Motive de nulitate relativă ale concordatului preventiv omologat vs. Motive de nulitate absolută. Termen de prescripţie

Întrucât norma generală nu face referire la cauzele de nulitate, se impune concluzia că îşi vor găsi incidenţa regulile generale ale nulităţii consacrate de Codul civil. Dispozițiile art. 24 alin. (4) teza finală din Legea nr. 85/2014 nu ocrotesc un interes general, astfel încât nerespectarea acestora ar constitui un motiv de nulitate relativă, ce trebuie invocat în termenul prevăzut de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 – respectiv în 15 zile de la data omologării concordatului, termen nerespectat de apelantă, astfel cum corect a reţinut  şi instanţa de fond.

 Faţă de situaţia prezentată, se constată că motivele de nulitate absolută ce pot fi invocate pe calea acţiunii prev. de art.34 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 sunt cele prev. de art. 28 alin. 2 din acelaşi act normativ, motivele invocate de apelantă neîncadrându-se în aceste dispoziții legale.

Decizia nr. 314/17.10.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila în dosarul nr. 2963/113/2017 creditoarea ... a solicitat anularea concordatului preventiv privind pe debitoarea ... ce a fost omologat prin încheierea de şedinţă din data de 13.02.2018 pronunţată de către Tribunalul Brăila – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în cadrul dosarului nr.2963/113/2017 şi, pe cale de consecinţă, închiderea procedurii de concordat preventiv ce formează obiectul dosarului nr.2963/113/2017.

În motivare a arătat următoarele:

Şi-a exprimat în mod expres votul negativ asupra Ofertei şi Proiectului de Concordat Preventiv depus de către debitoarea ... în cadrul dosarului nr.2963/113/2017.

Concordatul preventiv privind pe debitoarea ... a fost omologat prin încheierea de şedinţă din data de 13.02.2018 pronunţată în cadrul dosarului nr.2963/113/2017.

Potrivit dispoziţiilor art.24 alin.(4) teza finală din Legea nr.85/2014: „în primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor stabilite prin concordat”.

Ca urmare a verificării Anexei nr.3 a concordatului preventiv se observă că în primul an s-a prevăzut plata unor creanţe în cuantum total de 467.048 lei (respectiv 116.762 lei/trimestru), sumă ce reprezintă însă doar 7,44% din valoarea creanţelor stabilite prin concordat (care este de 6.273.524,54 lei).

Rezultă în mod clar faptul că au fost încălcate dispoziţiile imperative prevăzute de art.24 alin.(4) din Legea nr.85/2014, iar această încălcare constituie un motiv de nulitate absolută a concordatului.

Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin.(2) din Legea nr.85/2014 „când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulităţii se prescrie în termen de 6 luni de la data omologării acestuia”, iar concordatul preventiv a fost omologat prin încheierea de şedinţă din data de 13.02.2018, iar pentru motive de nulitate absolută, cererea poate fi formulată până la data de 13.08.2018 şi, pe cale de consecinţă, cererea introductivă a fost formulată în termenul legal.

În drept, a fost invocată Legea nr.85/2014.

La dosar s-a depus întâmpinare.

Administratorul concordatar a invocat excepţia netimbrării cererii în temeiul art.14 al.1 din O.U.G. nr.80/2014.

Pe fondul cauzei a arătat următoarele:

Motivul invocat de creditoarea nu se înscrie în cazurile de nulitate absolută prevăzută de lege pentru încheierea valabilă a acestuia. Potrivit art. 28 din Legea nr. 85/2014 condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru validitate şi care ar putea fi sancţionate cu nulitatea concordatului preventiv sunt:

- Valoarea creanţelor contestate să nu depăşească 25% din masa credală – condiţie îndeplinită, în sensul că nu au existat creanţe contestate;

- Concordatul să fi fost aprobat de cel puţin 75% din valoarea creanţelor. În speţă acesta a fost votat de 82,7543% dintre creditori.

Textul de lege prevede plata în primul an de concordat a minimum 20% din valoarea creanţelor, condiţie ce a fost respectată, însă legea nu prevede nicio sancţiune în acest sens.

A fost respectată cerinţa ca în primul an de concordat să se plătească creditorilor 20%.

Arată că în Lista creditorilor şi Anexa nr. III modificată ca urmare a negocierilor sunt înscrise creanţe în sumă totală de 6.331.230,09 lei din care suma de 3.931.063 lei reprezintă creanţe subordonate, ce nu se plătesc în cadrul concordatului, după cum de altfel se menţionează atât în Lista creditorilor, cât şi în graficul de plăţi.

La un simplu calcul reiese că rămân creanţe de plată în sumă de 2.400.167 lei x 20% = 480.033,41 lei de plată în primul an.

480.033,41 : 4 (trimestre/an) = 120.008,35 lei per trimestru.

Conform graficului de plăţi – Anexa nr. III modificată ca urmare a negocierilor debitoarea plăteşte trimestrial suma de 124.698,86 lei, reprezentând 20,78% faţă de creanţele ce se plătesc.

În graficul de plăţi s-a menţionat totalul creanţelor ce se achită prin graficul de plăţi este 2.400.167 lei.

Până la această dată ... şi-a respectat obligaţiile asumate prin programul de plăţi, achitând astfel integral sumele prevăzute în Trimestrul I şi II.

Prin sentința nr. 250/06.07.2018 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 2963/113/2017 a fost respinsă cererea formulată de petenta - creditoare ...

Pentru a pronunţa această sentinţă civilă, prima instanţă a reţinut următoarele.

Creditoarea a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, astfel că excepţia netimbrării cererii nu a mai fost susţinută.

Concordatul preventiv al debitoarei ... a fost omologat prin Încheierea nr.13/13.02.2018, pronunţată în dosarul nr.2963/113/2017.

Creditoarea ... şi-a exprimat votul negativ în ceea ce priveşte Oferta şi Proiectul de concordat preventiv al debitoarei.

Potrivit art.34 din Legea nr.85/2014:

(1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea acestuia, în termen de 15 zile de la data omologării a cestuia.

(2) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulităţii se prescrie în termen de 6 luni de la data omologării concordatului.

Prima instanţă a reţinut că textul de lege nu menţionează, chiar cu titlu exemplificativ, care sunt motivele de nulitate absolută, care conduc la nulitatea concordatului.

S-a apreciat astfel că motivele de nulitate absolută, care pot fi invocate într-o cerere întemeiată pe dispoziţiile art.34 al.2 din Legea nr.85/2014, sunt cele prevăzute art.28 al.2 din Legea nr.85/2014, referitoare la valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu care nu trebuie să depăşească 25% din masa credală şi la aprobarea  concordatul preventiv de creditorii care reprezintă cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.

Aceasta deoarece aceste două condiţii trebuie întrunite cumulativ pentru omologarea concordatului.

Prima instanță a reţinut că, în cauză, creditoarea îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.24 al.2 din Legea nr.85/2014, care prevăd alte motive decât cele menţionate mai sus, fiind prin urmare motive de nulitate relativă.

În consecinţă, acesta nu se poate prevala de termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art.34 al.2 din Legea nr.85/2014, în cauză fiind incident termenul de 15 zile prevăzut de art.34 al.1 din Legea nr.85/2014, care prin raportare la data Încheierii nr13/13 02 2018 a fost depăşit.

S-a reţinut că potrivit art.24 al.4 din Legea nr.85/2014, termenul pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor stabilite prin concordat.

S-a depus la dosar Anexa III modificată ca urmare a negocierilor din data de 18.12.2017.

Din cuprinsul acesteia rezultă că totalul creanţelor care se vor achita prin programul de plăţi este de 2.400.167 lei. Aplicând procentul de 20% la această valoare rezultă suma de 480.033 lei.

Suma totală prevăzută a se plăti în primul an prin însumarea celor 4 trimestre este de 498.795,44 lei, peste procentul de 20% prevăzut de lege.

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal, a declarat apel petenta – creditoare ..., apreciind că instanţa de fond a procedat, în mod greşit, şi cu nerespectarea dispoziţiilor legale, la respingerea cererii de anulare a concordatului, formulată de aceasta.

A susţinut că deține calitatea procesuală activă pentru a promova acţiunea introductivă, iar această acţiune a fost formulată în termenul legal; astfel, din analiza dispoziţiilor art. 34 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2014 rezultă că titularul acţiunii în constatarea nulităţii concordatului preventiv este creditorul care a votat împotriva concordatului.

A arătat că şi-a exprimat în mod expres votul negativ asupra ofertei şi  Proiectului de concordat preventiv depus de debitoarea  ... în cadrul dosarului nr. 2963/113/2017 al Tribunalului Brăila – calitatea de creditor fiind dobândită urmare încheierii contractului de cesiune de creanţă din17.11.2017 de ... (cedent).

În ce priveşte termenul de formulare a cererii, conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere contestarea nulităţii acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data omologării acestuia; concordatul a fost omologat prin încheierea de şedinţă din 13.02.2018 şi având în vedere motivele de nulitate absolută invocate, rezultă în mod clar că o acţiune în anularea concordatului putea fi formulată până la data de 13.08.2018, şi pe cale de consecință, cererea introductivă ce formează obiectul prezentei cauze a fost promovată în termen legal.

Apelanta a susţinut că, în cauză, concordatul preventiv privind pe debitoarea ... este lovit de nulitate absolută.

Astfel, se susţine că, în cauză, contrar apărărilor debitoarei, dispoziţiile imperative prev. de art. 24 alin. 4 teza finală din Legea nr.85/2014, ocrotesc un interes general, iar nerespectarea acestora constituie un motiv de nulitate absolută.

Apelanta a arătat că, în prezenta cauză, încălcarea acestor dispoziții legale este evidentă, având în vedere că, în primul an al concordatului s-a prevăzut plata unor creanţe în cuantum de numai 480.033,41 lei, ce reprezintă aproximativ 7% din valoarea  totală a creanțelor stabilite pentru concordat, iar potrivit legii în primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea acestora; după cum a menţionat chiar debitoarea în întâmpinarea formulată, valoarea totală a creanțelor stabilite pentru concordat este în cuantum de 6.331.239,90 lei, iar în aceste condiţii, în primul an este obligatorie plata a minimum 1.266.246,01 lei (20 % din valoarea acestora).

Referitor la creanțele subordonate (ce sunt însumă de 3.931.062,55 lei şi reprezintă 63 % din totalul creanțelor), apelanta a apreciat că acestea nu pot fi în acelaşi timp menţinute în lista creditorilor şi în anexa nr. 3 a concordatului; avute în vedere la momentul aprobării concordatului – în condiţiile în care fără votul acestora nu putea fi îndeplinită condiţia prev. de art. 28 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2014 (privind aprobarea de  câte 75 % din valoarea creanţelor) şi, pe cale de consecinţă, nu putea fi omologat concordatul; şi ignorate doar atunci când trebuie calculat procentul de 20% din valoarea totală a creanţelor ce necesită a fi  achitate în primul an al concordatului.

Apelanta a susţinut că, dacă s-ar considera că raţionamentul debitoarei ar fi unul corect, ar însemna că aceste creanţe nu trebuia a fi avute în vedere nici la momentul aprobării concordatului, iar în caz contrar, ar mai exista un alt motiv de nulitate absolută al concordatului şi anume încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 28 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2014.

Totodată, a susţinut că, deşi în concordat se menţionează că nu vor fi efectuate plăţi către creditorii subordonaţi decât după ce vor fi achitate în integralitate celelalte creanţe, din extrasul de cont anexat de debitoare întâmpinării se observă că pe data de 11.06.2018 au fost efectuate plăţi în sumă totală de 60.206 lei către numitul ... (persoană care figurează în cadrul anexei nr. 3 din concordat cu o creanţă subordonată în cuantum de 2.119.020 lei) rezultând astfel că sunt efectuate plăţi şi către această categorie de creditori.

Faţă de motivele invocate, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, constatarea nulităţii concordatului preventiv privind pe debitoarea ... ce a fost omologat prin încheierea de şedinţă din 13-02.2018 şi, pe  cale de consecință, să se dispună închiderea procedurii de concordat preventiv ce formează obiectul prezentului dosar.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

Apelul a fost legal timbrat.

Intimata debitoare ... a depus la dosarul cauzei întâmpinare,  solicitând respingerea apelului declarat în cauză, ca nefondat.

A arătat că în mod corect s-a constatat că motivele invocate de reclamantă nu pot fi invocate în cadrul unei cereri  întemeiate pe dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Legea nr.85/2014, întrucât, potrivit art. 28 din acelaşi act normativ, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru valabilitate şi care ar putea fi sancţionate cu nulitatea concordatului preventiv sunt valoarea creanţelor contestate să nu depăşească 25 % din masa credală ( condiţie îndeplinită, întrucât nu au existat creanțe contestate) iar concordatul să fi fost aprobat de cel puţin 75 % din valoarea creanțelor – în speţă acesta fiind  votat de 82,7543 % dintre creditori.

A mai arătat intimata-debitoare că, în cauză, condiţiile mai sus arătate au fost îndeplinite şi, în consecinţă, reclamanta nu se poate prevala de termenul de prescripţie de 6 luni, prev. de art. 34 alin. 2, în speţă fiind incident termenul de prescripţie de 15 zile, prev. de art.  34 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, care, prin raportare la încheierea nr. 13/13.02.2018 a fost depăşit.

În ce priveşte susţinerea apelantei potrivit căreia, condiția prev. de art. 24 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 nu a fost îndeplinită, intimata – debitoare a susţinut că, în lista creditorilor în Anexa III modificată, ca urmare a negocierilor, sunt înscrise creanţe în sumă totală de 6.331.230,09 lei, din care suma de 3.931.063 lei reprezintă creanţe subordonate, ce nu se plătesc în cadrul concordatului; la un simplu calcul, reiese că rămân creanțe de plată în sumă de 2400.167 lei x 2+ % = 480.033,41 lei de plată în primul an; 480,033,41:4  (trimestre/an) =120.008,35 lei pe trimestru, iar conform graficului de plăţi, debitoarea plăteşte trimestrial suma de 124.638,86 lei reprezentând 20,78 % faţă de creanţele ce se plătesc.

A mai arătat că apelanta este înscrisă în lista creditorilor modificată ca urmare a negocierilor, cu suma de 321.507,71 lei; 321.507,71 lei x 20 % = 64.301,59 lei – reprezentând 20% din totalul creanței pe care trebuie să o primească în primul an de concordat, care împărţită la 4 trimestre în primul an, rezultă suma de 16.075,38 lei – pe care o primeşte trimestrial, sumă pe are debitoarea a primit-o  integral atât în trimestrul I cât şi în trimestrul II, la termenele scadente.

Faţă de cele menţionate, a solicitat respingerea apelului declarat de petenta – creditoare ca nefondat; a depus la dosar, în copie, lista creditorilor şi anexa III modificată ca urmare a negocierilor din 18.12.2017.

Apelul declarat este nefondat.

Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.

Conform art. 5 pct. 17 din Legea nr. 85/2014, concordatul preventiv este un contract încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul sindic,  contract prin care debitorul propune un plan de redresare  şi realizare a creanţelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului  de depăşire a dificultăţii în care se află.

Potrivit art. 28 alin. 1, după aprobarea concordatului de către creditori, administratorul concordatar solicită judecătorului sindic să omologheze concordatul preventiv. Pentru omologare, judecătorul sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii : a) valoarea creanțelor contestate şi/sau în litigiu nu depăşeşte 25% din masa credală; b) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.

Din analiza dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 85/2014 rezultă că judecătorul-sindic nu poate respinge cererea de omologare  a concordatului decât pe motive de nelegalitate: de exemplu, nu a fost votat de un număr suficient de creditori sau valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu depăşeşte 25% din masa credală.

Dispozițiile art. 34 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2014 reglementează procedura referitoare la acţiunea în constatarea nulităţii concordatului preventiv (pentru motive de nulitate absolută) sau în anularea concordatului preventiv (pentru motive de nulitate relativă).

Textul de lege nu reglementează cauzele nulităţii, de unde de impune concluzia că pe această cale, pot fi invocate atât motive de nulitate relativă, cât şi motive de nulitate absolută.

Deşi norma nu prevede nimic în legătură cu motivele de nulitate, se apreciază că acestea vor privi, pe de o parte, condiţiile  de fond şi de formă ale contractului de concordat preventiv şi, pe de altă parte, neregularităţile care privesc procedura propriu-zisă de prezentare, negociere şi aprobare a concordatului.

În ce priveşte condiţiile de fond, întrucât prezenta lege nu cuprinde norme speciale, acestea nu pot fi decât cele specifice contractelor din dreptul comun.

Susţinerile apelantei în sensul că, dispoziţiile imperative prevăzute de art. 24 alin. (4) teza finală din Legea nr. 85/2014 (în primul an este obligatorie plata a cuantumului de 20% din valoarea creanțelor stabilite prin concordat), ocrotesc un interes general iar nerespectarea acestora constituie un motiv de nulitate absolută, sunt neîntemeiate.

Curtea reţine că, întrucât norma generală nu face referire la cauzele de nulitate, se impune concluzia că îşi vor găsi incidenţa regulile generale ale nulităţii consacrate de Codul civil.

În consecinţă, având în vedere că interesele creditorilor debitorului concordatar alcătuiesc conţinutul unui „interes particular”, de cele mai multe ori acestea sunt nulităţi relative.

Astfel, contrar susţinerilor apelantei, dispozițiile art. 24 alin. 4 teza finală din Legea nr.85/2014 nu ocrotesc un interes general, astfel încât nerespectarea acestora ar constitui un motiv de nulitate relativă, ce trebuie invocat în termenul prevăzut de art. 34 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 – respectiv în 15 zile de la data omologării concordatului, termen nerespectat de apelantă, astfel cum corect a reţinut  şi instanţa de fond.

 Faţă de situaţia prezentată, se constată că motivele de nulitate absolută ce pot fi invocate pe calea acţiunii prev. de art.34 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 sunt cele prev. de art. 28 alin. 2 din acelaşi act normativ, motivele invocate de apelantă neîncadrându-se în aceste dispoziții legale.

Instanţa de fond a analizat motivul de nulitate relativă invocat (deşi acţiunea nu a fost formulată în termenul  legal) şi a constatat în mod corect că, din analiza Anexei III modificată urmare negocierilor din18.12.2017, rezultă că suma prevăzută a se plăti în primul an prin însumarea celor patru trimestre este peste procentul de 20 % prev. de lege ( curtea verificând acest motiv, fiind investită  doar cu apelul creditoarei, instanţa de fond analizând acest aspect, în cauză fiind incidente disp. art. 481 Cod procedură civilă).

În raport de considerentele expuse, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, apelul declarat urmează a fi respins, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare