculpatei si la prevenirea savarsirii de fapte noi.

Constatand ca sunt indeplinite conditiile cumulative prevazute de lege, referitoare la nivelul pedepsei stabilite, la lipsa condamnarilor anterioare la pedeapsa inchisorii si la manifestarea acordului inculpatului pentru prestarea de munca neremunerata in folosul comunitatii si apreciind ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei inculpatei pentru o perioada determinata, instanta, in baza art. 83 alin. 1 C.pen. dispune amanarea aplicarii pedepsei si stabileste un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozitiilor art. 84 C.pen. care se va calcula de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.

In baza art. 85 alin. 1 C.pen. obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Olt, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. art. 404 alin. 2 C.proc.pen., rap. la art. 83 alin. 4 C.pen., atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 88 C.pen.

In baza art. 86 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 85 alin. 1 lit. c - e se comunica Serviciului de Probatiune Olt.

In baza art. 241 alin.1 lit.b C.proc.pen. instanta va constata incetata de drept masura preventiva a controlului judiciar.

In baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. instanta va obliga inculpata la plata catre stat a sumei de 750 de lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.

Judecatoria Corabia mai 2019

Domenii speta

Spete similare