Solicitare anulare hotărâri ale Consiliului local. Respingere. Scopul asociaţiei de proprietari este de administrare şi gestionare a proprietăţii comune şi nu protecţia drepturilor membrilor săi.

Decizie 950/CA din 02.07.2018


Obiectul de activitate al asociaţiei de proprietari nu este protecţia unei anumite categorii de cetăţeni (cum este, spre exemplu, cazul organizaţiilor pentru protecţia consumatorului) şi nu acţionează pentru apărarea a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor - persoane fizice determinate decât în măsura în care acestea se circumscriu obiectului său de activitate - administrarea şi gestionarea proprietăţii comune.

Susţinerile recurentei-reclamante cu privire la încălcarea dreptului la un mediu sănătos, dispariţia spaţiului verde, supraaglomerarea zonei, disfuncţionalitatea serviciilor comunitare se circumscriu unui interes legitim public întrucât vizează garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor şi  satisfacerea nevoilor comunitare.

Or, apărarea unui interes legitim public poate fi invocată numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, cu menţiunea că  acestea trebuie să fie proprii reclamantei şi nu membrilor ei.

Art.2 alin.1 lit. r din Legea nr.554/2004

Legea nr. 270/2007

Art. 30 lit. i din Legea nr. 230/2007

Prin cererea adresată Tribunalului Constanţa Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, înregistrată sub nr.  …/118/2016,  reclamanta Asociaţia de Proprietari nr. [...] în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL CONSTANŢA a  solicitat  pronunţarea  unei hotărâri prin care să se dispună:

1. Anularea Hotărârii 420/26.11.2001 privind aprobarea trecerii în domeniul privat al Municipiului Constanţa  a tuturor suprafeţelor de teren situate pe raza Municipiului Constanţa  care nu sunt deţinute cu titlu valabil de persoanele fizice ?i juridice referitor la terenul adiacent  blocului  [...] din  Constanţa, ….

2.  Anularea Hotărârii 397/29.09.2004 privind completarea şi actualizarea inventarului  bunurilor care aparţin  domeniului privat  al Municipiului Constanţa, poziţia 36 din anexa, [...]  zona bloc [...]  în suprafaţă de 829,18 mp.

Prin sentinţa civilă nr. 487/09.03.2017 Tribunalul Constanţa a respins cererea ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI nr. [...], criticând-o pentru nelegalitate cu indicarea  temeiului de drept prevăzut de art.488 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă  şi art.488 alin.1 pct. 6 Cod procedură civilă, cu următoarea motivaţiei în esenţă:

În mod greşit instanţa de fond  a reţinut că  recurenta reclamantă, deşi a susţinut că o consecinţă directă a adoptării actelor administrative contestate  şi atribuirea ulterioară a acestei suprafeţe de teren – spaţiu verde, unei persoane fizice care intenţionează să execute lucrări de construcţii, conduce la încălcarea dispoziţiilor care guvernează proprietate a publică  şi regimul public al acestuia, implicit a dreptului la un  mediu sănătos cât şi prejudicierea sa, nu a invocat  şi probat existenţa unei vătămări sau iminenţa producerii unui prejudiciu sub acest aspect.

Astfel, în cererea de chemare în judecată s-a invocat existenţa unei vătămări şi iminenţa producerii unui prejudiciu sub acest aspect.

Aşa cum a susţinut, terenul a trecut din domeniul public în domeniul privat al municipiului Constanţa şi a fost vândut unor persoane fizice care doresc să edifice imobile cu destinaţia de locuinţe colective.

Terenul avea regimul juridic de domeniu public al municipiului Constanţa, cu destina?ia de spaţiu verde, aflat la limita estică a blocurilor de locuinţe. Pe acest amplasament existau: alee carosabile dinspre str. [...] către subtraversarea / gangul blocului [...], conducta de distribuţie apă, branşamentul blocului [...], colectorul menajer, racordurile de canalizare aferente acestui bloc. Ulterior trecerii în domeniul privat şi înstrăinării acestuia, unor persoane fizice, au fost aprobate o serie de acte normative care au ca efect direct încălcarea interesului legitim privat.

Odată cu apariţia blocurilor cu D+P +6 (7) E dispare spaţiul verde, fără posibilitatea fizică de amenajare a altuia.

Nu s-a avut în vedere păstrarea unei platforme de colectare deşeuri menajere pentru blocurile existente şi accesului auto la acestea.

Urmează a se reţine că s-a nesocotit litera şi spiritul Legii  nr. 213/1998, câtă vreme prin adoptarea acestor acte administrative de autoritate s-a operat o trecere din domeniul public al Municipiului Constanţa în domeniul privat al acestuia a suprafeţei de teren de 829,18 mp situat în Constanţa, [...], teren adiacent blocului [...] iar ulterior el a fost vândut unor persoane fizice şi reclamanţii au suferit şi suferă vătămări în dreptul de proprietate.

Consideră recurenta că instanţa are obligaţia de a avea în vedere  ca legalitatea unui act administrativ se analizează şi sub aspectul motivării acestuia, iar o astfel de analiză se întinde şi asupra unor  formalităţi ulterioare adoptării ori emiterii  actului contestat.

Din înscrisurile depuse la dosar  urmează a se observa că singura motivare a emiterii acestor acte este interesul investitorilor pentru zonă, fără a se ţine cont de prejudiciile şi disfuncţionalităţile pe care  le creează proprietarilor de blocuri deja existente.

De asemenea prin adresa înregistrată sub nr. …/07.05.2003 la Primăria Constanţa, reclamanta a solicitat să fie respinse eventualele cererii de cumpărare sau concesionarea spaţiului verde din faţa blocurilor [...], [...] şi [...] în vederea construirii de locuinţe deoarece acest termen aparţine domeniului public al municipiului şi interesul  este de a avea  spaţiu verde şi condiţii decente de viaţă, într-o zonă şi aşa aglomerată cum este zona [...].

Cele două hotărârii de consiliu atacate  cât şi celelalte acte administrative, referitore la acest teren, au fost  aprobate fără  ca locuitorii din zonă, să fie  informaţi, consultaţi.

Susţine recurenta că i-a fost încălcat  dreptul legitim de a îşi exprima opiniile, sugestiile şi propunerile legate de aceste proiecte, în calitate de persoane direct interesate, cu consecinţa vătămării interesului privat.

Ca urmare, prin emiterea HCLM nr. 420/2001 şi HCLM nr. 397/2004 – poziţia 36 din anexa la hotărâre, reclamanta a fost vătămată în dreptul de proprietate.

S-a depus  HCLM nr. 486/2006 emisă de Consiliul Local al Municipiului Constanţa prin care s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu – Construire de locuinţe P+1E şi 3 imobile P+4-5E – Locuinţe colective, …, teren în suprafaţă de 4934,10 mp proprietatea [...], [...], [...], [...].

S-au depus contractele de vânzare cumpărare ale acestor proprietari şi actele adiţionale ale acestor contracte prin care s-a schimbat destinaţia  terenului vândut din teren „Spaţiu Verde” în teren cu  destinaţia  curţi construcţii.

De asemenea, s-a solicitat situaţia juridică a imobilului teren în suprafaţă de 829,18 mp situat în Constanţa, [...], zone  bloc  [...], dar intimata a comunicat că acest teren este proprietate particulară şi a anexat contractul de vânzare cumpărare nr.1041/08.08.2005 încheiat între Primarul Municipiului Constanţa şi [...], căsătorit cu [...] şi atât.

În mod greşit instanţa a acceptat comunicarea situaţiei juridice actuale: relevantă este  situaţia juridică a terenului în momentul adoptării celor două hotărâri, respectiv perioada 2001 – 2004, aşa cum s-a solicitat.

În susţinerea cererii reclamanta, ca probă a vătămării interesului legitim privat, a solicitat  şi cercetarea locală, instanţa de fond respingând această probă considerând că nu este utilă cauzei.

Ca urmare, în mod greşit a reţinut instanţa de fond că reclamanta nu a invocat şi probat existenţa vătămării dreptului de proprietatea, a dreptului  la un mediu sănătos şi iminenţa producerii unui prejudiciu sub acest aspect.

Pe de altă parte, este de notorietate că în municipiul Constanţa, zona [...], în imediata apropiere a blocurilor … existente, s-a construit şi se construiesc în continuare, de către investitori particulari, blocuri cu 7-8 etaje şi astfel a dispărut spaţiul verde şi zona este foarte aglomerată de construcţii.

Ca atare, recurenta reclamantă a invocat şi a dovedit că prin adoptarea acestor acte administrative a fost vătămaţi în dreptul  de proprietate şi a interesului  legitim şi privat şi în subsidiar a invocat şi dovedit apărarea unui interes legitim public, acţiunea  fiind întemeiată şi fondată.

În susţinerea recursului arată recurenta reclamantă că a atacat şi HCLM nr.486/2006 emisă de Consiliul Local al Municipiului Constanţa prin care s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu – Construire de locuinţe P+1E şi 3  imobile P+4-5E Locuinţe colective – str. [...], teren în suprafaţă de 4934,10 mp. Proprietatea [...], [...], [...] şi [...], [...].

Această acţiune formează obiectul dosarului nr. …/118/2016 aflat pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia de Contencios administrativ şi fiscal.

Suprafaţa sus menţionată cuprinde terenul de 829,18 mp,  reglementat  de HCLM nr. 420/2001 şi HCLM nr. 397/2004.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, reţinând rejudecarea litigiului în fond, admiterea cererii aşa cum a fost formulată şi dovedită.

Intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CONSTANŢA, prin întâmpinare, a solicitat  respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii instanţei de fond.

La data de 05.02.2018 s-a formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea intimatului Consiliul Local Constanţa de către [...] care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr. 487/09.03.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.03.2018 a fost încuviinţată în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de către [...].

A fost administrată în faţa  instan?ei de recurs proba cu înscrisuri: Raport de expertiză tehnică judiciară depus în dosar nr. …/118/2016 al Tribunalului Constanţa; studiu topografic - anexă al HCLM nr. 397/2004; memoriu de prezentare PUZ str. [...], lot …şi …, Constanţa; alte înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 18.06.2018 a fost formulată cerere de renunţare la judecată de către numitul [...],

Examinând legalitatea hotărârii recurate în limita motivelor de recurs formulate, Curtea constată că recursul acesta este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele următoare:

 Cu caracter prealabil se reţine că, potrivit art. 487 alin.1  Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

În consideraţia acestei dispoziţii legale, instanţa de recurs va examina legalitatea hotărârii recurate numai din perspectiva acelor motive dezvoltate prin cererea de recurs înregistrată la Tribunalul Constan?a la data de 13.09.2017 şi care, prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 03.10.2017 au fost subsumate motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozi?iile art. 488 alin.1 pct. 5 şi 6  Cod procedură civilă. Nu vor fi analizate motivele noi dezvoltate prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 03.10.2017 întrucât prin măsura dispusă de completul de recurs la primirea s-a pus în vedere recurentei numai să indice motivele de casare, conform art. 488 Cod procedură civilă şi să timbreze cererea de recurs în funcţie de motivele de casare indicate, conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, fără a se înţelege prin aceasta că recurentei i-a fost permis să remotiveze recursul, să completeze sau să precizeze motivele de recurs dezvoltate, ci doar să  încadreze motivele invocate în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Recurenta îşi întemeiază recursul pe dispozi?iile art. 488 alin.1 pct. 5 şi 6  Cod procedură civilă - Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În referire la primul motiv de casare invocat - prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, singurul motiv expus prin cererea de recurs care s-ar putea circumscrie acestui motiv de casare este cel referitor la respingerea de către instanţa de fond a probei cu cercetare locală, probă care, susţine reclamanta, era de natură a demonstra vătămarea interesului său legitim privat.

Se observă de către instanţa de recurs că prin încheierea de şedinţă din data de 22.02.2017 instan?a de fond a respins proba cu cercetare la faţa locului, probă pe care a apreciat-o ca neutilă în raport cu teza probatorie expusă - aceea de a dovedi situaţia reală şi situaţia din teren şi nu a vătămării interesului legitim privat,  aşa cum se susţine prin cererea de recurs.

Se mai observă că prin cererea introductivă de instanţă reclamanta a solicitat anularea  Hotărârii  420/26.11.2001 privind aprobarea trecerii în domeniul privat al Municipiului Constan?a a tuturor suprafe?elor de teren situate pe raza Municipiului Constan?a  care nu sunt de?inute cu titlu valabil de persoanele fizice ?i juridice referitor la terenul adiacent  blocului  [...] din  Constan?a, str.  …, precum şi a Hotărârii nr. 397/29.09.2004 privind completarea ?i actualizarea inventarului bunurilor care apar?in domeniului privat al Municipiului Constan?a, pozi?ia 36 din anexă, [...] zona bloc [...] în suprafa?ă de 829,18 mp, pentru motive de nelegalitate obiectivă - încălcarea unor dispoziţii legale nu numai indicate, dar chiar reproduse în cuprinsul cererii (art.1, 3,4 din legea nr. 213/1998) ; art. 29 din H.G. nr. 525/1996, H.G. nr. 548/1999; art. 476 Cod civil; art. 122 din Legea nr. 215/2001; art.1,2,6 din Legea nr. 52/2003 s.a.m.d.).

Potrivit art. 255 alin.1 Cod procedură civilă, probele trebuie să fie admisibile şi să ducă la soluţionarea procesului.

În egală măsură, potrivit art. 345 alin.2  Cod procedură civilă, cercetarea la faţa locului se face în scopul lămuririi la faţa locului a unor împrejurări de fapt (Încheierea prin care se admite cercetarea va determina împrejurările de fapt ce urmează să fie lămurite la faţa locului).

În raport de obiectul cererii, şi anume actele administrative a căror anulare se cerea, şi motivele de nelegalitate invocate, a căror analiză presupunea examinarea conformităţii acestora cu actele normative invocate, în mod legal a respins instanţa de fond proba solicitată ca neutilă.

Nu se poate reţine că instan?a de fond a încălcat vreo normă de procedură prevăzută de lege sub sanc?iunea nulităţii întrucât a pus în discuţia contradictorie  a păr?ilor cererea de administrarea a probei respective şi a motivat dispoziţia de respingere a probei.

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de recurs invocat -  hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, se constată  că  motivele de recurs, astfel cum au fost expuse în cerere, nu pot fi circumscrise acestui motiv de nelegalitate întrucât nicăieri în cuprinsul cererii recurenta nu face vorbire despre calitatea motivării hotărârii recurate în sensul că aceasta nu ar fi motivată, motivată contradictoriu sau ar cuprinde exclusiv motive străine de natura cauzei.

Motivele dezvoltate în cererea de recurs (În mod greşit instanţa de fond a reţinut că  subscrisa, deşi am susţinut că o consecinţă directă a adoptării actelor administrative contestate şi atribuirea ulterioară a acestei suprafeţe de teren – spaţiu verde, unei persoane fizice care intenţionează să execute lucrări de construcţii, conduce la încălcarea dispoziţiilor care guvernează proprietate a publică  şi regimul public al acestuia, implicit a dreptului la un  mediu sănătos cât şi prejudicierea sa, nu am invocat  şi probat existenţa unei vătămări sau iminenţa producerii unui prejudiciu sub acest aspect. (…)),

Se încadrează însă în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 8 Cod procedură civilă - Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material,

Normele de drept material aplicate de către instan?a de fond pentru a dispune respingerea cererii fiind cele prevăzute de Legea nr. 5554/2004 a contenciosului administrativ -  art. 8 alin.11: Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere  prin care invocă apărarea unui  interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea  dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. (…).

Instanţa de fond a respins cererea reţinând că reclamanta în calitatea de persoană juridică nu poate acţiona în contenciosul administrativ subiectiv decât dacă şi sub condiţia în care dovedeşte că este titularul unor drepturi subiective sau interese legitime private şi ca atare nu se poate formula o acţiune în contencios obiectiv, respectiv de a cere anularea unui act administrativ pornind de la premisa lezării unui interes legitim public, decât dacă şi sub condiţia în care probează că vătămarea interesului legitim public exhibat decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat, protejat legal prin dispoziţiile art. 8. 

Astfel, dacă în cadrul unei acţiuni civile de drept comun reclamantul trebuie să dovedească folosul practic urmărit prin recurgerea la procedura judiciară, aceasta fiind o condiţie esenţială pentru exercitarea dreptului la acţiune, în litigiul de contencios administrativ interesul legitim pe care partea îl invocă nu se confundă cu folosul practic, ci reprezintă, astfel cum rezultă din definiţia dată de art.2 alin.1 lit. p din Legea nr.554/2004 „posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat”. 

Reclamanta a susţinut prin acţiune că o consecinţă directă a adoptării actelor administrative contestate ?i atribuirea ulterioară a acestei suprafe?e de teren, spaţiu verde, unei persoane fizice care inten?ionează să execute lucrări de construc?ii, conduce la încălcarea dispoziţiilor care guvernează proprietatea publică şi  regimul public al acesteia, implicit a dreptului la un mediu sănătos, cât ?i la prejudicierea sa fără a invoca ?i proba existen?a unei vătămări sau iminen?a  producerii  unui prejudiciu sub acest aspect.

S-a apreciat că susţinerile reclamantei se subsumează exclusiv interesului legitim public, astfel cum acesta este definit la art.2 alin.1 lit. r din Legea nr.554/2004, neinvocându-se apărarea unui interes legitim public în subsidiar, în condiţiile în care vătămarea acestuia ar decurge din vătămarea unui drept subiectiv propriu sau a unui interes legitim privat, ci a întemeiat acţiunea pe încălcarea interesului legitim public.

 Prin cererea de recurs, în ceea ce priveşte interesul legitim privat, reclamanta susţine că  a invocat existen?a unei vătămări şi iminenţa producerii unui prejudiciu întrucât, ulterior trecerii în domeniul privat şi înstrăinării terenului în cauză  unor persoane fizice, au fost aprobate o serie de acte normative care au ca efect direct încălcarea interesului legitim privat.

Odată cu apariţia blocurilor cu D+P +6 (7) E dispare spaţiul verde, fără posibilitatea fizică de amenajare a altuia. Nu s-a avut în vedere păstrarea unei platforme de colectare deşeuri menajere pentru blocurile existente şi accesului auto la acestea. Prin amplasarea acestor noi blocuri D+P+6E+etaj tehnic, mult mai înalte decât blocul acestora, într-un spaţiu limitat, se reduc gradul de iluminare naturală şi intimitatea locuinţelor. 

Hotărârile au fost adoptate fără ca locuitorii din zonă să fie informaţi, consultaţi. A fost încălcat  dreptul legitim de a îşi exprima opiniile, sugestiile şi propunerile legate de aceste proiecte, în calitate de persoane direct interesate, cu consecinţa vătămării interesului privat.Ca urmare, a motivat că  prin emiterea HCLM nr. 420/2001 şi HCLM nr. 397/2004 – poziţia 36 din anexa la hotărâre, au fost vătămaţi în dreptul de proprietate.

Se observă în primul rând că prin hotărârile a căror anulare se cere a fost  aprobată  trecerea în domeniul privat al Municipiului Constan?a  a tuturor suprafe?elor de teren  situate pe raza Municipiului Constan?a, care nu sunt de?inute cu titlu valabil de către persoane fizice sau juridice, respectiv a fost completat ?i actualizat Inventarul bunurilor  care apar?in Domeniului Privat al Municipiului Constan?a  aprobat prin HCL 296/2001 ?i 84, 147, 282, 363, 503, 610 din 2002, art. 21, art. 135, art. 242, 319, 388 ?i 449 din 2003, precum ?i  HCLM 31,131, 238 ?i  309 din 2004 cu imobilele situate în anexa actului administrativ.

În raport de obiectul celor două acte administrative se observă că nici unul din acestea nu era, prin sine însu?i, să producă efectul vătămările invocate de către recurenta-reclamantă, întrucât nu acestea sunt actele prin care s-a ajuns la efectele descrise - dispariţia spaţiului verde, a unei alei carosabile, reducerea gradului de iluminare naturală s.a.m.d.

În al doilea rând, se observă că recurenta-reclamantă nu invocă o vătămare a unui drept al său ori a unui interes legitim al său, ci invocă vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale proprietarilor membri ai asociaţiei (Toate acestea au efecte negative asupra calităţii şi siguranţei vieţii noastre, asupra siguran?ei şi valorii proprietăţilor noastre/ …noi, reclamanţii am suferit şi suferim  vătămări în dreptul de proprietate/ …fără a se ţine seama de prejudiciile şi disfunc?ionalită?ile pe care ni le creează nouă, proprietarilor din blocurile deja existente/ Cele două hotărârii de consiliu atacate  cât şi celelalte acte administrative, referitore la acest teren, au fost  aprobate fără ca noi, locuitorii din zonă, să fim informaţi, consultaţi etc.).

Potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

ART. 1 -  Subiectele de sesizare a instanţei

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

(2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

(…)

ART. 2 - Semnificaţia unor termeni

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim (s.n.), vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate (s.n.);

o) drept vătămat - orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;

p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;

r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;

s) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative;

ART. 8 - Obiectul acţiunii judiciare

(1)  Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

(1^1) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat (s.n.);.

(1^2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. (2).

(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ.

(3) La soluţionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.

Reclamanta este o asociaţie de proprietari care funcţionează în baza Legii nr. 270/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari ca formă de asociere autonomă şi nonprofit a majorităţii proprietarilor dintr-un condominiu, cu personalitate juridică, având ca scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune.

Ca persoană juridică, recurenta-reclamantă se poate adresa instanţei de contencios administrativ numai pentru recunoaşterea dreptului pretins propriu sau a interesului legitim propriu. Dreptul de a invoca vătămarea prin actul administrativ atacat a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate este recunoscut numai organismelor sociale interesate, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 alin.1 lit. s - organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative.

Asociaţia de proprietari nu are ca obiect protecţia drepturilor membrilor săi - proprietari ai locuinţelor individuale, ci, potrivit art. 4 din Legea nr. nr. 270/2007, asociaţia de proprietari are drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii.

De asemenea, potrivit Legii nr. 270/2007:

ART. 27

Adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă din funcţie preşedintele, membrii comitetului executiv şi cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociaţiei de proprietari;

b) adoptă, modifică sau revocă hotărâri;

c) adoptă şi modifică bugetele de venituri şi cheltuieli;

d) mandatează comitetul executiv reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari pentru angajarea şi eliberarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de administrator imobile sau a altor angajaţi ori prestatori, în scopul administrării şi bunei funcţionări a clădirii;

e) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociaţi.

ART. 28

(1) Asociaţia de proprietari poate intermedia servicii între furnizori şi proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilităţi, pe baza unor contracte de prestări de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile cu privire la serviciul furnizat aparţin, pe de o parte, furnizorului şi de cealaltă parte, proprietarului.

(2) Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilităţi, furnizorul serviciului va acţiona împotriva proprietarilor restanţieri.

(3) Serviciul de intermediere din partea asociaţiei de proprietari constă în: repartizarea facturilor către proprietari prin lista de plată lunară, încasarea şi plata sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, înştiinţarea furnizorului cu privire la debitori.

ART. 29

(1) Cu excepţia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile individuale, apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, comitetul executiv reprezintă asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii.

(2) Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin.

ART. 30

(1) Comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, are următoarele atribuţii:

a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere ale asociaţiei de proprietari;

b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere, precum şi alte decizii ce privesc activitatea din asociaţia de proprietari;

c) întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale;

d) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietăţii comune;

e) întocmeşte sau propune planuri de măsuri şi activităţi şi urmăreşte realizarea lor;

f) supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, în mod special situaţia încasărilor şi plăţilor lunare;

g) pentru scopul şi activităţile asociaţiei de proprietari, angajează şi demite, încheie şi reziliază contracte;

h) îşi asumă obligaţii, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, privind interesele legate de clădire;

i) iniţiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire (s.n.);

j) stabileşte sistemul propriu de penalizări ale asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale;

k) avizează documentele asociaţiei de proprietari;

l) asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei;

m) asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia;

n) gestionează situaţiile excepţionale şi de criză;

o) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.

(2) Şedinţele comitetului executiv sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenţi. Şedinţele comitetului executiv pot fi convocate de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv.

ART. 31

(1) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. El reprezintă asociaţia de proprietari în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.

(2) Preşedintele asociaţiei de proprietari supraveghează şi urmăreşte aplicarea hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului şi acordului de asociere, precum şi aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, în funcţie de situaţie, poate propune comitetului executiv sau adunării generale, după caz, măsuri împotriva celor care nu respectă regulile, regulamentele, hotărârile şi deciziile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale şi statutare.

Rezultă din dispoziţiile legale precitate că obiectul de activitate al asociaţiei de proprietari nu este protecţia unei anumite categorii de cetăţeni (cum este, spre exemplu, cazul organizaţiilor pentru protecţia consumatorului) şi nu acţionează pentru apărarea a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor-persoane fizice determinate decât în măsura în care acestea se circumscriu obiectului său de activitate - administrarea şi gestionarea proprietăţii comune.

Astfel, reclamanta nu poate invoca decât un drept vătămat propriu (orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ) sau a unui interes legitim privat (posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat), precum şi a unui interes legitim public (interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice), cu menţiunea că potrivit art. 8  alin.(1^1) din Legea nr. 554/2004 poate invoca apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Susţinerile recurentei-reclamante cu privire la încălcarea dreptului la un mediu sănătos, dispariţia spaţiului verde, supraaglomerarea zonei, disfuncţionalitatea serviciilor comunitare se circumscriu unui interes legitim public întrucât vizează garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor şi satisfacerea nevoilor comunitare.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, apărarea unui interes legitim public poate fi invocată numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, cu menţiunea că acestea trebuie să fie proprii reclamantei şi nu membrilor ei.

Dispoziţiile art. 30 lit. i din Legea nr. 230/2007 comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, iniţiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire, nu înlătură de la aplicare dispoziţiile art. 1 şi art. 8 alin.(1^1) din Legea nr. 554/2004, întrucât interesele legate de clădire nu se identifică  cu drepturile subiective sau a interesele legitime private ale membrilor asociaţilor.

Întrucât recurenta - reclamantă nu a invocat vătămarea unui drept subiectiv propriu  sau a unui interes legitim privat propriu, în mod legal instanţa de fond a respins cererea reţinând că reclamanta nu  poate formula o acţiune în contencios obiectiv, respectiv de a cere anularea unui act administrativ pornind de la premisa lezării unui interes legitim public.

Pentru considerentele expuse, constatându-se că hotărârea recurată este  pronunţată cu respectarea normelor de drept material, urmează a respinge recursul formulat ca nefondat, cu consecinţa admiterii cererii de intervenţie accesorie formulată de către intervenientul [...].

Va fi respinsă cererea de renunţare la judecată formulată de către numitul [...] ca formulată de o persoană fără calitate procesuală întrucât cererea de chemare în judecată estre formulată de către ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI nr.[...], în nume propriu, şi nu de către membrii asociaţiei de proprietari, în nume propriu, printr-o cerere colectivă la care să se poată renunţa de către unul/unii dintre ei.