Uzucapiune

Decizie 1355/A/2017 din 11.10.2017


Pe rol fiind pronunţarea asupra cauzei civile privind pe apelanţii ……….., şi pe intimaţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ BÂRLAD PRIN PRIMAR, şi …………… având ca obiect uzucapiune.

.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ………., Judecătoria Bârlad a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii ……………… în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bârlad, prin primar,  şi ………………, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:

….. a fost căsătorit cu  ……., iar din căsătoria lor au rezultat 6 fii: reclamantul ….., şi pârâţii ………………….

….. a decedat, fără a lăsa moştenitori, conform susţinerilor reclamanţilor.

…… a decedat, lăsând ca succesori pe pârâţii ………...

….. este căsătorit cu reclamanta ……….

Potrivit Certificatului de Moştenitor nr. ….., s-a dezbătut succesiunea rămasă de pe urma defunctului ……, stabilindu-se că are calitatea de moştenitor ….., autorul părţilor din prezenta cauză. Din masa succesorală face parte, suprafaţa de teren de 353 m.p. teren clădit şi neclădit împreună cu o casă de locuit situară ……. De  la acel  moment, …. a  intrat în stăpânirea acestui imobil.

La data de 11 iunie 1991, defunctul … a dezmembrat proprietatea din ….. în două loturi: Lotul nr. 1 în suprafaţă de 175 m.p. şi lotul nr. 2 în suprafaţă de 178 m.p.

Lotul nr. 2 în suprafaţă de 178  m.p. împreună cu construcţiile aflate pe el, le-a fost transmis reclamanţilor, ….., prin Contractul de întreţinere autentificat sub nr. …..1991, la Notariatul de Stat Local Bârlad, iar lotul nr. l în suprafaţă de 175 m.p. împreună cu construcţia CI (în suprafaţă de 24 m.p.) a rămas în posesia tatălui său .. şi a mamei sale …….

La data de 16.02.1994 a decedat …, iar la data de 31.01.2000 a decedat ……...

În ceea ce priveşte legea aplicabilă pe fondul cauzei, art. 82 teza a II-a şi ultima din Legea 71 /2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabileşte că, pentru cazurile în care posesia a început înainte de intrarea în vigoare a codului civil, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile din materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

Articolul 644 din Codul civil decretează că proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupaţiune.

Articolul 1837 C.civ. prevede că prescripţia este un mijloc de e dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligaţie, sub condiţiile determinate prin această lege.

Articolul 1846 C.civ. statuează că orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul în numele nostru.

În continuare, art. 1847 dispune: ca sa se poată prescrie, se cere o posesiune netulburată, publică şi sub nume de proprietar, după cum se explică în următoarele articole.

Articolul 1890 C.civ. prevede că toate acţiunile atât reale cât şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu, şi fără să i se poată opune reaua-credinţă.

Raportând dispoziţiile legale la situaţia de fapt reţinută instanţa a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi. Soluţia instanţei întemeindu-se pe următoarele argumente:

Instanţa a reţinut că, uzucapiunea apare în sistemul Codului civil din 1864, aplicabil în speţă, ca o sancţiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligenţă, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Aşadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândeşte dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar.

Pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită, posesorul trebuie să îndeplinească două condiţii şi anume să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, iar posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu. Posesia trebuie să fie, aşadar, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar (art. 1847 C.civ.).

 Reclamanţii au susţinut că au exercitat o posesie utilă, în continuarea autorilor  lor, ….. şi că au exercitat o posesie utilă începând cu anul 2000, data decesului autorului lor, …...

Prin raportul de expertiză în specialitatea  topometrie, expertul a  identificat  suprafaţa de teren de 175 m.p., real măsurat 185 m.p. din lotul nr. 1 care a aparţinut autorilor ………, stabilind că aceasta este împrejmuită parţial  cu  gard, iar pe suprafaţa de teren se află două construcţii ambele anexe.

Instanţa a apreciat ca fiind de necontestat că,  ….. împreună cu  …… au deţinut suprafaţa de teren în litigiu, martorii audiaţi în cauză, cât şi certificatul de moştenitor au confirmat această împrejurare.

În prezenta cauză, instanţa a constatat că, ….. a decedat la data de 31.01.2000, iar  reclamanţii au intrat în stăpânirea lotului nr. 1 de la data decesului autorului …….. De la această dată şi până în prezent 2017 nu au trecut mai mult de 30 de ani.

 În aceste condiţii, dacă posesorul actual nu a posedat tot timpul cerut de lege, acesta are facultatea de a invoca joncţiunea posesiilor, în condiţiile art. 1859 şi 1860 Cod  civil, unind posesia sa cu cea a autorilor săi şi continuând-o cu toate viciile sau calităţile sale.

Pentru a fi posibilă joncţiunea, este necesar să fie vorba de o posesie propriu – zisă, iar cel care invocă joncţiunea să fie un succesor în drepturi al autorului său.

Reclamanţii au susţinut, prin acţiunea principală că, au exercitat posesia în continuarea autorului ………. .

Din probele administrate în prezenta cauză, nu a rezultat îndeplinirea condiţiilor  prevăzute de lege pentru joncţiunea posesiilor, iar reclamanţii nu au dovedit susţinerile invocate.

Instanţa a constatat că, soţii …… au posedat împreună imobilul, în calitate de proprietari în devălmăşie, astfel că, fiecare din cei doi, nu au exercitat o posesie exclusivă.

După decesul autoarei ….., imobilul a fost posedat de către …, acesta deţinând o cotă din imobil, respectiv cota de 5/8  din imobil, (respectiv ¼, din moştenirea lăsată de ….), iar restul cotei din imobil ar fi revenit celorlalţi moştenitori ai defunctei ………..

Instanţa a reţinut că, pentru a conduce la uzucapiune,  reclamanţii pot uni posesia lor cu posesia autorului, însă în această ipoteză aceştia continuă posesia cu toate viciile sau calităţile sale.

Viciile care ar putea afecta posesia sunt discontinuitatea, clandestinitatea, violenţa şi echivocul. Posesia este echivocă când actele de stăpânire sunt susceptibile a fi interpretate în mai multe moduri, lăsând să planeze pentru ceilalţi îndoieli cu privire asupra intenţiei posesorului de  a stăpâni pentru sine. În această situaţie, nu se ştie dacă există animus sibi habendi. Practica judiciară a stabilit că, posesia executată de coproprietar care posedă imobilul în întregime nu poate duce la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului comun, prin uzucapiune,  cu excepţia situaţiei în care a intervertit a posesiei.

În cauza de faţă, posesia exercitată de ….. asupra imobilului, coproprietar în indiviziune, după data decesului lui ….. este echivocă, întrucât în  lipsa unui fapt care să dovedească intervertirea posesiei nu se poate stabili dacă a posedat întreg imobilul pentru sine. Mai mult, martorul ….. a relatat că, defunctul a împărţit terenul, în urma împărţirii a dat reclamantului o parte din teren, prin contract de întreţinere, cealaltă parte urmând să revină altui fiu, pârâtului ………, confirmând susţinerile pârâţilor. 

Prin moştenire s-a transmis reclamantului, numai  o cotă  asupra imobilului nu întregul imobil. Astfel, chiar posesia exercitată de reclamantul ….., coproprietar în indiviziune cu privire la moştenirea lăsată de pe urma defuncţilor ……….), exercitată asupra întregului imobil, după data decesului lui …. a fost echivocă, întrucât, reclamantul nu au invocat intervertirea posesiei. Cu privire la reclamanta ….. aceasta nu este succesoarea în drepturi ai defuncţilor ……., întrucât nu există niciun act de transmitere a posesiei defuncţilor către reclamanta ……… .

Chiar prezumând că, reclamantul …… a exercitat o posesie utilă, întrucât, a continuat să locuiască în imobil, s-a mutat în casă, după decesul autorului ……,  unirea posesiei sale cu posesia autorului nu conduce la dobândirea dreptului prin uzucapiune. Astfel, unind posesia autorului, cu posesia exercitată în nume propriu, reclamantul a continuat posesia autorului care este viciată. A rezultat că posesia nu îndeplineşte o condiţie esenţială  pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, aceea ca posesia să fie utilă.

Prin urmare, întrucât reclamanţii nu au posedat imobilul timp de 30 de ani, iar reclamantul nu a exercitat o posesie utilă în ipoteza unirii posesiei cu cea a lui ……, instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiunea de 30 de ani asupra imobilului cu suprafaţa de 175 m.p., compusă din teren şi anexe gospodăreşti, identificate în raportul de expertiză, teren situat în ……..

Pentru toate considerentele de fapt şi de drept mai sus invocate, instanţa a respins  cererea pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, formulată de reclamanţii …………, ca neîntemeiată.

Cheltuielile de judecată efectuate de reclamanţi au rămas în sarcina acestora.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii VIERU TOADER şi VIERU GEORGETA, pe care o critică pentru următoarele motive:

……………………………………………………………………………..

Analizând sentinţa apelată în raport de motivele de apel şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat, pentru următoarele motive:

În mod corect a reţinut instanţa de fond că în cauză reclamanţii nu au exercitat posesia în timpul cerut de lege şi că nu pot invoca joncţiunea posesiei autorilor cu posesia exercitată de aceştia.

Nu s-a reţinut ca fiind o posesie utilă posesia autorilor ……, după Vieru Ioan, motivat de faptul că aceştia au posedat în devălmăşie până la decesul lui …..  un bun succesoral pentru care doar …… avea calitatea de moştenitor.

Stăpânirea de către unul dintre moştenitori a bunului succesoral poate duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune în situaţia în care  a intervenit o manifestare de voinţă din partea acestuia care să demonstreze că a înţeles să transforme posesia din comună în exclusivă, posesie care exercitată astfel de către unul dintre moştenitori poate fi unită cu aceea a autorului său.

În cauză, martorii arată că cei doi au avut posesia terenului, dar după cum deja s-a reţinut aceasta era în devălmăşie, iar nu exclusiv a defunctului ….

După decesul lui …., posesia exercitată de …… din nou nu a fost exclusivă şi neechivocă pentru că nu s-a putut stabili cu certitudine că a fost asupra întregului imobil sau doar a cotei legale de 5/8.

Pentru restul cotei din imobil, îndreptăţire aveau toţi moştenitorii defunctei ……, intimaţii din prezenta cauză.

Aşadar, instanţa de fond nu putea să constate posesia utilă a autorului apelantului deoarece aceasta nu a fost exclusivă şi neechivocă. Apelantul, prin contractul de întreţinere a primit suprafaţa de 178 mp, suprafaţa de 175 mp pentru care se solicită constatarea uzucapiunii, a rămas în posesia apelantului, a soţiei, dar şi în indiviziune cu moştenitorii defunctului ……

Posesia exercitată la rândul său de reclamant nu poate fi utilă câtă vreme a fost asupra unui bun indiviz asupra căruia posesia sub nume de proprietar nu poate fi reţinută.

Astfel, pârâtul ….. a arătat că această suprafaţă de teren urma să revină intimatului ……., contestând astfel intervertirea posesiei într-o posesie exclusivă, sub nume de unic proprietar.

Susţinerile intimaţilor indicate în motivele de apel, tocmai acest lucru relevă: contestarea posesiei sub nume de unic proprietar asupra terenului, invocându-se chiar şi viciul violenţei, stăpânirea prin acaparare.

Că apelantul a înţeles să îşi excludă fraţii de la posesie, nu face ca aceasta să fie utilă pentru a invoca uzucapiunea. Apelantul practic a interzis fraţilor să mai aibă posesia asupra terenului.

Potrivit art. 1890 C.civ., pentru a se putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune, cel care invocă acest mod de dobândire al proprietății trebuie să îndeplinească două condiții: să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, și anume 30 de ani și posesia sa să fie utilă, în sensul că posesia nu trebuie să fie afectată de vreunul din viciile discontinuității, violenței, clandestinității, precarității și echivocului.

Așadar, pentru a fi aptă a produce efectele juridice consfințite de art. 1890 C. civ., este necesar ca în cadrul posesiei stăpânirea bunului să fie exercitată de posesor având comportamentul specific unui adevărat proprietar sau titular al unui alt drept real asupra lucrului (în situația uzucapării altor drepturi reale decât cel de proprietate).

În situația existenţei unei stări de indiviziune între reclamanţi și pârâţi, atât timp cât durează aceasta, drepturile coproprietarilor asupra bunului respectiv fiind nedeterminate, niciunul dintre aceștia, în mod individual, nu poate pretinde un drept exclusiv asupra imobilului în materialitatea sa decât după înfăptuirea partajului, când se va stabili lotul determinat al fiecărui copărtaș ori cine va primi întregul bun, cu obligarea la plata de sulte către ceilalți coindivizari.

Având în vedere aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 480 CPC, instanţa va respinge apelul ca fiind neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanţii …. împotriva sentinţei civile nr. ….., pronunţate de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. ……, pe care o păstrează.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile, cerere care se depune la Tribunalul Vaslui.