Sesizare cu acord de recunoastere

Pe rol, se află pronunţarea privind sesizarea cu acord de recunoaştere a inculpatei C. D., fiica ……….., administrator la S.C. ……S.R.L. Bârlad, . evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în formă continuată, fapte prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 Ut c din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. şi art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.

TRIBUNALUL

Deliberând în cauza de față constată următoarele:

Prin actul de sesizare a instanței înregistrat la data de 29.11.2016 sub numărul ……., Tribunalul Vaslui a fost sesizat cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 22.11.2016 în dosarul nr. …….. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Vaslui cu inculpata C. D..

………………………………………………………………………………………..

Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Vaslui, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 Cod procedură penală, iar soluţia propusă prin acord este una legală şi justificată în raport cu gravitatea faptelor reţinute. În cauză, nu au fost constatate lipsuri sau iregularități din categoria celor la care face referire art. 484 alin. 1 Cod procedură penală.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține în esență aceeași situație de fapt:

La data de …. organele de poliție judiciară din cadrul S.C.C.O. Vaslui s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai multe persoane jud. Vaslui s-au constituit într-un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni grave de evaziune fiscală, prin intermediul mai multor societăți comerciale, fiind înregistrat dosarul a fost înregistrat sub nr. …. la D.I.I.C.O.T. - B.T. Vaslui, la data de ……...

Din actele de urmărire penală a rezultat săvârșirea de infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, prin emiterea de facturi fiscale care nu reflectau operațiuni reale, către societăți cu activitate reală, care prin înregistrarea acestora în contabilitate se sustrăgeau de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. S-au creat astfel circuite comercial-financiare între societățile deținute sau controlate de membrii grupării infracționale, care aveau ca scop crearea unei aparențe de legalitate a relațiilor comerciale evidențiate în actele contabile, în fapt, toate aceste tranzacții realizându-se doar la nivel scriptic, membrii grupării urmărind totodată și obținerea de venituri ilicite reprezentând comisioanele aferente valorilor facturilor fictive emise în numele societăților controlate.

În activitatea infracțională, membrii grupării au folosit mai multe societăți comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, printre care și S.C. A. M.S.R.L. ……., S.C. M. E. S.R.L. ….

Inculpata C.D. este asociat unic și administrator la S.C. Y. M. S.R.L. din Bârlad, din anul 2006, societate care are principal obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate.

La sfârșitul anului 2011, societatea a întâmpinat dificultăți financiare, acumulând datorii către bugetul de stat. În cursul lunii noiembrie 2011, inculpata l-a cunoscut pe B. E. P., care s-a deplasat la magazinul societății și s-a oferit să îi dea facturi fiscale fictive, în care să ateste în mod nereal derularea unor relații comerciale între S.C. Y. M. S.R.L. și societatea acestuia, S.C. M. E. S.R.L., astfel încât societatea inculpatei să își poată diminua datoriile de plată către stat, prin înregistrarea acestora în contabilitate. Inculpata C. D. a fost de acord și cei doi au stabilit totodată ca după înregistrarea facturilor, inculpata să dispună plata efectivă a acestora, prin bancă, către S.C. M. E. S.R.L., urmând ca B. E. P. să scoată din cont suma respectivă și să i-o restituie sub formă „cash”, cu reținerea comisionului aferent.

Astfel, în luna decembrie 2011, C. D. a primit de la B. E. P. 2 facturi, în valoare totală de 55.800 de lei, emise de S.C. M. E. S.R.L. și care nu aveau la bază operațiuni reale: ………

Inculpata a dispus, în calitate de administrator la S.C. Y. M. S.R.L. înregistrarea acestor facturi în evidențele contabile ale societății, în scopul sustragerii societății de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, iar prin înregistrarea celor două facturi, s-a produs un prejudiciu de 17.742 lei bugetului consolidat al statului.

Conform înțelegerii cu B. E. P., inculpata C. D. a dispus și plata efectivă a sumei înscrise în facturile fictive înregistrate, cu ordine de plată, emise în ianuarie 2012 și ianuarie 2013, în contul S.C. M. E. S.R.L., urmărind astfel restituirea sumei transmise sub formă „cash”. Astfel, suma de 17.742 lei, provenită din evaziunea fiscală a circulat între societățile anterior amintite, disimulându-se adevărata natură a circulației banilor între persoanele fizice și juridice implicate în circuitul financiar fictiv.

Din suma transmisă, de 50.800 de lei, o parte a fost scoasă de către inculpatul B. E. P. din contul societății sale și restituită parțial inculpatei C. D.. Întrucât din această tranzacție B.E.P. i-a rămas dator inculpatei cu o sumă de bani, în cursul anului 2012 s-a oferit ca în compensarea datoriei să îi remită alte facturi fiscale fictive, în același fel cum procedaseră anterior. Astfel, C.D. a primit de la B. E. P.ț, mai multe facturi, o parte emise de S.C. M. E. S.R.L., respectiv factura fiscală nr. …, în valoare de 4.032 lei și 968 lei TVA, în total 5.000 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.517/22.06.2012, factura fiscală nr. 82214.06.2012, în valoare de 4.032 lei și 968 lei TVA, în total 5.000 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr……, în valoare de 4.032 lei și 968 lei TVA, în total 5.000 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 3.923 lei și 942 lei TVA, în total4.865 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …., factura fiscală nr……, în valoare de 3.913 lei și 939 lei TVA, în total 4.852 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ……... Valoarea totală a facturilor emise de M.Expert este de 64.933 lei, la care se adaugă 15.584 lei TVA, în total 80.517 lei.

De asemenea, în mod similar au fost înregistrate și facturi emise de A. M. și care nu aveau suport real: factura fiscală nr. …, în valoare de 3.494 lei și 839 lei TVA, în total 4.333 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 3.945 lei și 947 lei TVA, în total 4.892 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr….., în valoare de 3.927 lei și 942 lei TVA, în total 4.869 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr….., în valoare de 3.990 lei și 958 lei TVA, în total 4.948 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 3.440 lei și 826 lei TVA, în total 4.266 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr….3, în valoare de 3.870 lei și 929 lei TVA, în total 4.799 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ….2013, factura fiscală nr….09.2013, în valoare de 3.920 lei și 941 lei TVA, în total 4.861 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …09.2013, factura fiscală nr…..09.2013, în valoare de 2.035 lei și 488 lei TVA, în total 2.523 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ….2013, factura fiscală nr…..2013, în valoare de 3.030 lei și 727lei TVA, în total 3.757 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ..2013, factura fiscală nr…..2013, în valoare de 3.680lei și 883 lei TVA, în total 4.563 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ….2013, factura fiscală nr….2013, în valoare de 3.900 lei și 936 lei TVA, în total 4.836 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. ….2013, factura fiscală nr…., în valoare de 3.930lei și 943 lei TVA, în total 4.873 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 3.935 lei și 944 lei TVA, în total 4.879 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 3.740 lei și 898 lei TVA, în total 4.638 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. …, factura fiscală nr…., în valoare de 2.780 lei și 667 lei TVA, în total 3.447 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr…., factura fiscală nr…., în valoare de 3.069lei și 737 lei TVA, în total3.806 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr…., factura fiscală nr.20/22.02.2014, în valoare de 3.900 lei și 936 lei TVA, în total4.836 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.1000/22.02.2014, factura fiscală nr....., în valoare de 1.260 lei și 302 lei TVA, în total 1.562 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr….., factura fiscală nr.42/09.05.2014, în valoare de 3.780 lei și 907 lei TVA, în total 4.687 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.160/09.05.2014, factura fiscală nr.43/14.05.2014, în valoare de 3.925 lei și 942 lei TVA, în total4.867 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.161/14.05.2014, factura fiscală nr.44/20.05.2014, în valoare de 3.840 lei și 922 lei TVA, în total 4.762 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 162/21.05.2014; factura fiscală nr.45/28.05.2014, în valoare de 3.715 lei și 892 lei TVA, în total 4.607 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.163/28.05.2014, factura fiscală nr. 34/02.08.2014, în valoare de 4.023 lei și965 lei TVA, în total 4.988 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.220/02.08.2014, factura fiscală nr.35/10.08.2014, în valoare de 4.016 lei și964 lei TVA, în total 4.980 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 221/10.08.2014, factura fiscală nr.36/15.08.2014, în valoare de 4.004 lei și 961 lei TVA, în total 4.965 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 222/15.08.2014, factura fiscală nr.37/20.08.2014, în valoare de 3.976 lei și954 lei TVA, în total4.930 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.223/20.08.2014, factura fiscală nr.1137/15.10.2014, în valoare de 4.052 lei și 972 lei TVA, în total 5.024 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.352/15.10.2014, factura fiscală nr.1138/16.10.2014, în valoare de 3.940 lei și 946 lei TVA, în total 4.886 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 353/16.10.2014, factura fiscală nr.1139/17.10.2014, în valoare de 1.018 lei și 964 lei TVA, în total 4.982 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.354/17.10.2014, factura fiscală nr.1140/18.10.2014, în valoare de 3.017 lei și 724 lei TVA, în total 3.741 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr.355/18.10.2014, factura fiscală nr.1141/21.10.2014, în valoare de 3.328 lei și 799 lei TVA, în total 4.127 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 356/21.10.2014, factura fiscală nr.1142/22.10.2014, în valoare de 3.336 lei și 801 lei TVA, în total 4.137 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 357/22.10.2014, factura fiscală nr.1038/04.11.2014, în valoare de 3.300 lei și 792 lei TVA, în total 4.092 lei, pentru care s-a emis și chitanța nr. 358/04.11 2014.

Valoarea totală a facturilor emise de A.Mo este de 118.115 lei, la care se adaugă 28.348 lei TVA, în total 146.462 lei. Scriptic, pentru aceste facturi au fost efectuate plăți în cuantum total de 146.462.

Toate aceste facturile  nu au la bază operațiuni reale. Ele au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății S.C. Y. M. S.R.L. …, din dispoziția inculpatei C. D., în calitate de administrator al societății, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În această modalitate, C. D.. în calitate de administrator la S.C. Y.M. S.R.L. Bârlad, jud. Vaslui, a dispus înregistrarea în evidențele contabile ale societății în perioada decembrie 2011 - noiembrie 2014, a unui număr de 40 facturi fiscale, în valoare totală de 226.979 lei, emise de S.C. M. E. S.R.L. Iași și S.C. A. M S.R.L., documente ce nu au la bază operațiuni reale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 54.885 lei, din care TVA 43931 lei şi impozit microîntreprinderi 10.954 lei conform notei de constatare, prejudiciu acoperit integral de către inculpată în cursul urmăririi penale, prin achitarea sumei datorate bugetului consolidat al statului.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv: înscrisuri financiar contabile ridicate de la S.C. Y. M. S.R.L., S.C. A. M. S.R.L. și S.C. M. E.T, nota de constatare întocmită de către specialistul anti-fraudă detașat în cadrul D.I.I.C.OT. - S.T. Iași; declaraţiile date de  C. D. în calitate de suspect/inculpat; declaraţiile date de B. E.P în calitate de suspect/inculpat; declaraţiile martorului …; procesele-verbale de recunoaștere după fotografie; procesele-verbale de redare a conversaţiilor înregistrate în baza mandatului emis de Tribunalul Vaslui.

În drept, fapta inculpatei C.D., constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C. Y. M. S.R.L. Bârlad, jud. Vaslui, a dispus înregistrarea în evidențele contabile ale societății în perioada decembrie 2011 - noiembrie 2014, a unui număr de 40 facturi fiscale, în valoare totală de 226.979 lei, emise de S.C. M. E. S.R.L. Iași și S.C. A. M.S.R.L., documente ce nu au la bază operațiuni reale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 54.885 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, vinovăția acesteia fiind intenția directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al infracțiunii este întrunit constând în înregistrarea în evidențele contabile ale societății în perioada decembrie 2011 - noiembrie 2014, a unui număr de 40 facturi fiscale, în valoare totală de 226.979 lei, emise de S.C. M. E.S.R.L. Iași și S.C. A. M.S.R.L., documente ce nu au la bază operațiuni reale.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în cauzarea unui prejudiciu material  bugetului de stat în valoare de 54.885 lei. Existența raportului de cauzalitate între fapta comisă și urmarea socialmente periculoasă a fost dovedită de materialul probator administrat.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata a avut reprezentarea faptului că prin înregistrarea în evidențele contabile ale societății a unui număr de 40 facturi fiscale documente ce nu au la bază operațiuni reale prejudiciază bugetul de stat, acționând cu intenție directă, formă de vinovăție prevăzută în 16 alin. 3 lit. a Cod penal întrucât rezultatul faptei a fost prevăzut și urmărit de aceasta.

De asemenea, se impune reținerea formei continuate având în vedere că în baza unei rezoluții unice, inculpata a săvârșit la anumite intervale de timp fapte penale care întrunesc conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni, existând totodată unitate de subiect pasiv.

Fapta inculpatei C. D., constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C. Y.M. S.R.L. Bârlad, jud. Vaslui, în luna ianuarie 2012 și ianuarie 2013, a dispus ca din valoare totală a facturilor emise de S.C. M. E. S.R.L. care nu aveau la bază operațiuni reale (2 facturi fiscale, în valoare de 55.800 lei prejudiciul rezultat din înregistrarea acestora fiind de 17.742 lei), înregistrate în evidențele contabile ale societății în decembrie 2011, să fie efectuată plata sumei de 50.800 lei, cu ordine de plată, în contul S.C. M. E. S.R.L., urmărind restituirea parțială a acestei sume sub formă „cash” de către B. E. P., suma de 17.742 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală circulând astfel între societățile anterior amintite, disimulându-se adevărata natură a circulației banilor între persoanele fizice și juridice implicate în circuitul financiar fictiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, vinovăția acesteia fiind intenția directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al infracțiunii este întrunit plata sumei de 50.800 lei, cu ordine de plată, în contul S.C. M. E. S.R.L. pentru 2 facturi fiscale, în valoare de 55.800 lei, care nu aveau la bază operațiuni reale, prejudiciul rezultat din înregistrarea acestora fiind de 17.742 lei, urmărind restituirea parțială a acestei sume sub formă „cash” de către B. E. P., suma de 17.742 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală circulând astfel între societăți, disimulându-se adevărata natură a circulației banilor între persoanele fizice și juridice implicate în circuitul financiar fictiv.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în cauzarea unui prejudiciu material. Existența raportului de cauzalitate între fapta comisă și urmarea socialmente periculoasă a fost dovedită de materialul probator administrat.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata a avut reprezentarea faptului că plata s-a realizat în contul unor facturi fără suport real, urmărind restituirea parțială a acestei sume sub formă „cash” de către B. E. P., suma de 17.742 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală circulând astfel între societăți, disimulându-se adevărata natură a circulației banilor între persoanele fizice și juridice implicate în circuitul financiar fictiv.

De asemenea, se impune reținerea formei continuate având în vedere că în baza unei rezoluții unice, inculpata a săvârșit la un anumit interval de timp fapte penale care întrunesc conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni, existând totodată unitate de subiect pasiv.

Infracțiunile reținute au fost săvârșite de inculpată anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 Cod penal privind concursul real de infracțiuni.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatei, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatei în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 15 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpata a fost asistat de apărător ales cu împuternicire pentru asistență juridică depusă la dosarul de urmărire penală.

La individualizarea pedepsei, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, în temeiul cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, pedeapsa prevăzută ce lege este închisoarea de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi.

Conform dispozițiilor art. 10 din Legea 241/2005 inculpata va beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă întrucât a acoperit integral pretențiile părții civile, și conform dispozițiilor art. 480 alin. 4 din Cod procedură penală, inculpatul va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Pentru infracțiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Conform dispozițiilor art. 480 alin. 4 din Cod procedură penală, inculpata va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Instanța apreciază că doar o pedeapsă justă și proporțională este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatei de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care au antrenat-o pe calea săvârșirii de infracțiuni. Prin raportare la pericolul social concret al infracțiunilor, atitudinea inculpatei, circumstanțele reale și personale reținute, achitarea integrală a prejudiciului, dar și reținerea formei continuate pentru ambele infracțiuni săvârșite, instanța va stabili în sarcina acesteia pedepse orientate spre minimul rezultat prin aplicarea art. 10 alin. 1 din Legea 241/2005 și art. 480 alin. 4 Cod procedură penală în cazul  infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, respectiv art. 480 alin. 4 Cod procedură penală în cazul infracțiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.

În consecință, instanța va condamna inculpata la următoarele pedepse principale:

- 9 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 10 alin. 1 din Legea 241/2005 și art. 480 alin. 4 Cod procedură penală;

-2 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 480 alin. 4 Cod procedură penală.

Totodată, date fiind circumstanțele la care s-a făcut referire anterior și gravitatea infracțiunilor, perseverența inculpatei în săvârșirea în mod continuat de fapte penale, se impune aplicarea pe lângă fiecare dintre cele două pedepse principale aplicate a câte 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității, g) dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăți comerciale.

Conform art. 67 alin. 2 Cod penal, aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită, cum este cazul în speţă.

În cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României, Curtea Europeană a statuat că interdicţia tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsă nu poate fi aplicată în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracţiunea pentru care se aplică pedeapsa principală şi fără a fi supusă controlului instanţelor în ceea ce priveşte necesitatea, nefiind adecvată şi nu se justifică în raport cu natura infracţiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanţilor din cauza respectivă.

În consecinţă, instanţa trebuie să analizeze în concret dacă se impune interzicerea unor drepturi inculpatei şi care anume dintre cele prevăzute de lege.

Natura faptelor comise de inculpată denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat îi vor fi interzise inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 1 an. În schimb, în ceea ce priveşte dreptul de a alege, instanţa apreciază că în raport cu natura concretă a faptelor comise de către inculpată, aceasta nu este nedemnă să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Totodată, ţinând cont de împrejurarea că fapta în discuţie a fost săvârşită de inculpată folosindu-se de funcţia sau profesia sa în scopul săvârşirii infracţiunii, instanţa faţă de criteriul necesităţii într-o societate democratică, în lumina jurisprudenţei CEDO, apreciază că se impune interzicerea pentru inculpată a exercitării dreptului de a ocupa o funcție, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăți comerciale, conform art. 66 lit. g pe aceeaşi durată de 1 an.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, prin decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că dispoziţiile art.71 Cod penal anterior referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 Cod penal anterior. Instanţa apreciază că această decizie şi are aplicabilitatea chiar şi după intrarea în vigoare a Noului Cod penal.

Potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Faţă de considerentele expuse mai sus cu privire la pedepsele complementare stabilite în sarcina inculpatei, instanţa îi va aplica acesteia pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, instanța va contopi pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2  ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, la care se adaugă un spor de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse principale, adică 3 luni închisoare, în total 2 ani și 3 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității, g) dreptul de a ocupa o funcție, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăți comerciale.

Pentru considerentele expuse anterior, inculpatei i se va aplica şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate, a fost executată sau considerată ca executată.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție. Condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea și impunerea unor măsuri de supraveghere odată cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt de natură să îi atragă atenția asupra importanței respectării legii penale și să preîntâmpine săvârșirea unor noi fapte de natură penală. Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 96 Cod penal în sensul revocării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpată, instituția suspendării  executării pedepsei asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei, instituție a cărei aplicare a fost avută în vedere la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției.

În consecință, în temeiul art. 91 Cod penal, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în temeiul alin. 3, dacă se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât săvârşirea unei noi infracţiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data revocării sau înlocuirii se va executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 92 alin. 1 și 2 Cod penal, instanța va fixa un termen de supraveghere 3 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, termen pe care îl apreciază ca fiind unul proporțional și corect individualizat în acordul de recunoaștere a învinuirii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de probațiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul

mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnata urmează să execute următoarele obligații:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței;

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile potrivit dispozițiilor art. 52 alin. 1 și 2 din Legea nr. 253/2013 în cadrul Primăriei din localitatea unde locuieşte, respectiv …….. sau la Spitalul de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, i se va atrage atenția inculpatei ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale și a relațiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatei și asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care aceasta nu respectă cu rea credință  măsurile de supraveghere stabilite sau săvârșește din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecința executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenție.

Conform art. 12 din Legea 241/2005, inculpata C. D.A nu va mai putea fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, se va dispune decăderea acestuia din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005.

Potrivit art. 13 din Legea 241/2005, după rămânerea definitivă, se va comunica o copie a dispozitivului sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.

Constatând că inculpata C. D. a fost asistată de apărătorul ales …., conform art. 272 alin. 1, art. 274 alin. 1 și 2 și art. 485 alin. 4 Cod procedură penală, inculpata va fi obligată la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art. 485 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 22.11.2016 în dosarul nr. 52/D/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Vaslui cu inculpata C. D..

Condamnă pe inculpata C.D., ……., cu antecedente penale, administrator la S.C. Y.M. S.R.L., la următoarele pedepse:

-9 luni de închisoare şi 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, g) dreptul de a ocupa o funcţie, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 10 alin. 1din Legea 241/2005 şi art. 480 alin. 4 Cod procedură penală;

-2 ani de închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, g) dreptul de a ocupa o funcţie, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 480 alin. 4 Cod procedură penală;

-ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, contopeşte pedepsele principale şi pedepsele complementare aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2  ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, la care se adaugă un spor de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse principale, adică 3 luni închisoare, în total 2 ani şi 3 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, g) dreptul de a ocupa o funcţie, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăţi comerciale.

Aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate, a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, fixează termen de supraveghere 3 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de probaţiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul

mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnata urmează să execute următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei;

În baza art. 93 alin.3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 253/2013 în cadrul Primăriei din localitatea unde locuieşte, respectiv ….sau la Spitalul de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În temeiul art. 91 alin. 4 din Cod penal, atrage atenţia inculpatei ca, pe viitor, să aibă o conduită de respectare a normelor legale şi a relaţiilor sociale ocrotite de lege.

Potrivit art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care aceasta nu respectă cu rea credinţă  măsurile de supraveghere stabilite sau săvârşeşte din nou o infracțiune în termenul de încercare, cu consecinţa executării pedepsei aplicate în prezenta cauză în regim de detenţie.

Conform art. 12 din Legea 241/2005, inculpata C. D. nu va mai putea fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăţi comerciale, iar dacă a fost ales, se va dispune decăderea acestuia din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005.

Potrivit art. 13 din Legea 241/2005, după rămânerea definitivă, se va comunica o copie a dispozitivului sentinţei la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

Constată că inculpata C. D. a fost asistată de apărătorul ales av. …

Conform art. 272 alin. 1, art. 274 alin. 1 și 2 şi art. 485 alin. 4 Cod procedură penală obligă inculpata la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare