Constatare uzucapiune-lipsa obiectului determinat

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe (f.3-5), reclamantul A. D., a chemat în judecată pe pârâţii, B. V.şi B. A., domiciliaţi în municipiul Roman, jud.Neamţ, Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia comunală R., jud. Neamţ de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991, Comuna R., jud.Neamţ reprezentată prin primarul comunei şi I.R., domiciliat în, jud.Neamţ, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

-„obligarea pârâtei (fără să precizeze care) să-mi emită titlul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 12.500 m.p. şi a terenului situat în extravilan în suprafaţă de 6.000 m.p. terenuri dobândite prin uzucapiunea de 20 de ani ce o veţi constata şi ce-mi conferă astfel dreptul de proprietate asupra celor două imobile arătate mai sus"

-..obligarea pârâtei (fără să precizeze care) la plata de despăgubiri materiale civile pentru toată perioada anilor 1990-2009 timp în care am fost privat şi mi s-au încălcat aceste drepturi constituţionale la proprietate şi la folosirea acestor terenuri în scop util material, în interes public, social şi cultural-sportiv pentru localnici potrivit autorizaţiei de funcţionare a acestui scop, respectiv pentru demolarea abuzivă a construcţiei aflată pe terenul intravilan şi desfiinţarea scrânciobului manual funcţionabil în folosul comunităţii locale"

-„cu cheltuieli de judecată"

În motivarea cererii introductive reclamantul a arătat că terenul în cauză a fost în posesia şi folosinţa sa în mod continuu, public, neîntrerupt, netulburat şi sub nume de proprietar încă din anul 1990 când i-a fost acordată cesiunea asupra sa, plătind impozitele şi taxele aferente activităţilor publice desfăşurate pe acesta în baza autorizaţiei de funcţionare până în anul 2009 când a fost evacuat abuziv, cu demolarea construcţiei fără vreo notificare prealabilă din partea pârâtului (fără a preciza care dintre ei). Astfel la data de 25.09.2009, o echipă de constructori, dotaţi inclusiv cu „o volă" (utilaj de şantier), în prezenţa tatălui preotului din localitate R. C. a procedat la demolarea gardului împrejmuitor, a scrânciobului şi construcţiei amenajate pe acesta pe care le-au dus la gunoi. Ori cum pentru terenul respectiv dăduse la schimb o altă suprafaţă ce aparţinu-se bunicii sale şi tatălui său, reclamantul se consideră îndreptăţit să primească o porţiune din terenul „boierului Nanu" pentru care a şi făcut cerere la legea 169/1997 şi 247/2005 însă fără rezultat.

În dovedire a depus la dosarul cauzei un extras parcelar de amplasament al terenurilor (f.6), adresa nr.XXXX/2010 a Primăriei comunei R., jud.Neamţ de comunicare a hotărârii Comisiei judeţene nr. XXXX/1995 privind invalidarea hotărârii comisiei locale de fond funciar în privinţa cererilor a 376 de titulari (f.7), titlul de proprietate nr.XXX/2007 emis succesorilor defunctului N.C. (f.8) Autorizaţia de funcţionare pentru desfăşurarea unor activităţi distractive eliberată în baza D.nr.54/1990 (f.9), diverse înscrisuri şi extrase din evidenţele funciare (f.10-17) şi a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu martori şi cu expertize tehnice de identificare a terenurilor şi evaluare a prejudiciului.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.1847 coroborat cu art.1895 şi 1075 cod.civ.şi art.41 din Constituţia României.

Printr-o cerere separată ulterioară (f.20) reclamantul a solicitat acordarea ajutorului public judiciar în privinţa scutirii de plata taxelor judiciare de timbru în condiţiile OUG nr.51/2008, pe considerentul situării veniturilor pe membru de familie sub minimul de 500 lei lunar. Prin încheierea de şedinţă din 09.12.2011 cererea reclamantului a fost admisă, instanţa dispunând scutirea sa de plata taxei judiciare de timbru stabilită în acel moment de 3.811 lei şi a timbrului judiciar în valoare de 5 lei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar (f.26-27,67-68) pârâtul B. V. a solicitat respingerea acţiunii reclamantului atât pe cale de excepţie cât şi pe fondul judecăţii. În afară de excepţia netimbrării cererii, rămasă între timp fără obiect, pârâtul a invocat şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, între părţi nefiind nici un fel de obligaţii civile ori delictuale. Pe fondul cauzei pârâtul a arătat că societatea pe care o reprezintă, respectiv S.C. a cumpărat de la numita N.C. mai multe suprafeţe de teren situate în intravilanul si extravilanul comunei R., jud.Neamţ, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX/2010 la BNP.Sorin Tudor din municipiul Roman (f.28-29) pe care l-a înregistrat în evidenţele de publicitate imobiliară locală ca fiind libere de sarcini. Ori cum reclamantul nu deţine nici un document de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul vânzării nu poate invoca nici tulburarea posesiei sale şi nici prescripţia achizitivă la care face referire.

Ca răspuns la întâmpinarea pârâtului (f.37-42), reclamantul a invocat compararea actelor de proprietate în raport de vechimea lor, confundând posesia cu proprietatea terenurilor respective pentru care a invocat în continuare principiile posesiei achizitive îndelungate.

De asemenea prin întâmpinare separată (f.70), Comuna R., jud.Neamţ a solicitat în raport cu cererea introductivă a reclamantului respingerea acţiunii ca total neîntemeiată, invocând faptul neîndeplinirii condiţiilor uzucapării şi nici pe cele ale proprietăţii pentru care operează reconstituirea. Reprezentantul comunei în şedinţă publică S.M. a arătat că solicitările reclamantului sunt neclare şi aberante, făcând judecata imposibilă în lipsa unui obiect nedeterminat. În dovedire au fost depuse în copie înscrisuri, respectiv Titlul de proprietate nr.XXX/2009 emis reclamantului (f.71) şi Dec.civ.nr.XXX/2010 a Trib. Neamţ (f.72-74).

Prezent personal în şedinţă publică la termenul din 06.12.2011, reclamantul şi-a modificat obiectul acţiunii, solicitând potrivit declaraţiei sale scrise (f.43) că „solicit ca primăria să îmi facă titlu de proprietate pe suprafaţa de 5.800 m.p. teren situată în intravilanul satului S., comuna R., jud.Neamţ, să îmi reconstituie dreptul asupra suprafeţei de 1,5 ha teren reprezentând un teren de fotbal în sat unde am avut eu amplasat un scrânciob". În acelaşi sens în continuarea precizărilor sale reclamantul a arătat că „solicit reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 2,64 ha teren situat la punctul Deasa de pe raza satului S., comuna R., jud.Neamţ"...şi a dreptului de proprietate „asupra suprafeţei de 90 ari teren ce a aparţinut tatălui meu situat în trei puncte ale satului, la punctul D., la punctul V.U. şi la punctul Do" . De asemenea reclamantul a solicitat în continuare „obligarea pârâtului B. V. să îmi refacă o construcţie din cărămidă în suprafaţă de 15 m.p. în valoare de aproximativ 800 milioane lei...să îmi refacă scrânciobul care mi l-a stricat în valoare de 300 milioane lei, să îmi refacă gardul cu care au fost împrejmuite acestea în valoare de 25 milioane lei".

În continuarea probatoriului a depus la dosar multiple înscrisuri privind precedentele sale demersuri similare la organele administraţiei de stat şi activitatea sa comercial sportivă (f.50-60) şi a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorii M.A. şi P.M. (f.44).

Printr-o precizare ulterioară (f.48), reclamantul a revenit asupra probei testimoniale indicând ca martori pe numiţii M.C. şi A. E..

Deşi a solicitat şi i-a fost încuviinţată amânarea judecăţii pentru angajarea unui apărător calificat în vederea precizării obiectului acţiunii, reclamantul s-a prezentat în instanţă asistat de procurator P.V. în baza procurii autentificat sub nr.XXXX/2011 la BNP. Elena Cristudor din municipiul Bacău (f.65-66), invocând sub forma unor concluzii scrise răspunsuri la fiecare dintre susţinerile celorlalte părţi prin care nu s-a putut stabili cu exactitate obiectul determinat al acţiunii.

De data aceasta reclamantul a susţinut că parte dintre terenurile cumpărate de S.C. (f.75) „îi aparţine de facto şi de Juris reclamantului ca proprietate lăsată de la părinţii săi în prezent decedaţi şi poate de la rudele sale din familie..." Raportat la pârâtul B. V., reclamantul susţine că (f.76) acesta „a cumpărat mai multe terenuri din comuna R., dar care s-a extins în mod nelegal şi abuziv cu sprijinul funcţionarului primăriei com. R. şi peste suprafaţa de teren învecinată cu cele cumpărate...care este proprietatea reclamantului..." În continuare reclamantul arată într-o formă din ce în ce mai ambiguă (f.76) că „deţine acte de proprietate asupra terenului în litigiu de la rudele şi părinţii decedaţi, vom demonstra cu proba testimonială ulterior şi expertize topografice viitoare ..."

Solicitat în şedinţă publică să precizeze natura juridică a cauzei şi obiectul dedus judecăţii reclamantul a continuat sub aceiaşi formă plină de echivoc să invoce aspecte de teoria prescripţiei achizitive atât în privinţa terenurilor cât şi a despăgubirilor civile materiale solicitate, fără nici un criteriu de identificare şi delimitare a capetelor de cerere, temeiului lor de drept şi probatoriului necesar a fi administrat. În toată expunerea sa reclamantul nu a fost în măsură să contureze cât de lacunar obiectul fiecăruia dintre capetele de cerere invocate, manifestând o predispoziţie evidentă în menţinerea unei stări confuze lipsită de posibilitatea soluţionării.

În atare împrejurări instanţa a ridicat şi pus în discuţia părţilor excepţia lipsei obiectului determinat al cererii, excepţie în raport cu care reclamantul nu a avut nici un fel de poziţie procesuală, continuând în aceiaşi manieră în susţinerea afirmaţiilor sale precedente.

Procedând la soluţionarea excepţiei în condiţiile art.137 cod.proc.civ. instanţa constată că aceasta este întemeiată şi în consecinţă va dispune admiterea ei şi respingerea acţiunii fără antamarea fondului judecăţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 112, alin.3 cod.proc.civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă printre altele şi obiectul cererii care trebuie să fie licit şi posibil. Ori pentru a verifica aceste două condiţii este necesar ca obiectul să fie determinat în mod concret pentru flecare capăt de cerere, sau în mod excepţional determinabil. Raportându-se la solicitările reclamantului instanţa nu a putut stabili obiectul concret al cererii şi nici natura juridică a cauzei. Deşi acesta există el nu este determinat în mod concret pentru fiecare capăt de cerere, existând o totală neconcordanţă între conţinutul solicitării, cuantumul acesteia, temeiul juridic, părţile şi modalitatea de dovedire. Pentru aceasta instanţa în virtutea rolului său activ a depus toate diligentele necesare conturării concrete a obiectului judecăţii însă fără rezultat, susţinerile şi solicitările reclamantului fiind de fiecare dată altele. Obiectul acţiunii este ceia ce se solicită prin cerere, pretenţia concretă a reclamantului care în cazul de faţă a fost subsumată unor noţiuni abstracte privind modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi a unor despăgubiri civile. Deşi invocă faptul că terenurile la care face referire au aparţinut autorilor săi şi urmează a-i fi reconstituit dreptul de proprietate, reclamantul solicită tot odată constatarea dobândirii acestui drept pe calea uzucapiunii de 20 de ani. Deşi solicită despăgubiri pentru prejudiciu cauzat prin demolarea unui gard, a unui scrânciob şi a unei construcţii, solicită tot odată repunerea lor în situaţia anterioară. Ori cum obiectul trebuie să fie licit şi posibil, instanţa trebuie să se raporteze la caracterul său determinat, lucru ce în speţă nu a fost posibil.

Pentru aceste considerente instanţa admiţând excepţia ridicată va dispune respingerea acţiunii pentru lipsa obiectului determinat. Potrivit art. 133, alin.l cod.proc.civ., o cerere de chemare în judecată care nu cuprinde obiectul ei poate fi declarată nulă. Cum în cazul de faţă un obiect al judecăţii se conturează totuşi acţiunea va fi respinsă pentru lipsa caracterului său determinat.

Domenii speta

Spete similare