Plângere contravenţională

Dosar nr. 9844/320/2012

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILA Nr. 733/2013

Şedinţa publică de la 14 Mai 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Misirgic

Grefier Maria Hosu

Pe rol pronunţarea în cauza civilă privind pe petenta G.K. Î.I. şi pe intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică  din 9 mai 2013, iar susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi 14.05.2013, când s-a pronunţat următoarea sentinţă :

INSTANŢA

Constată că la data de 7.09.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Tg. Mureş , cauza cu nr. de dosar 9844/320/2012, având ca obiect plângere contravenţională , formulata de petenta G.K. Î.I. în contradictoriu cu intimatul I.T.M. Mureş , prin care s-a solicitat in contradictoriu cu intimatul I.T.M. Mureş, anularea procesului verbal seria MS nr. 14170/000022 încheiat la data de 3.09.2012 de către agenţii ITM Mureş, ca netemeinic şi nelegal.

Prin Sentinţa civilă nr.9378/12.12.2012 , pronunţată în dosarul cu nr. 9844/320/2012,  Judecătoria Tg. Mureş  a dispus declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sighişoara.

La data de 24.01.2013, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, în mod aleatoriu, în sistem informatic,  plângerea contravenţională a petentei  sub acelaşi număr de dosar şi cu privire la acelaşi proces verbal seria MS nr.14170/ nr.000022/3.09.2012.

În motivarea plângerii petenta a arătat că, la data de 29.08.2012 inspectorii I.T.M. Mureş, au efectuat un control la sediul său, din localitatea Sovata, str. Trandafirilor, nr. 104, jud. Mureş, ocazie cu care au găsit două persoane care se aflau la unitatea de alimentaţie publică, că cele două persoane au fost primite la lucru doar în ziua controlului şi că nu a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa.

De asemenea, a arătat că în mod eronat inspectorii I.T.M. Mureş, i-au întocmit procesul verbal, deşi le-a adus la cunoştinţă obiecţiunile avute.

În drept, s-au invocat prevederile art. 16, art.18, şi art. 19 din OG nr. 2/2001 şi prevederile Codului Muncii., iar prin aceasta s-au formulat si cereri de probaţiune , respectiv proba cu înscrisuri si proba cu martori.

La plângerea formulată s-au anexat de către petentă următoarele înscrisuri , în copie: procesul verbal de contravenţie  şi certificatul de înregistrare al petentei.

Intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată şi menţinerea procesului verbal de contravenţie.

Prin întâmpinare , s-a arătat că la data de 29.08.2012, inspectorul de muncă din cadru Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş care a întocmit procesul verbal de contravenţie seria MS, nr. 14170/000022/03.09.2012, a efectuat un control la locul de desfăşurare a activităţii petentei din localitatea Sovata, str. Trandafirilor, nr. 104. Inspectorul de muncă a verificat modul în care sunt respectate prevederile legale în vigoare, din domeniul relaţiilor de muncă. Cu ocazia controlului, agentul constatator din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş a constatat faptul că: G.K. Întreprindere Individuală nu a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă pentru 2 persoane, mai precis G.R. şi K.L..

Având în vedere cele constatate, s-a întocmit procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria MS, nr. 14170/000022 din data de 03.09.2012 prin care, pentru fapta constatată, s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum minim de 10.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată fără contract individual de muncă, în total 20.000 lei, conform art. 260 alin. l lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată, care precizează că: „primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. (1)", constituie contravenţie şi se sancţionează „cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată".

Faţă de cele arătate şi susţinute de petentă, face următoarele precizări:

Procesul verbal de contravenţie atacat respectă în totalitate prevederile legale în vigoare, respectiv O.G. nr. 2/2001, modificată şi completată.

Conform prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr.53/2003, republicată, „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului". Or. aşa cum a constatat inspectorul de muncă, această îndatorire nu a fost respectată. La data de 29.08.2012, G.R. a precizat în cuprinsul fişei de identificare pe care a completat-o şi a semnat-o la locul de desfăşurare a activităţii petentei din localitatea Sovata, str. Trandafirilor, nr. 104, jud. Mureş, faptul că prestează activitate pentru G.K. Intreprindere Individuală din data de 25.07.2012, în funcţia de taxator şi nu a semnat contract individual de muncă.

Al doilea lucrător care conform constatărilor inspectorului de muncă presta activitate în subordinea petentei, fără să fi semnat contract individual de muncă, mai precis K.L., a menţionat în fişa de identificare pe care a completat-o şi a semnat-o la locul controlat, faptul că prestează activitate pentru G.K. Intreprindere Individuală, în funcţia de barman, începând cu data de 29.08.2012 şi nu a semnat contract individual de muncă.

Aserţiunile petentei din plângerea contravenţională, potrivit cărora nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionată de inspectorul de muncă, sunt lipsite de temei. Fişele de identificare completate de lucrătorii care prestau activitate fără contract individual de muncă, contrazic susţinerile G.K. Intreprindere Individuală. S-a mai arătat faptul că în fişa de identificare (care este o anexă a H.G. nr. 1377/2009, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările şi completările ulterioare), este inserată următoarea frază: „aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, o susţin si o semnez, cele de mai sus fiind adevărate, nefiind silit(ă) sau intimidat(ă)". În aceste condiţii, orice persoană care completează şi semnează o astfel de fişă de identificare, certifică veridicitatea informaţiilor pe care le notează în acest înscris.

Potrivit art. 4, alin. 1, litera (a) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) din hotărârea în cauză, se înregistrează în registru şi se transmit în registru, „cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză". Din cuprinsul unui extras din registrul general de evidenţă a salariaţilor obţinut în data de 03.09.2012  se observă că până în acea zi, G.K. Intreprindere Individuală nu transmisese în registru niciun fel de date cu privire la contractele individuale de muncă ale lucrătorilor G.R. (care muncea din 25.07.2012 - conform fişei de identificare) şi K.L. (care muncea din 29.08.2012 - conform fişei de identificare), iar  în fişele de identificare semnate de cei doi lucrători, aceştia au arătat faptul că nu au semnat contract individual de muncă. Or, din moment ce contractele individuale de muncă nu au fost semnate (conform fişelor de identificare), petenta nu avea cum să transmită nici informaţiile cerute de legiuitor prin H.G. nr. 500/2011, privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit prevederilor art. 16, alin. 3 din Legea nr. 53/2003, republicată, angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractual individual de muncă. În aceste condiţii, dacă lucrătorii G.R. şi K.L. ar fi semnat contractele individuale de muncă anterior datei la care au menţionat în fişele de identificare faptul că nu au semnat contracte individuale de muncă, ar fi avut în păstrare un exemplar al contractelor în cauză. Semnarea unui contract individual de muncă şi primirea unui exemplar al acestuia sunt momente care nu pot fi uitate, în viziunea intimatului.

S-a mai învederat că înştiinţarea semnată în ziua de 29.08.2012 de către numitul G.K., arată faptul că reprezentantul legal al petentei a fost de faţă la controlul efectuat de inspectorul de muncă. În situaţia în care întreprinderea individuală nu ar fi săvârşit fapta pentru care a fost sancţionată de inspectorul de muncă (aşa cum se susţine în plângerea contravenţională), nu ar fi existat niciun motiv raţional pentru care respectivele contracte individuale de muncă să nu fie prezentate inspectorului de muncă la momentul controlului. Mai mult, nici măcar în cuprinsul obiecţiunilor formulate la rubrica "alte menţiuni" din cuprinsul procesului verbal contestat, nu se menţionează absolut nimic în legătură cu existenţa în formă scrisă a contractelor individuale de muncă pentru G.R. şi K.L.. Fişele de identificare completate şi semnate în 29.08.2012, G.R. şi K.L. au indicat faptul că nu semnaseră contracte individuale de muncă, cu toate a munceau pentru întreprinderea individuală începând cu data de 25.07.2012 (G.R.), respectiv 29.08.2012 (K.L.).

Lucrătorul K.L. a mai indicat în fişa de identificare şi faptul că a fost angajat la petentă în perioada 22.06.2012 - 23.07.2012. În urma verificări informaţiilor transmise de petentă în registrul general de evidenţă a salariaţilor se observă că lucrătorul K.L. a avut contract individual de muncă la întreprinderea individuală, pentru perioada 22.06.2012 - 19.07.2012.

Chiar dacă petenta ar prezenta în instanţă contracte individuale de muncă pentru lucrătorii în cauză, acest lucru nu poate să pună sub semnul întrebări temeinicia procesului verbal contestat. Dacă respectivele contracte individuale de muncă există în prezent în formă scrisă, înseamnă că încheierea acestora s-a făcut numai ulterior controlului, ca urmare a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă prin anexa procesului verbal de control nr. 34918/000151 din 03.09.2012. Prin adresa menţionată anterior, G.K. Intreprindere Individuală, aduce la cunoştinţă I.T.M. Mureş, faptul că a îndeplinit măsurile lăsate de inspectorul de muncă. Prima dintre măsurile dispuse era: încheierea contractelor individuale de muncă pentru G.R. cu data începerii activităţii de 25.07.2012 şi pentru K.L. cu data începerii activităţii de 29.08.2012.

Chiar şi transmiterea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor s-a efectuat numai în data de 10.09.2012, sub codul de încărcare 20120910-28-1-21848330-189202752. Din interpretarea acestui cod, rezultă că cifrele 20120910, reprezintă data în format an-lună-zi: cifrele 28, reprezintă codul judeţului, cifra 1, reprezintă modul de preluare online; cifrele 21848330 reprezintă CUI-ul angajatorului. Cifrele 189202752 au următoarea structură: 189 reprezintă milisecundele; 20 reprezintă ora; 27 reprezintă minutele iar 52 reprezintă secundele.

Adresa petentei cu nr. 11/28.09.2012 - răspuns la măsurile lăsate, certifică temeinicia procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor Seria MS, nr.  14170/000022/03.09.2012. Afirmaţiile petentei din cuprinsul plângerii contravenţionale, potrivit cărora nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionată, sunt contrazise atât de fişele de identificare,  cât şi de adresa cu nr. 11/28.09.2012 - răspuns la măsurile lăsate.

S-a mai menţionat de către intimat că,  încheierea unor contracte individuale de muncă ulterior controlului efectuat de inspectorul de muncă, ca urmare a măsurilor dispuse de acesta, este doar o modalitate prin care angajatorul şi-a luat măsurile necesare pentru a nu fi sancţionat contravenţional potrivit prevederilor art. 23, alin. 1 litera b) din Legea nr. 108/1999 (pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii), care statuează că, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, „neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta". În aceste condiţii, încheierea unor contracte individuale de muncă pentru lucrătorii G.R. şi K.L., ulterior controlului, ca urmare a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, nu poate să pună în niciun fel sub semnul întrebării temeinicia procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria MS, nr. 14170/000022 din 03.09.2012.

Voinţa legiuitorului este aceea ca încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă să se facă potrivit prevederilor art. 16 din Legea nr. 53/2003, republicată, în niciun caz doar ulterior controalelor efectuate de inspectorii de muncă. Mai mult, dacă un contract individual de muncă se încheie numai în urma măsurilor dispuse de inspectorii de muncă, apare întrebarea dacă  există certitudinea că un astfel de contract individual de muncă s-ar fi încheiat dacă inspectorii de muncă nu ar fi descoperit încălcarea prevederilor legale si nu ar fi dispus măsuri pentru remedierea acestora.

Orice eventuală declaraţie contrară a lucrătorilor care au muncit fără să fi semnat un contract individual de muncă în formă scrisă, prin care aceştia ar încerca să retracteze în faţa instanţei informaţiile pe care ei înşişi le-au indicat cu ocazia controlului (în fisele de identificare), trebuie cântărită cu maximă reticenţă, ţinând cont de raportul de subordonare al lucrătorilor faţă de întreprinderea individuală. În situaţia în care lucrătorii în cauză ar încerca să nege în faţa instanţei informaţiile pe care le-au notat în fişele de identificare, există suspiciuni temeinice că probitate nu este o caracteristică definitorie a unor astfel de mărturii.

Chiar dacă lucrătorii ar fi fost primiţi la lucru doar în ziua controlului (aşa cum se susţine în plângerea contravenţională), această situaţie nu poate justifica în niciun fel încălcarea prevederilor art. 16, alin. 1 din Legea nr.53/2003, republicată. De asemenea s-a precizat că potrivit fişei de identificare completată şi semnată de lucrătorul G.R. în data de 29.08.2012, acesta muncea pentru întreprinderea individuală de peste o lună de zile (din 25.07.2012), fără să fi semnat contract individual de muncă, iar în aceste condiţii, aserţiunile petentei potrivit cărora lucrătorii în cauză au fost primiţi la lucru doar în ziua controlului, sunt lipsite de fundament.

Faptul că G.K. Intreprindere Individuală neagă în plângerea contravenţională temeinicia procesului verbal de contravenţie seria MS, nr. 14170/000022/03.09.2012, nu dovedeşte că petenta ar regreta în vreun fel fapta constatată şi sancţionată de inspectorul de muncă.

În privinţa consecinţelor negative ale muncii nedeclarate, s-a susţinut că, aceasta are efecte negative, atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor şi impozitelor, accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială.

Neplata acestor obligaţii legale conduce, pe de o parte, la lipsirea de venitul către bugetul consolidat al statului, afectând totodată şi sistemele de asigurare socială, iar pe de altă parte - şi cel mai important , la faptul că persoanele care prestează muncă nedeclarată nu pot beneficia de niciuna dintre formele de protecţie socială prevăzute de lege.

Întrucât munca nedeclarată implică un loc de muncă nesigur, cu perspective pe termen scurt, fără posibilităţi de progres profesional, cu salarii mai mici decât cele de pe piaţa forţei de muncă, fără protecţie socială, efectele negative pentru cei care prestează activitate nedeclarată se manifestă inclusiv în poziţia economico-socială precară în comparaţie cu salariaţii angajaţi cu forme legale. Consecinţele muncii nedeclarate se reflectă negativ şi în economie, prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel angajatorii care nu utilizează munca declarată au mai puţine obligaţii financiare şi se află în concurenţă  neloială cu acei angajatori care depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor legale ce le revin.

Persoana care prestează munca nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului şi, în realitate, este amânată zile în şir, uneori chiar luni; în această situaţie, evaziunea fiscală este săvârşită atât de persoana care prestează munca, cât şi de angajator.

S-a reiterat că nocivitatea deosebită a muncii fără forme legale de angajare, a determinat legiuitorul ca să majoreze succesiv amenda aplicată pentru primirea la muncă a persoanelor, fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă, de la un cuantum cuprins între 1.500 de lei şi 2.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, la o sumă cuprinsă între 3.000 de lei şi 4.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (Legea nr. 331 din 11 noiembrie 2009). Ulterior, prin Legea nr. 40/2011, legiuitorul a amplificat din nou amenda pentru folosirea muncii la negru „amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată".

Având în vedere probele prezentate de agentul constatator şi gravitatea deosebită a faptei de a nu încheia contracte individuale de muncă în formă scrisă pentru lucrători, consideră că anularea procesului verbal de constatare sancţionare a contravenţiilor Seria MS, nr. 14170/000022/03.09.2012, exonerarea petentei de la plata amenzii contravenţionale, nu ar avea absolut niciun temei. De asemenea, ţinând cont de consecinţele negative al muncii nedeclarate, precum şi de faptul că petenta procedează în mod incorect,  negând temeinicia procesului verbal contestat (cu toate că în fişele de identificare lucrătorii în cauză indică în mod evident că au prestat activitate pentru întreprinderea individuală fără să fi semnat contracte individuale de muncă), înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertisment nu ar fi întemeiată.

Potrivit informaţiilor consemnate în fişele de identificare, prestarea muncii fără contract individual de muncă s-a efectuat pe parcursul unei perioade de peste o lună de zile (G.R. - din 25.07.2012 până în 29.08.2012). De asemenea, au fost identificate de inspectorul de muncă 2 persoane care munceau fără contract individual de muncă, neputându-se reţine că am fi în prezenţa unui simplu accident.

Intimata a arătat că nu este singura dată când inspectorii de muncă au descoperit faptul că G.K. Intreprindere Individuală a încălcat prevederi legale din domeniul relaţiilor de muncă, anexând în acest sens o xerocopie de pe procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 14039/0014063/17.07.2012.

Având în vedere probele prezentate de inspectorul de muncă şi considerând  motivele invocate de reclamantă ca fiind lipsite de temei legal, intimata a solicitat respingerea plângerii ca nefondată sub toate aspectele sale, menţinerea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria MS, nr. 14170/000022 din 03.09.2012 şi obligarea reclamantei la plata amenzii contravenţionale minime.

În drept, s-au invocat prevederile art. 115 şi următoarele din Cod procedură civilă, art. 260 (1) lit. e) din Legea nr.53/2003, republicată, art. 16, alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, O.G nr. 2/2001, precum şi pe celelalte dispoziţii legale invocate şi art. 242, alin. 2 Cod procedură civilă.

S-au depus în probaţiune următoarele înscrisuri, de către intimată : procesul verbal de contravenţie seria 14170 nr. 000022, încheiat la data de 03.09.2012 (f.3-4, 18-19), proces verbal de control 000151 nr. 34918/03.09.2012 (f.20), tematica de control (f.21), anexă de constatare şi de măsuri dispuse în domeniul relaţiilor de muncă (f.22-23), înştiinţare (f.24), fişe de identificare (f.25-26, 31-33),  adresa nr. 25/27.09.2012 (f.27), activitate angajator (f.28-30), procesul verbal de contravenţie seria 14039 nr. 0014063, încheiat la data de 17.07.2012 (f.34-35), certificat de înregistrare (f.36).

Au fost audiaţi martorii G.R. şi Karacsony Lehel la propunerea petentei, declaraţiile acestora regăsindu-se la filele 61-62 din dosar.

În temeiul probatoriului administrat în cauză , se constată şi se reţin următoarele de către instanţă :

Prin procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria MS nr. 14170/000022 din 03.09.2012 întocmit de agenţii constatatori ai ITM Mureş s-a aplicat petentei sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum minim de 10.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată fără contract individual de muncă, în total 20.000 lei, conform art. 260 alin. l lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată, consemnându-se la rubrica corespunzătoare din procesul verbal că la data controlului, respectiv 25.08.2012, ora 14,20 la sediul II G.K. din Sovata, str.Trandafirilor nr.104 s-a constatat că două persoane au fost primite la muncă, fără a li se încheia contracte individuale de muncă, conform prevederilor  art.16 al.1 din Codul muncii , conform fişelor de identificare G.R. lucrând din data de 25.07.2012 în funcţia de taxator, inclusiv sâmbăta şi duminica tot câte 8 ore pe zi fără a avea semnat contract individual de muncă, iar Karacsony Lehel lucrând din data de 29.08.2012, în funcţia de barman, fără a avea semnat contract individual de muncă.

Procesul verbal de contravenţie este semnat de reprezentantul legal al petentei, cu obiecţiuni, constând din menţiunea că nu este de acord cu cele consemnate şi că o să le conteste.

Sub aspect formal, procedural se constată că procesul verbal cuprinde toate menţiunile prevăzute , sub sancţiunea nulităţii/anulării , prin disp.art.17 din OG 2/2001 , iar motive de nulitate relativă dintre cele prevăzute de art.16-19 din OG 2/2001, nu s-au invocat şi dovedit de către petentă.

Starea de fapt este complet şi detaliat descrisă şi probată prin înscrisurile depuse de către intimat odată cu întâmpinarea.

Declaraţiile martorilor nu sunt de natură să conducă la concluzia inexistenţei faptei contravenţionale, cât timp, şi în faţa instanţei, aceştia au declarat că au prestat muncă pentru petentă fără a avea încheiat contract de muncă, iar circumstanţele în care au declarat că au prestat muncă nu pot fi exoneratoare de răspundere contravenţională pentru că nu au natura celor reglementate prin disp.art. 11 din OG 2/2001, dimpotrivă conturează ideea de comportament uzual al petentei în modul reţinut de către agentul constatator, astfel că au caracterul unor circumstanţe agravante.

De asemenea sancţiunea aplicată este proporţională gravităţii faptei şi respectă cerinţele art.5 al.5 din OG 2/2001.

Având în vedere consecinţele grave pe care munca fără forme legale de angajare le generează asupra persoanelor care o practică(excluderea din toate formele de asistenţă socială în caz de incapacitate de muncă, nerecunoaşterea perioadelor contributive, ca urmare a neplăţii contribuţiilor lunare de asigurări sociale, neacordarea pensiei, a indemnizaţiei de şomaj în cazul pierderii locului de muncă şi interesul angajatorului de a nu vira impozitul şi contribuţiile legale aferente salariatului) sancţiunea aplicata petentei corespunde gradului de pericol social al faptei săvârşite.

Pentru motivele expuse mai sus, instanţa va respinge plângerea, cu observarea şi a prevederilor art.16,31 şi următoarele din OG 2/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea petentei G.K. Întreprindere Individuală  cu sediul în Sovata, jud. Mureş  în contradictoriu cu intimatul ITM Mureş cu sediul în Tg. Mureş str. I. Maniu nr.2, cu privire la procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria MS nr.14170 / nr.000022 /3.09.2012.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 14 mai 2013, în şedinţă publică. 

Preşedinte,

Liliana Misirgic

Grefier,

Maria Hosu

M.H. 18 Iunie 2013

Domenii speta

Spete similare