Reindividualizare sancțiune – sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului legii contravenționale

Sentinţă civilă 9963 din 08.10.2018


Cod ECLI ECLI:RO:JDCTA:2018:001.009963

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar  nr. 12322/212/2018

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9963

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.10.2018

Instanța constituită din:

Președinte: 

Grefier:

reindividualizare sancțiune – sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului legii contravenționale

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent S.C. E. S.R.L. cu sediul în ... și cu sediul ales ... și pe intimat I C cu sediul în ..., având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.10.2018 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de  astăzi, 08.10.2018, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 15.05.2018, petenta E S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I, în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CT nr. ...  din data de 25.04.2018, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și onorariul de avocat.

În motivare, petenta a arătat că invocă nulitatea absolută a procesului verbal motivat de faptul că agenții constatatori au întocmit procesul-verbal în mod nelizibil, astfel încât nu se poate stabili situația de fapt reținută de către aceștia. Un alt motiv de nulitate invocat este legat de lipsa datei la care a fost efectuat controlul, respectiv data la care se presupune că a săvârșit contravenția, precum și a locului unde a fost surprins presupusul angajat.

Referitor la temeinicia procesului verbal, petenta a învederat că nu a avut în nici un moment intenția de a prejudicia salariații sau de a se sustrage de la plata contribuțiilor aferente la bugetul de stat. În ceea ce privește angajatul pentru care a fost amendată, serviciile acestuia au fost subcontractate, acesta nefiind angajatul acesteia ori în perioada de probă.

La momentul efectuării controlului, persoana care este responsabilă, în lipsa administratorului, a primit la muncă mai multe echipe de lucrători (subcontractori), inclusiv pe domnul S S , angajat la SC E S SRL, fără să știe că acesta nu mai are contract de muncă în formă scrisă cu această societate. Acest angajat și-a manifestat dorința de a lucra la petentă, după expirarea contractului cu societatea SC E S SRL. Acesta s-a prezentat, în absența administratorului, și a spus coordonatorului de lucrări că a venit să dea o probă (fără știrea administratorului), în vederea angajării.

Petenta a mai arătat că și modalitatea de transmitere a procesului - verbal ridică semne de întrebare. Astfel, la martor nu a fost prezent nimeni, iar la contravenient se arată că nu a fost de față și că i se va comunica procesul - verbal prin poștă cu confirmare de primire. Procesul - verbal i-a fost înmânat de o vecină, care a văzut plicul la sediul social la care nu se prestează nici o activitate și nu este prezent nici un angajat. A efectuat verificări la poștă și i s-a transmis că nu a fost trimis plicul prin intermediul acestora.

În drept, petenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 43/1997 și art. 453 C. proc. civ., solicitând soluționarea cauzei și în lipsă.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 21).

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.

În motivare, intimatul a arătat că inspectorii de muncă, în baza ordinelor de deplasare nr. 1221 și 1222/23.04.2018, au inițiat un control în data de 23.04.2018 la locul de muncă organizat de petentă în zona ...  – construcție imobil.

Potrivit atribuțiilor specifice în domeniul relațiilor de muncă reglementate prin HG nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si funcționare a Inspecției Muncii (care abrogă HG nr. 1377/2009), controlul se efectuează la locul de muncă și impun completarea fișei de identificare prin care se consemnează declarațiile persoanelor care prestează activitate.

Față de cele constatate cu ocazia controlului și a celor declarate în nota de relație, s-a reținut că petenta nu a respectat prevederile art. 16 alin. (1) din codul muncii de a încheia în formă scrisă contract individual de muncă anterior începerii activității de către S S , respectiv începând cu data de 19.04.2018 sau data identificării, 23.04.2018 și a obligației de înregistrare în REVISAL, anterior începerii activității potrivit art. 16 alin. (2) din codul muncii.

Intimatul a mai susținut că în situația dată, inspectorii de muncă în mod corect au constatat și consemnat încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din C. muncii rep., iar scopul sancțiunii amenzii în cauză nu se poate realiza prin aplicarea sancțiunii avertismentului, având în vedere atitudinea petentei de a nu îndeplini măsurile dispuse prin procesul verbal de control, act administrativ ce nu a fost contestat în condițiile legii contenciosului administrativ.

De asemenea, a învederat că munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea, cu consecințe negative atât asupra lucrătorului, cât și asupra bugetului de stat, care se manifestă în diferite forme, atât prin nedeclararea către autorități a întregii activități a salariatului, cât și prin declararea parțială a activității acestuia.

În dovedire, intimatul a solicitat proba cu înscrisurile anexate întâmpinării.

Intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu art. 223 C. proc. civ..

Prin încheierea din data de 05.09.2018, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba constând în înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petentă și proba testimonială cu martorul S S .

Proba testimonială a fost administrată în ședința din data de 03.10.2018, declarația martorului fiind atașată la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CT nr. nr. ...  din data de 25.04.2018 (f. 48-49), s-a reținut că petenta a primit la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă pe S S , începând cu data de 19.04.2018. Acest fapt a reieșit și din fișa de identificare completată de S S  în data de 23.04.2018, ora 12:30, la locul de muncă din Constanța, zona ... , construcție imobil, care a menționat că prestează activitate din data de 19.04.2018, fără a semna un contract individual de muncă, perioadă de probă, de 8 ore/zi, în funcția de zugrav. Din verificările efectuate în REVISAL în data de 25.04.2018, rezultă că pentru S S  nu a fost înregistrat și transmis contract individual de muncă anterior începerii activității.

Fapta a fost încadrată în prevederile art. 16 alin. (1) raportat la art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, fiind aplicată măsura sancționării cu amendă contravențională în cuantum de 20.000 lei.

Cu titlu preliminar, instanța reține că petenta a primit procesul verbal de contravenție, pe care l-a contestat în termen, nici instanța și nici intimatul neinvocând excepția tardivității plângerii contravenționale. Prin urmare, este inutilă analiza referitoare la aspectele menționate în plângere de către petentă privind comunicarea neconformă a procesului verbal.

Sub aspectul legalității, analizând procesul verbal prin prisma motivelor de nulitate absolută enumerate de art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că au fost respectate toate exigențele impuse de acest text legal.

În ceea ce privește criticile petentei referitoare la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, scrisul agentului constatator este descifrabil, chiar dacă nu este perfect caligrafic. Mai mult, rezultă din motivarea plângerii contravenționale faptul că petenta a înțeles exact în ce constă fapta pentru care a fost sancționată.

Referitor la presupusa lipsă a datei și locului săvârșirii faptei contravenționale, instanța reține că aceste elemente sunt menționate în descrierea realizată de agenții constatatori, respectiv 23.04.2018 și locul de muncă din Constanța, zona ... , construcție imobil.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, dacă această prezumție de legalitate și veridicitate este susținută de aparența unei dovezi solide. Această prezumție de legalitate și temeinicie este una relativă care trebuie interpretată în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Anghel contra României (hotărârea din 04.10.2007) și Constantin Neață contra României (hotărârea din 18.11.2008) potrivit căreia, prezumția operează numai când agentul constatator a perceput faptele cu propriile simțuri, atunci când a asistat personal la comiterea contravenției, iar această prezumție trebuie să se coroboreze cu restul probelor din cadrul procesului în care este contestat procesul-verbal, situație în care petentul este în măsură a aduce orice probă care are vocația de a înlătura mențiunile din procesul-verbal, cu atât mai mult cu cât acesta nu are o valoare probatorie superioară celorlalte probe administrate în cauză.

Conform art. 16 din Legea nr. 53/2003, ,,(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității. [..]”

Potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, ,,Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.”

În consecință, rezultă că sancțiunea amenzii contravenționale a fost stabilită cu respectarea prevederilor legale mai sus menționate, fiind aplicată o amendă în cuantum de 20.000 lei.

În ceea ce privește starea de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție, instanța reține că aceasta este susținută de probele administrate în cauză.

Astfel, din Registrul de Evidență al Salariaților petentei din data de 25.04.2018, ora 08:25:59 (f. 41), rezultă că petenta avea la data de 23.04.2018, data controlului, un număr de 4 salariați cu care încheiase contracte individuale de muncă, printre aceștia neregăsindu-se și S S . Acesta apare înregistrat cu contract individual de muncă încheiat la data de 24.04.2018, cu începere activitate din data de 25.04.2018.

Însă, potrivit fișei de identificare completate la data controlului de către S S , la locul de muncă situat în Constanța, zona ...  (f. 35), acesta a început activitatea ca zugrav la data de 19.04.2018, fără contract de muncă, fiind în perioada de probă. Chiar dacă acesta a declarat în fișa de identificare faptul că lucrează pentru G M , din coroborarea declarației date de S S  în calitate de martor (f. 72) cu nota de relații dată de numitul G M , administrator al petentei (f. 38-39), rezultă faptul că S S  presta, la data de 23.04.2018, muncă pentru petenta E S.R.L., fiind în perioada de probă.

Din declarația martorului mai rezultă că, la data la care a început să presteze muncă pentru petentă, nu mai avea contract de muncă de aproximativ 6 luni cu ultimul angajator, aspect confirmat de raportul REVISAL al acestuia (f. 42-43). Astfel, raportul de muncă cu societatea E S S.R.L. a încetat la data de 09.12.2016, iar cel cu societatea E M C la data de 03.05.2017.

De asemenea, martorul a declarat că la un moment dat l-a contactat pe G M , pe care l-a întrebat dacă îl poate angaja pe meseria sa de electrician. Acesta i-a răspuns că are nevoie de zugravi și i-a cerut să dea o probă înainte de a încheia un contract, pentru a vedea dacă se descurcă.

Așadar, apărarea administratorului petentei potrivit căreia nu a știut faptul că S S  a fost primit la muncă, fiind plecat din oraș în perioada 18-22 aprilie, precum și susținerea că S S  era angajat la E S S.R.L., sunt contrare realității.

Chiar și în ipoteza în care s-ar admite că administratorul nu a fost informat cu privire la primirea la muncă a lui S S , acțiunile ilicite ale angajaților petentei, comise în exercitarea sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, îi sunt imputabile, întrucât petenta are obligația legală de a se asigura că toți angajații săi respectă prevederile imperative ale codului muncii.

Sub aspectul încadrării juridice a faptei, sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei.

Din punct de vedere obiectiv, petenta a primit la muncă o persoană, fără a încheia contract individual de muncă cu aceasta, anterior începerii activității, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003. Sub aspect subiectiv, din probele administrate, rezultă că petenta a acționat cel puțin cu intenție eventuală. Astfel, petenta cunoștea faptul că anterior începerii activității, are obligația legală de a încheia contract individual de muncă cu orice persoană ce urmează să presteze muncă pentru aceasta, în condițiile în care este profesionist și avea deja 4 salariați cu contracte individuale de muncă.

Faptul că petenta a apreciat că trebuie să verifice dacă S S  este capabil din toate punctele de vedere, anterior încheierii contractului de muncă, nu justifică și nici nu diminuează responsabilitatea acesteia. Prevederile art. 31 din Legea nr. 53/2003 reglementează în mod clar faptul că perioada de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului nu poate exista în lipsa unui contract individual de muncă, fiind situată din punct de vedere cronologic în primele maximum 90 de zile ale duratei contractului.

Cu privire la individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, instanța reține că sancțiunea aplicată este disproporționată în raport cu gravitatea concretă a faptei săvârșite.

Astfel, deși  art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 prevede ca sancțiune amenda în cuantum de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, în lipsa unei interdicții exprese în codul muncii, avertismentul constituie o sancțiune contravențională alternativă ce poate fi aplicată, în temeiul art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (3) din OG nr. 2/2001.

Instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului legii contravenționale în prezenta cauză, având în vedere următoarele aspecte. Astfel, pe de o parte, instanța are în vedere durata relativ scurtă în care S S  a prestat muncă pentru petentă în lipsa încheierii unui contract individual de muncă, iar pe de altă parte, aspectul că petenta s-a conformat relativ repede obligației legale de a încheia contract individual de muncă în formă scrisă cu S S , respectiv a doua zi după control, dar înainte de a se încheia procesul verbal de contravenție. Acest aspect nu înseamnă că modul în care a înțeles să se comporte petenta, în calitate de profesionist, nu este o conduită nelegală și dăunătoare pentru societate. Tocmai de aceea, instanța atrage atenția petentei ca pe viitor să respecte normele legale și să încheie contracte individuale muncă anterior primirii la muncă, inclusiv pentru perioada de probă, a oricărei persoane.

Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 20.000 lei cu sancțiunea contravențională a avertismentului.

De asemenea, instanța va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu mențiunea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Conform art. 453 alin. (2) C. proc. civ., ,,când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată […].”

Cheltuielile de judecată trebuie dovedite, conform art. 452, iar acestea constau ,,în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”, potrivit art. 451 alin. (1) C. proc. civ..

Temeiul admiterii cererii privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală.

În prezenta cauză, intimatului nu i se poate reține o culpă procesuală, întrucât aplicarea de către agentul constatator a sancțiunii amenzii ori a sancțiunii avertismentului implică din partea acestuia un proces de apreciere. De asemenea, trebuie avut în vedere și aspectul că legiuitorul conferă posibilități restrânse de individualizare a sancțiunii contravenționale principale, respectiv fie amendă în cuantum fix de 20.000 lei, fie avertisment. Agentul constatator din prezenta cauză a considerat că pentru fapta comisă de petentă se impune sancțiunea amenzii, avertismentul fiind o sancțiune prea ușoară, sancțiune legal aplicată conform Legii nr. 53/2003.

În consecință, instanța va respinge cererea petentei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru și onorariul avocațial ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta E S.R.L. cu sediul în ... și cu sediul ales în ..., în contradictoriu cu intimatul I, cu sediul în ....

Înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 20.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CT nr. ...  din data de 25.04.2018, cu sancțiunea contravențională a avertismentului.

Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu mențiunea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Respinge cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 08.10.2018.

PREȘEDINTE, GREFIER,