Minori şi familie

Acestaeste document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2018:001.002612

Dosar nr. X

R O M Â N I A

JUDECATORIA BÂRLAD

JUDB

Sentinta civila nr. 2612

Sedinta dinCamera de Consiliu din data de 15 Xiembrie 2018

Instanta constituita din:

I N S T A N T A,

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Bârlad la data de 14.11.2018 sub nr. X, reclamanta X X a solicitat emiterea unui ordin de protectie impotriva pârâtului X X, prin care instanta sa dispuna:

- evacuarea temporara a pârâtului din locuinta, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate

- reintegrarea victimei si a copiilor in locuinta familiei;

- obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de reclamanta;

- obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de copiii victimei;

- obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de resedinta si locul de munca sau unitatea de iXatamânt;

- interdictia pârâtului de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza sau le viziteaza periodic, respectiv Scoala nr. 8 Bârlad;

- interzicerea pentru pârât a oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima;

- incredintarea copiilor miXri sau stabilirea resedintei acestora.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca pârâtul savârseste violente fizice si verbale impotriva sa si a copiilor, violente manifestate in locuinta din Bârlad. Mentioneaza ca pârâtul o ameninta cu moartea, provoaca scandaluri si foloseste un limbaj obscen la adresa reclamantei si a copiilor.

In drept, cererea nu a fost motivata.

Cererea a fost depusa potrivit formularului de cerere prevazut in anexa la Legea nr. 217/2003, republicata, pentru protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie.

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.

Dupa inregistrarea cererii la Judecatoria Bârlad, din dispozitia instantei de judecata a fost desemnat un avocat din oficiu pentru pârât, au fost citate partile cu mentiunea de a asigura prezenta martorilor, in cazul in care solicita administrarea probei testimoniale, sub sanctiunea decaderii si s-a dispus efectuarea unei adrese catre Politia mun. Bârlad, prin care s-au solicitat relatii cu privire la plângerile, sesizarile, sanctiunile contraventionale inregistrate de parti (f. 15).

Pârâtul X X s-a prezentat in instanta si a beneficiat de asistenta juridica din oficiu, conform prevederilor art. 27 alin. (4) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, prin intermediul avocatului X, cu delegatie la dosar (f. 25).

Reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu mijlocul material de proba – inregistrarea audio-video, iar instanta pentru justa solutionare a cauzei, având in vedere si dispozitiile art. 27 alin. 7 Legea nr. 217/2003 a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei si mijlocul material de proba – inregistrarea audio-video (f. 4-11).

Pârâtul a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei, iar instanta pentru justa solutionare a cauzei, având in vedere si dispozitiile art. 27 alin. 7 Legea nr. 217/2003 a incuviintat si administrat proba cuinterogatoriul reclamantei.

Instanta, din oficiu, in temeiul art. 237 alin. 2 pct. 7 C. proc. civ. raportat la art. 264 Cod civil, dispune ascultarea in Camera de Consiliu a miXrelor cu vârsta peste 10 ani, X X si X X, incuviinteaza proba cu inscrisurile de la dosar, respectiv adresa emisa catrepolitia mun. Bârlad, apreciind-o ca fiind concludenta, pertinenta si utila solutionarii cauzei.

Instanta a solicitat Politiei mun. Bârlad sa comunice daca exista inregistrate sesizari, plângeri, sanctiuni contraventionale cu privire la acte de violenta sau de tulburare a linistii publice ale pârâtului (f. 15), iar din adresa nr. X/14.11.2018 (f. 23) emisa de Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui – Politia mun. Bârlad rezulta ca organele de politie au fost sesizate prin plângere formulata de numita X X din Bârlad, prin care a iXederat ca la data de 9.11.2018 ora 17:30 a fost amenintata cu moartea de fostul sau sot, X X pe motivul ca nu vrea sa se impace cu el, in cauza intocmindu-se dosarul penal nr. X/13.11.2018 in care se efectueaza cercetari pentru savârsirea infractiunii de amenintare. De asemenea, in cuprinsul adresei mentionate anterior se precizeaza ca pârâtul nu a fost sanctionat contraventional.

Analizând cererea in raport de actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

In fapt, prin cererea inregistrata sub nr. X, reclamanta X X a solicitat emiterea unui ordin de protectie impotriva pârâtului X X, prin care instanta sa dispuna evacuarea temporara a pârâtului din locuinta, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei si a copiilor in locuinta familiei; obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de reclamanta; obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de copiii victimei; obligarea pârâtului la pastrarea unei distante minime de 500 m fata de resedinta si locul de munca sau unitatea de iXatamânt; interdictia pârâtului de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza sau le viziteaza periodic, respectiv Scoala nr. 8 Bârlad; interzicerea pentru pârât a oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima si incredintarea copiilor miXri sau stabilirea resedintei acestora.

Instanta retine ca potrivit sentintei civile nr. 2611/2017 din 11.12.2017 pronuntata de Judecatoria Bârlad in dosarul nr. X(f. 8-9) s-a desfacut casatoria partilor prin divort. Totodata, din certificatul de nastere seria X nr. X/22.10.2004 (fila 5) si certificatul de nastere seria X nr. X/05.01.2007 (fila 6) rezulta ca din relatia partilor au rezultat doi copii, respectiv X X-Monalisa, nascuta la data de 13.10.2014 si X X-X, nascuta la data de 13.10.2014.

In drept, instanta constata ca temeiul este constituit de dispozitiile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, prin care este reglementata o procedura speciala, cu reguli proprii, ce are drept scop protejarea victimelor agresiunilor, astfel cum acestea sunt definite in cuprinsul legii. Astfel, art. 3 din Legea nr. 217/2003 defineste violenta in familie ca fiind „orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savârsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrara de libertate.”

In baza art. 5 lit. b) din Legea nr. 217/2003, in sensul legii, prin „membru de familie se intelege „(…) fostul sot/fosta sotie (…).” Astfel, instanta retine ca reclamanta este protejata prin aceste dispozitii legale speciale privind sfera relatiilor de familie.

Violenta in familie se manifesta sub mai multe forme, astfel cum rezulta din prevederile art. 4 din Legea nr. 217/2003: a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrâncire, trântire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul uXr accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;.

Din aceste dispozitiile legale enuntate anterior rezulta ca pentru a fi admisa cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: urgenta masurii luate, caracterul vremelnic al masurii, existenta unei forme de violenta exercitata de unul dintre membrii de familie, precum si necesitatea inlaturarii unei stari de pericol fata de viata, integritatea fizica sau psihica sau libertatea victimei.

Reclamanta a iXederat ca este victima violentei fizice si verbale exercitate de catre pârât asupra sa, cât si asupra copiilor miXri care coXietuiesc impreuna cu partile.

Din probatoriul administrat in cauza, instanta retine ca sustinerile reclamantei sunt nefondate.

Instanta are in vedere ca ordinul de protectie este un instrument complex care poate fi utilizat in regim de urgenta pentru a inlatura de indata expunerea la tratamente agresive. In fapt, este vorba despre o cale de inlaturare a unui pericol iminent la care victima poate fi expusa si care poate genera situatii de comitere impotriva sa a uXr infractiuni grave cu privire chiar la dreptul sau la viata. Ingerinta asupra drepturilor fundamentale ale celui impotriva caruia se emite ordinul este foarte serioasa, legea nu permite luarea masurilor respective decât pe o perioada determinata, si anume pe o durata de maxim 6 luni in conformitate cu art. 24 din Legea nr. 217/2003.

Prin urmare, ceea ce trebuie dovedit este nu doar existenta uXr acte de violenta, ci si pericolul creat de aceste acte ce trebuie sa intruneasca exigenta actualitatii, atitudinea si comportamentul pârâtului fiind necesar a imbraca forma uXr abateri grave, masura de protectie fiind la rândul ei absolut necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol.

In prezenta cauza, din coroborarea probelor administrate in cauza, instanta constata ca reclamanta nu a produs dovezi din care sa rezulte ca pârâtul a exercitat asupra sa si asupra copiilor miXri vreun act de violenta sau ca li s-a pus in pericol integritatea psihica sau fizica prin comportamentul pârâtului, acte care sa indeplineasca si conditia pericolului iminent.

Desi in cuprinsul cererii privind emiterea ordinului de protectie reclamanta a precizat ca este victima violentelor fizice exercitate de pârât asupra sa, in cadrul probei cu interogatoriul sau aceasta a iXederat ca nu este agresata fizic de catre fostul sau sot, ci o ameninta cu vatamarea integritatii fizice si ii vorbeste intr-un limbaj jignitor.

In ceea ce priveste situatia de fapt redata de inregistrarea video care cuprinde actul de violenta verbala comis de catre pârât acesta nu intruneste conditia urgentei, intrucât acest episod s-a petrecut in data de 09.11.2018, iar legiuitorul a urmarit ca institutia emiterii ordinului de protectie sa ocroteasca victima care se afla intr-o stare de pericol actuala, iminenta. Astfel, instanta retine ca provocarea unei stari de temere si factorul temporal apropiat momentului savârsirii actelor de violenta sunt determinante pentru existenta starii de pericol care necesita a fi inlaturata astfel cum prevad dispozitiile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 republicata. Ca atare, instanta este de parere ca existenta unei stari reale de temere fata de actiunea pârâtului din 09.11.2018 determina orice persoana sa solicite si permita organelor de politie sa actioneze pentru a stopa pretinsul comportament violent al agresorului, protejându-se astfel de Xi astfel de incidente, insa in cadrul acestei proceduri si nu pe calea cererii privind emiterea ordinului de protectie.

Mai mult decât atât, desi reclamanta a precizat ca pârâtul o ameninta in mod continuu, din insasi declaratiile sale instanta retine ca, prin prisma ocupatiei pârâtului, cu exceptia lunii iunie, acesta a fost plecat de la domiciliu in strainatate din luna ianuarie si pâna la data de 13.10.2018, iar in prezent nu mai locuieste in imobilul comun aceasta fiind reintegrata in domiciliu impreuna cu copii miXri.

Totodata, instanta retine ca, din mijlocul material de proba inregistrarea audio-video coroborat cu declaratiile miXrelor audiate in camera de consiliu (f. 26) rezulta o stare de tensiune intre membrii familiei, pe care inclusiv reclamanta o intretine prin modalitatea in care intelege sa gestioneze relatiile cu pârâtul Or, asemenea neintelegeri dintre parti cu privire la situatia familiala si locativa pot fi rezolvate ca urmare a iesirii din indiviziune a partilor cu privire la bunul imobil in care locuiesc si nu ca urmare a introducerii unei cereri de emitere a ordinului de protectie.

Mai mult decât atât din adresa nr. X/14.11.2018 (f. 23) emisa de Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui – Politia mun. Bârlad, in vadita contradictie cu afirmatiile reclamantei care precizeaza ca pârâtul este o persoana agresiva si o ameninta, rezulta ca pârâtul nu a fost sanctionat pentru savârsirea uXr contraventii reglementate de Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a uXr Xrme de coXietuire sociala, a ordinii si linistii publice sau urmarit penal ori condamnat pentru savârsirea uXr fapte de natura penala.

Instanta apreciaza ca, emiterea unui ordin de protectie presupune interventia brutala a autoritatilor (instanta de judecata si alte autoritati ale statului) in dreptul la viata privata a persoanelor, prin ingradirea extrema a uXr drepturi, pâna la suprimarea temporara a acestora, care nu poate avea loc decât in conditii absolut exceptionale, când, in lipsa interventiei, se poate intui existenta unei stari de pericol pentru desfasurarea Xrmala a vietii persoanei/persoanelor agresate, generate de violenta agresorului, manifestata in diferitele modalitati descrise de lege.

Dincolo de aceasta stare exceptionala, care trebuie dovedita in fiecare caz in parte, nemultumirile din cadrul unei familii, care pot genera conflicte verbale constante dovedesc doar o stare de incompatibilitate intervenita la un moment dat intre membrii aceleiasi familii, cu care acestia s-au complacut pentru diverse motive si care poate/putea fi rezolvata atunci când se impune, chiar prin ajutor de specialitate in mediere psihologica, putându-se uneori recurge chiar la tratament psihiatric si nu prin aplicarea uXr restrictii si limite fizice de catre instanta de judecata.

In lipsa unei situatii exceptionale, care trebuie probate in mod riguros, in fiecare caz in parte, orice persoana este libera sa isi gestioneze relatiile sociale si de familie, sa tolereze si sa dezvolte comportamente si limbaje considerate de societate improprii si inadecvate, pâna la limita la care reuseste sa dovedeasca, prin probe, ca aceste atitudini si manifestari au devenit periculoase in mod real, pentru integritatea fizica si psihica a victimei si familiei acesteia.

Instanta apreciaza ca reclamanta nu poate fi beneficiara unui ordin de protectie, in conditiile in care nu s-a probat de catre aceasta pericolul pentru viata sau integritatea fizica si psihica a sa si a copiilor sai, intre drepturile celor doua parti fiind necesar a se mentine un just echilibru, iar restrictionarea unui drept fundamental al pârâtului trebuie sa fie absolut necesara si judicios argumentata, ceea ce nu s-a realizat in cauza.

Fata de toate cele expuse mai sus, raportat la dispozitiile legale incidente si la actele dosarului, instanta retine ca in prezenta cauza reclamanta nu a facut dovada starii de pericol iminent in care s-ar afla, astfel incât, se apreciaza ca solicitarea reclamantei nu indeplineste conditiile impuse de Legea nr. 217/2003, intrucât nu exista probe din care sa rezulte ca se impune luarea vreunei masuri dintre cele solicitatepe motiv caintegritatea fizica sau psihica ii este pusa in pericol.

Totodata, va obliga pe reclamanta sa plateasca suma de 260 lei cheltuieli de judecata catre stat pentru asistenta juridica acordata din oficiu pârâtului de Baroul Vaslui, potrivit delegatiei nr. 811/14.11.2018, avocat X, suma ce va fi avansata din fondurile speciale aleMinisterului Justitiei.

Red. N.C.O.M.

TehXred. C.V.T../15.11.2018/5ex. comunicari 3 /15.11.2018

1

Domenii speta

Spete similare