Răspundere contravențională - Decizia de a modifica unilateral, fără consultarea consumatorului

Sentinţă civilă 9274 din 08.04.2019


Cod ECLI ECLI:RO:JDCTA:2018:001.009274

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar  nr. 12525/212/2018

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9274

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.09.2018

Instanța constituită din:

Președinte: 

Grefier:

Răspundere contravențională - Decizia de a modifica unilateral, fără consultarea consumatorului

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent B S.A., cu sediul în ... și pe intimat C, cu sediul în ...,  având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2018 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de  astăzi, 24.09.2018, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 16.05.2018, petenta B S.A. a solicitat în principal anularea procesului verbal de constatare a contravenției seria … nr….. din data de 03.05.2018, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În motivare, petenta a arătat că pe data de 02.08.2005, între B S.A. și V, în calitate de debitor, s-a încheiat contractul de credit ipotecar nr. 600905, având ca obiect acordarea unui împrumut în suma de 14.300 EUR, pentru o perioadă de 288 luni, în scopul achiziției imobilului situat ... .

În luna noiembrie 2010, Contractul a suferit modificări în mod automat, ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010 și a Legii nr. 288/2010. Începând cu acel moment, dobânda contractuală a fost calculată pe baza formulei Euribor 3M + marja fixă de 6.95%.

Ulterior, având în vedere că ultima rată de plată aferentă lunii ianuarie 2023 era în valoare de 149 EUR, considerabil mai mare fata de cuantumul celorlalte rate, B a revizuit din oficiu graficul de rambursare, prin sporirea cu 1 (un) euro a principalului aferent fiecărei luni, de la 108 la 109 euro. Creșterea ratei nu a fost întemeiată pe creșterea dobânzii sau a altor costuri. Clientul a fost informat prin SMS asupra acestei modificări.

Potrivit mecanismului contractual aplicat de toate băncile comerciale din România, ratele sunt stabilite ca sume lunare fixe, ce includ principal și accesorii. Deoarece dobânda reprezintă un procent aplicat soldului creditului, pe măsură ce contractul se derulează, valoarea percepută ca dobândă scade, iar valoarea percepută din principal crește, rata lunara (dobândă și principal) păstrându-și aceeași valoare.

Graficul de rambursare este parte a contractului de credit și cuprinde în mod detaliat eșalonarea în timp a rambursării creditului de către împrumutat, prezentând ratele lunare și componenta lor, soldul creditului și alte informații despre împrumut. La fiecare modificare trimestrială a dobânzii (potrivit formulei de calcul bazate pe indicele Euribor 3M), se modifică și graficul de rambursare a creditului, ce poate fi eliberat în mod gratuit la solicitarea clienților, în orice unitate B.

Petenta a mai susținut că în urma revizuirii graficului de rambursare clientul nu a fost prejudiciat: creșterea ratei lunare a avut la bază o sporire a componentei de principal, iar nu o creștere a accesoriilor. Această creștere a principalului lunar echivalează cu o rambursare anticipată. Ca efect al acesteia, se va produce și o reducere a sumei ce urmează a fi achitată cu titlu de dobândă, pana la maturitatea contractului. În concret, urmare a faptelor sancționate de intimată, suma totala de plată până la finele creditului va fi cu 13 EUR mai mică.

Creșterea cu 1 (un) euro a ratei lunare nu poate fi catalogată drept afectare a intereselor economice ale consumatorului, în sensul art. 7 lit. c) pct. 2 din OG nr. 21/1992, având în vedere faptul că nu este rezultatul unui cost suplimentar, aplicat unilateral de subscrisă, ci este echivalentă unei rambursări anticipate a principalului și cuantumul insignifiant al acesteia.

În subsidiar, petenta a arătat că sunt întrunite toate circumstanțele care să determine înlocuirea amenzii cu avertismentul, respectiv întinderea urmărilor produse, prejudiciul concret fiind cvasi-inexistent, constând în lipsirea clientului de folosința sumei de 1 (un) euro/lună, raportul complet disproporționat între valoarea prejudiciului și valoarea amenzii (10.000 lei), scopurile urmărite - nu se poate retine intenția prejudicierii clientului ci, dimpotrivă, apărarea intereselor sale financiare în relația cu banca.

În drept, petenta și-a întemeiat cererea pe prevederile NCPC, NCP, NCPP, OG nr. 2/2001 și OG nr. 21/1992, solicitând judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile anexate.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 9).

Intimatul C a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivare, intimatul a arătat că la data de 20.03.2018, s-a înregistrat la CJPC Constanța petiția nr. ... formulată de V, prin care acesta își exprima nemulțumirea față de B S.A. – sucursala Constanța, care i-a revizuit graficul de rambursare, crescându-i rata creditului cu 1 euro.

În urma analizării documentelor solicitate B S.A., intimatul a ajuns la concluzia că petiția este întemeiată, petenta încălcând prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 din OG nr. 21/1992. Astfel, din documentele puse la dispoziție rezultă clar că principalul a fost mărit în mod nejustificat, deoarece dobânda a crescut cu o valoare infimă de 0,0001, banca putând să mențină rata la același nivel ca și în anul 2017, an în care rata a avut o valoare de 108 euro.

B nu are nicio justificare pentru creșterea ratei, ținându-se cont de evoluția EURIBOR, dar nu în ultimul rând de marjă, care este fixă. În concluzie, dacă EURIBOR crește semnificativ se mărește rata, iar dacă EURIBOR stagnează sau scade semnificativ rata se diminuează.

Mai mult, B a comunicat în mod eronat consumatorului că ultima rată va fi aferentă lunii ianuarie 2023, cu toate că conform graficului de rambursare ultima rată de plată va fi luna martie 2023, și în același timp moneda creditului este EURO, nu USD, așa cum se menționează în adresă. Intimatul a precizat că această mențiune eronată se găsește chiar și în cuprinsul plângerii contravenționale.

Intimatul a mai arătat că fapta constată este o contravenție continuă, încălcarea obligației legale durând în timp, conform art. 13 alin. (2) din OG nr. 2/2001.

De asemenea, intimatul a învederat că banca nu avea temei legal sau contractual pentru a crește rata, în condițiile în care clientul nu a solicitat rambursarea anticipată a creditului.

În privința sancțiunii, intimatul a menționat că sancțiunea este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunea avertismentului nefiind suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce îi revin în materia protecției consumatorilor.

În drept, au fost invocate prevederile CPC, OG nr. 2/2001 și OG nr. 21/1992, solicitând judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedire, intimatul a depus înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției seria … nr…. din data de 03.05.2018 (f. 10-12), s-a reținut, în esență, că B S.A. a mărit rata creditului datorată de clientul V de la 108 euro la 109 euro, prin majorarea principalului cu 1 euro, în lunile ianuarie, februarie și martie 2018, în mod nejustificat, afectând astfel interesele economice ale consumatorului.

Fapta a fost încadrată în prevederile art. 7 lit. c) liniuța 2 și art. 50 alin. (1) lit. a) din OG nr. 21/1992, fiind aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei, precum și măsura de recalculare a ratelor aferente lunilor ianuarie-martie 2018 prin diminuarea principalului cu 1 euro și restituirea sumelor încasate în plus în termen de 15 zile.

Sub aspectul legalității, analizând procesul verbal prin prisma motivelor de nulitate absolută enumerate de art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că au fost respectate toate exigențele impuse de acest text legal. Petenta nu a invocat alte motive de nelegalitate a procesului verbal de constatare a contravenției, toate criticile sale vizând temeinicia acestuia.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, dacă această prezumție de legalitate și veridicitate este susținută de aparența unei dovezi solide.

În privința faptei descrise în procesul verbal și a încadrării juridice, instanța reține următoarele:

În fapt, între petenta B și V s-a încheiat contractul de credit nr. …, modificat prin actul adițional nr. … ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010 (f. 51-54). Prin actul adițional a fost prevăzută o rată variabilă a dobânzii anuale formată din EUIBOR la 3 luni + marja fixă a băncii de 6,95%. S-a emis un nou grafic de rambursare (f. 98-100).

La data de 08.01.2018, B l-a notificat prin SMS pe V referitor la faptul că i-a mărit cuantumul lunar al ratei de la 108 euro la 109 euro, aspect menționat atât de petentă în plângere cât și de consumator în sesizarea către CJPC Constanța (f. 33-36). Banca a emis un nou grafic de rambursare la data de 15.01.2018 (f. 43-46). Ultima rată de credit, atât potrivit vechiului grafic de rambursare, cât și potrivit noului grafic de rambursare emis după creșterea ratei, este luna martie 2023 (f. 59-61), iar nu ianuarie 2023, așa cum a menționat petenta în plângerea contravențională, ori în răspunsul adresat consumatorului (f. 40). De asemenea, moneda creditului este EURO, nu USD.

Potrivit explicației date de petentă consumatorului (f. 38), reiterată și în plângerea contravențională, majorarea cu 1 euro a ratei de credit s-a datorat creșterii componentei de principal, iar nu creșterii costurilor creditului, respectiv a ratei dobânzii. Mai precis, componenta de principal a crescut cu 1 euro. Motivul invocat de petentă pentru această majorare într-un alt răspuns adresat consumatorului, menționat și în plângere, a fost reprezentat de faptul că rata aferentă lunii ianuarie 2023, ultima rată, era de 149 USD, considerabil mai mare față de cuantumul lunar al celorlalte rate (f. 40). Așa cum s-a arătat mai sus, ultima rată de plată era martie 2023, iar cuantumul acestuia era de 149 euro.

Deși nu face obiectul acestei cauze, instanța remarcă faptul că un asemenea dezechilibru între ultima rată și toate celelalte rate nu ar fi trebuit să existe, dacă petenta ar fi dat dovadă de diligență și echilibru în realizarea graficului de rambursare. Pentru a corecta acest dezechilibru, petenta a decis în mod unilateral, fără consultarea consumatorului, creșterea cuantumului ratei lunare cu suma de 1 euro, prin majorarea componentei de principal.

Pe de altă parte, petenta a arătat în plângere că ,,Potrivit mecanismului contractual aplicat de toate băncile comerciale din România, ratele sunt stabilite ca sume lunare fixe, ce includ principal și accesorii. Deoarece dobânda reprezintă un procent aplicat soldului creditului, pe măsură ce contractul se derulează, valoarea percepută ca dobândă scade, iar valoarea percepută din principal crește, rata lunara (dobândă și principal) păstrându-și aceeași valoare.

De asemenea, petenta a mai susținut și că în urma revizuirii graficului de rambursare clientul nu a fost prejudiciat: creșterea ratei lunare a avut la bază o sporire a componentei de principal, iar nu o creștere a accesoriilor. Această creștere a principalului lunar echivalează cu o rambursare anticipată. Ca efect al acesteia, se va produce și o reducere a sumei ce urmează a fi achitată cu titlu de dobândă, pana la maturitatea contractului. În concret, urmare a faptelor sancționate de intimată, suma totala de plată până la finele creditului va fi cu 13 EUR mai mică.

Or, este de observat că deși petenta a majorat componenta de capital, contrar propriei susțineri redate mai sus, valoarea totală a ratei nu a rămas aceeași, crescând cu 1 euro. Prin urmare, petenta nu este deloc consecventă, susținerile sale fiind contrare modului concret în care a acționat. Așadar, petenta a pus în sarcina consumatorului creșterea componentei de principal, în condițiile în care dobânda lunară inclusă în valoarea ratelor de credit a rămas nemodificată, conform graficului comparativ depus la dosar (f. 59-61), cu excepția ultimei luni, cu privire la care se remarcă dobândă 0 conform graficului revizuit.

În drept, potrivit art. 7 lit. c) liniuța a 2 - a din OG nr. 21/1992, ,,Operatorii economici sunt obligați: prestatorii de servicii: să presteze numai servicii care nu afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora.”

Conform art. 50 alin. (1) lit. a) din OG nr. 21/1992, ,, Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează după cum urmează: încălcarea dispozițiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a și a 5-a liniuță, lit. c) prima și a 2-a liniuță, cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 30.000 lei.”

Cu titlu preliminar, instanța reține că OG mr. 21/1992 face parte din categoria actelor normative adoptate în scopul protecției consumatorilor. Acest domeniu prezintă o importanță deosebită atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, trebuie reamintit faptul că în jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în legătură cu Directiva 93/13 că ,,[…] că sistemul de protecție pus în aplicare prin Directiva 93/13 se bazează pe ideea că un consumator se găsește într o situație de inferioritate față de un vânzător sau un furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora (Hotărârea din 27 iunie 2000, Océano Grupo Editorial și Salvat Editores, C 240/98-C 244/98, Rec., p. I 4941, punctul 25, Hotărârea din 26 octombrie 2006, Mostaza Claro, C 168/05, Rec., p. I 10421, punctul 25, precum și Hotărârea din 6 octombrie 2009, Asturcom Telecomunicaciones, C 40/08, Rep., p. I 9579, punctul 29) [Hotărârea CJUE din data de 14.06.2012 pronunțată în cauza Banco Español de Crédito SA, C-618/10, EU:C:2012:349, par. 39].

Această asumpție fundamentală care stă la baza sistemului de protecție instituit de directiva 93/13 este valabilă nu doar pentru etapa inițială, cea a încheierii contractului, ci și pe întreg parcursul derulării contractului, în tot ceea ce privește modificarea ori executarea acestuia, fiind aplicabilă mutatis mutandis și în contextul OG nr. 21/1992. Or, OG nr. 21/1992 are ca scop, printre altele, tocmai această protecție a consumatorilor pe parcursul derulării contractelor de credit. Așadar, profesioniștii, așa cum este petenta, au obligația de a respecta și pe parcursul derulării contractelor, în relația cu consumatorii, drepturile conferite acestora de legislația din materia protecției consumatorilor.

În ceea ce privește prezenta cauză, așa cum rezultă din analiza situației de fapt, prin raportare la între materialul probatoriu și susținerile părților, petenta a luat decizia de a modifica unilateral, fără consultarea consumatorului V, cuantumul lunar al ratelor de credit, până la finalul contractului, de la 108 euro la 109 euro, prin majorarea componentei de principal, dobânda rămânând aceeași. Prin această conduită, banca a acționat împotriva intereselor economice ale consumatorului, punându-l în situația de a suporta lunar o sarcină financiară suplimentară de 1 euro.

Chiar dacă suma este aparent nesemnificativă, legiuitorul nu impune o anumită gravitate a atingerii aduse intereselor economice ale consumatorilor. De asemenea, chiar dacă era posibil ca în final V să fi plătit cu 13 euro mai puțin, per ansamblu, această ,,economie” ar fi fost realizată la finalul contractului, după ce ar fi suportat anterior o sarcină financiară suplimentară nesolicitată. Mai mult, trebuie avut în vedere și faptul că dobânda este variabilă. Or, ipotetic vorbind, dacă la un moment dat s-ar majora substanțial dobânda EURIBOR la 3 luni, acest fapt ar conduce la o nouă majorare a ratei lunare, pe seama creșterii componentei dobânzii. Prin urmare, într-o asemenea situație consumatorul ar suporta o majorare cumulată ce ar putea avea un cuantum semnificativ. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și faptul că moneda creditului este EURO, iar nu leul, consumatorul suportând în acest caz și consecințele variației cursului valutar.

Sub aspect subiectiv, instanța reține că petenta a acționat cel puțin cu intenție eventuală, aceasta știind că acționează fără consultarea consumatorului și acceptând că, prin majorarea ratei lunare în mod unilateral, ar putea să îi aducă un prejudiciu, reprezentat de sarcina financiară suplimentară lunară generată de diferența dintre noul și vechiul cuantum al ratei creditului.

În ceea ce privește sancțiunea, instanța reține că potrivit art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Conform art. 7 din OG nr. 2/2001, ,,(1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. (2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. (3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.”

Cu privire la prezenta cauză, instanța reține că agentul constatator a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei. Această sancțiune este proporțională prin raportare la gravitatea concretă a faptei săvârșite, neimpunându-se înlocuirea acesteia cu avertisment, întrucât avertismentul este o sancțiune ce se aplică doar faptelor cu un grad redus de pericol social concret, cerință neîndeplinită în prezenta cauză.

În primul rând, este de reținut că petenta este un profesionist ce acționează în domeniul bancar, un domeniu extrem de reprezentativ pentru materia protecției consumatorilor, atât la nivel legislativ cât și jurisprudențial, încălcarea dispozițiilor legale în cazul acesteia apreciindu-se mult mai strict.

De asemenea, sancțiunea avertismentului nu ar fi susceptibilă să atragă atenția petentei asupra faptului că normele referitoare la protecția consumatorilor sunt norme imperative, de ordine publică, de importanță deosebită, nu doar la nivel intern, dar și la nivelul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, avertismentul nu ar exercita asupra petentei un efect constrângător, de natură să o determine ca pe viitor să acorde respectul cuvenit drepturilor consumatorilor.

Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta B S.A. în contradictoriu cu intimatul C, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta B S.A., cu sediul în ...,  în contradictoriu cu intimatul C, cu sediul în ...,  ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 24.09.2018.

PREȘEDINTE, GREFIER,