Omorul

Pe rol, se află judecarea cauzei privind pe inculpatul F N-I, ……… recidivist, trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 188 rap. la art. 189 lit. f C.pen. şi violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 41 alin. 1 C.pen.

Obiectul cauzei: omorul calificat (art.189 NCP).

TRIBUNALUL

Deliberând în cauza de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ….. din .2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F. N.-I., ……pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prevăzută de art. 188 rap. la art. 189 lit. f Cod penal şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal.

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Din declarațiile martorilor F. D., F. D. R. şi F. O., precum și declarațiile inculpatului date în fața organelor judiciare, rezultă că, în ziua de 13.09.2016, în jurul orelor 07.00, inculpatul a mers împreună cu tatăl său, …, cu fratele său, …. şi cu cumnata sa, …, la cules porumb. Au încărcat o căruţă cu porumb şi au dus-o acasă la F. D. R., după care au mai încărcat o căruţă cu porumb şi au dus-o acasă la F.D.. De aici, inculpatul împreună cu fratele său au plecat din nou la câmp, întrucât mai aveau de făcut un transport de porumb către domiciliul lui F. D. R.. Au transportat porumbul şi s-au întors la domiciliul lui F. D. în jurul orelor 19.00. Inculpatul era în stare de ebrietate, întrucât consumase ţuică la locuinţa fratelui său.

Ajunşi la locuinţa părinţilor, au deshămat calul, l-au legat la iesle, după care F. D. R. a plecat acasă, iar inculpatul a intrat în casă, s-a schimbat de haine şi a plecat în sat. S-a întors acasă în jurul orelor 21.30. Ajungând în drum în faţa casei, a început să ţipe şi a încercat să intre în locuinţa victimelor, rupând scânduri din gardul acestora, însă nu a reuşit. Inculpatul a declarat faptul că victimele l-ar fi făcut „hoţule, golanule” şi că din acest motiv s-ar fi enervat, însă nu ştie sigur, pentru că era în stare avansată de ebrietate şi nu mai ţine minte toate detaliile comiterii faptei.

Văzând că nu reuşeşte să intre în locuinţa victimelor, inculpatul a intrat în curtea părinţilor săi, continuând să facă scandal. Din declarațiile părinților inculpatului și declarația dată în fața instanței de martora …, mama inculpatului, rezultă că în timp ce se aflau la televizor, ea şi soţul l-au auzit pe inculpat făcând gălăgie, au ieşit afară, iar tatăl inculpatului l-a întrebat de ce răcneşte, însă acesta nu a răspuns. Inculpatul s-a îndreptat către gardul comun, dintre locuinţa părinţilor săi şi locuinţa victimelor, încercând să-l rupă, dar a fost oprit de tatăl său care l-a prins în braţe şi l-a împins către partea din spate a casei. Inculpatul s-a smucit din mâinile tatălui său, a luat o coasă, agăţată la streaşină casei, cu intenţia de a merge către locuinţa victimelor. Tatăl său l-a prins din nou în braţe şi a prins coasa cu o mână, însă inculpatul s-a smucit din nou, F. D. fiind nevoit să dea drumul la coasă, întrucât tăişul acesteia era poziţionat în spatele genunchilor săi şi i-a fost teamă să nu fie tăiat la picioare. Între timp, … mama inculpatului, striga la acesta să se liniştească, precum şi la victime să fugă, avertizându-le că inculpatul vine cu coasa.

Când inculpatul a ajuns la gardul comun şi a început să-l rupă, martorul F.D. a mers în spatele casei, în grădină, unde avea semnal şi a sunat la apelul de urgenţă „112” solicitând intervenţia autorităţilor. F. O. s-a ascuns pentru că îi era frică după cum a declarat.

În timp ce inculpatul rupea gardul, victima O. M. a sunat şi ea la apelul de urgenţă „112” şi a anunţat poliţia despre faptul că F. N.-I. îi rupe gardul şi vrea să intre în curtea ei.

Inculpatul a rupt gardul şi a intrat în curtea locuinţei victimelor, găsindu-le pe acestea în faţa bucătăriei de vară. Din declaraţia dată de martoră în cursul urmăririi penale a rezultat că l-a văzut pe fiul său cum agita coasa ca şi cum ar lovi pe cineva, dar nu a văzut efectiv acest lucru, însă l-a auzit pe  O. C. zicând „Stai cuminte Ionuţ, stai cuminte!”. Coroborând această declaraţie cu celelalte probe administrate rezultă că inculpatul a început să lovească cele două victime cu coasa, până ce aceasta s-a rupt, după care s-a întors în curtea locuinţei părinţilor săi, de unde a luat o coadă de furcă. A lovit calul, moment în care mama sa i-a spus să se liniştească. Inculpatul s-a dus la mama sa şi i-a spus „Dă să-ţi pup mâna mamă, că eu mă duc de-acu!”.

A intrat iar în locuinţa victimelor şi le-a lovit pe acestea cu coada de furcă, până când şi aceasta s-a rupt. A luat apoi din curtea locuinţei victimelor o săpăligă şi a continuat să lovească victimele, până când şi această unealtă s-a rupt. A lăsat apoi victimele şi s-a întors în curtea locuinţei părinţilor săi.

Martorul …. a declarat în fața instanței că întrucât între familii au existat mai multe conflicte, în seara în care a avut loc incidentul  nu a acordat atenţie deosebită la ceea ce se întâmpla, fiind şi obosit. Martorul …. a declarat, la rândul său, că a  auzit gălăgie însă nu a dat importanţă întrucât cele două familii se mai certau.

La scurt timp după ce lucrurile s-au liniștit, au venit organele de poliţie, ca urmare a apelului de urgenţă făcut de F. D., l-au chemat pe inculpat în drum şi au discutat cu el, verificând şi dacă părinţii săi sunt în regulă. L-au sancţionat contravenţional pentru scandalul provocat la domiciliu şi au aşteptat până când inculpatul a plecat către locuinţa fratelui său. Martorul … a declarat că a văzut maşina poliţiei, l-a auzit pe agent când l-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta i-a răspuns o mică ceartă. Mama inculpatului plângea, iar atunci când a întrebat-o agentul de ce e gardul rupt, a răspuns că nu ştie.

Inculpatul a mers acasă la F. D. R. căruia i-a povestit ce a făcut, spunându-i că O.C. este mort, dar că nu este sigur dacă O. M. este şi ea decedată. Întrucât locuinţa lui F. D. R. nu este conectată la reţeaua de curent electric, acesta nu a observat sângele de pe hainele inculpatului, astfel încât nu l-a crezut şi i-a spus să meargă să se culce, urmând să discute a doua zi. După ce inculpatul s-a culcat, F. D. R. a sunat-o pe F. O. şi a întrebat-o ce s-a întâmplat, iar aceasta i-a povestit exact ce se întâmplase.

Conform declarației date la urmărirea penală, a doua zi dimineaţă, martorul F. D. R. s-a dus în camera unde dormea fratele său şi a observat că acesta are sânge pe haine, întrebându-l din nou ce s-a întâmplat seara trecută. Inculpatul i-a repetat ce-i spusese, după care s-a spălat pe mâini de sânge, s-a dezbrăcat de haine şi s-a îmbrăcat cu alte haine date de fratele său. I-a spus acestuia să păstreze hainele, întrucât vor veni organele de poliţie să le ia. Cât timp a stat la locuinţa fratelui său, a băut ţuică dintr-o sticlă aflată sub pat, fără ca fratele său să observe asta, ajungând din nou în stare de ebrietate. A plecat apoi în sat.

Între timp, N. C., vecinul victimelor, care auzise scandalul petrecut cu o seară înainte, s-a trezit la orele 06:30 şi a ieşit în curte, moment în care a observat becul din curtea locuinţei victimelor fiind aprins şi a auzit televizorul mergând. Gândindu-se că s-a întâmplat ceva rău, a ieşit în drum, unde s-a întâlnit cu un alt vecin, …. Acesta din urmă observase şi el lumina aprinsă şi uşa deschisă la casa vecinilor, motiv pentru care a sunat-o pe fiica victimelor care locuia în Bucureşti, iar aceasta i-a cerut să se ducă să vadă ce se întâmplase. După această convorbire, l-a sunat pe primar, respectiv pe martorul …, acesta sugerându-i să meargă să vadă ce s-a întâmplat. Martorii …. s-au hotărât  să intre în curtea locuinţei victimelor să vadă ce s-a întâmplat, observând şi faptul că o parte din poarta de acces în curtea victimelor era ruptă. Au intrat în curte şi l-au observat pe O. C. căzut în faţa bucătăriei, iar pe O. M. căzută în holul bucătăriei, fiind decedaţi. Z.N. l-a sunat din nou pe primarul comunei, martorul  …., iar acesta a anunţat organele de poliţie.

Primarul s-a deplasat la faţa locului, iar în scurt timp a fost sunat de un cetăţean din sat care i-a comunicat că inculpatul se afla în zona drumului Draxeni Bolaţi, în punctul şes şi arunca pietre porţi. Împreună cu poliţistul şi alţi doi consăteni l-au căutat pe inculpat şi l-au găsit într-un magazin, de unde l-au luat şi l-au transportat la sediul Postului de Politie Rebricea. În timp ce se deplasau, martorul l-a întrebat pe inculpat cum a fost capabil să facă aşa ceva, însă crede că acesta nu realiza complet ce s-a întâmplat. În cele din urmă i-a răspuns „nu mă mai scoteau din criminal”, însă martorul nu ştie la cine făcea inculpatul referire.

În ceea ce privește agresiunile inculpatului față de victime, cele două rapoarte de expertiză medico-legală de autopsie oferă informații esențiale privind desfășurarea evenimentului şi a legăturii de cauzalitate dintre acţiunile inculpatului şi moartea victimelor.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. … întocmit de către Serviciul Medico-Legal Judeţean Vaslui, moartea numitului O. C. a fost violentă şi s-a putut instala în noaptea de 13/14 septembrie 2016. Aceasta  a avut drept cauză un şoc traumatic şi hemoragie urmare a unui politraumatism cu multiple fracturi (costale, ale ambelor scapule, cubitus stâng, metacarpian V-bilateral, humerus-bilateral, falangă I deget II mâna stângă, os iliac drept, apofiza spinoasă a vertebrei T5 şi apofize transverse ale vertebrelor L1-L2), rupturi de organe interne (plămân stâng, rinichi stâng), plăgi, infiltrate sanguine, echimoze, excoriaţii; politraumatismul a avut şi o componentă cranio-cerebrală cu fractură de boltă şi bază de craniu, hemoragie subarahnoidiană minoră, plăgi şi infiltrate sanguine la nivelul epicraniului. Leziunile s-au putut produce prin loviri cu şi de corpuri dure; există mărci traumatice care indică ca şi agent vulnerant un corp contondent alungit.

Raportat constatărilor efectuate de către experţi, s-a apreciat că victima şi agresorul s-au aflat iniţial faţă în faţă; agresorul a aplicat lovituri cu corp contondent; victima a tentat măsuri de apărare la lovire (a se vedea leziunile de la nivelul membrelor, fractură cubitus stâng, fractură metacarpian V - bilateral, fracturi ambele oase humerale, fractură deget II mâna stângă, echimoze, infiltrate sanguine la nivelul membrelor superioare); urmare a loviturii recepţionată la nivelul capului (care a determinat fractura de boltă şi bază de craniu cu traiect transversal în etajul anterior al bazei craniului) victima a căzut, în decubit; agresorul a continuat să aplice, cu corp contondent alungit, multiple lovituri la nivelul corpului, majoritatea pe faţă dorsală.

S-a stabilit că între traumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată. De asemenea, sângele recoltat de la cadavru conţinea 2,65 g ‰ alcool; umoarea vitroasă recoltată de la cadavru conţinea 3,50 g ‰ alcool; urina recoltată de la cadavru conţinea 3,45 g ‰ alcool; conţinutul stomacal conţinea 2,60 g ‰ alcool; aceste valori indică o îmbibaţie etanolică care, din punct de vedere clinic, corespunde unei stări cu pierderea coordonării musculare, tulburări de mers, dezorientare şi confuzie, alterarea judecăţii şi memoriei, exagerarea stărilor emoţionale.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. … întocmit de către Serviciul Medico-Legal Judeţean Vaslui, moartea numitei O. M. a fost violentă şi s-a putut instala în noaptea de 13/14 septembrie 2016.

Moartea a avut drept cauză o hemoragie externă masivă, urmare a unui politraumatism cu o componentă cranio-cerebrală, cu plăgi delabrante epicraniene, precum şi cu plagă cranio-cerebrală (plagă a epicraniului, fractură cu înfundare, contuzie cerebrală şi dilacerare meningo-cerebrală), dar şi cu leziuni de tipul plăgii, infiltratelor sanguine, echimozei, la nivelul membrelor şi toracelui, posterior.

Leziunile s-au produs prin loviri cu şi de corpuri dure; plaga cranio-cerebrală s-a produs prin lovire activă cu corp dur, cu o suprafaţă mică (sub 1,75-2 centimetri pătraţi); plăgile delabrante din regiunea parieto-temporo-occipitală dreapta s-au putut produce prin lovire activă cu corp tăietor-despicător; de asemenea plaga de la nivelul antebraţului drept s-a putut produce prin lovire cu corp tăietor-despicător.

Între traumatism şi moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

S-a apreciat că victima şi agresorul s-au aflat iniţial faţă în faţă; agresorul a aplicat lovituri cu corp dur, alungit; victima a tentat măsuri de apărare la lovire; urmare a loviturii recepţionate în regiunea frontală dreaptă (lovire activă cu obiect cu suprafaţă mică), cea care a determinat plaga cranio-cerebrală, victima a căzut; cu victima căzută, s-a apreciat că agresorul a continuat să aplice lovituri pe faţa dorsală a toracelui (cu corp contondent alungit - posibil coada unei unelte) şi la nivelul regiunii parieto-temporo-occipitale drepte (cu obiect tăietor-despicător).

Sângele recoltat de la cadavru conţinea 3,05 g ‰ alcool; umoarea vitroasă recoltată de la cadavru conţinea 3,95 g ‰ alcool; urina recoltată de la cadavru conţinea 4,20 g ‰ alcool; conţinutul stomacal conţinea 3,10 g ‰ alcool; aceste valori indică o îmbibaţie etanolică care, din punct de vedere clinic, corespunde unei stări cu pierderea coordonării musculare, tulburări de mers, dezorientare şi confuzie, alterarea judecăţii şi memoriei, exagerarea stărilor emoţionale.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă este dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză care se coroborează, conducând, dincolo de orice dubiu, la concluzia existenţei faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi a comiterii acestora de către inculpat cu vinovăţia cerută de lege.

În drept, fapta inculpatului F. N.-I. de a pătrunde în locuinţa victimelor ….., distrugând gardul comun, pe timp de noapte, înarmat cu obiecte contondente, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 şi 2 Cod penal, vinovăţia sa fiind intenţia directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii, elementul material al infracţiunii este întrunit: acţiunea constă în pătrunderea efectivă, pe timpul nopții, în domiciliul celor două victime, fără consimţământul acestora. Lipsa consimțăntului rezultă din modalitatea de săvârșire a infracțiunii.

Urmarea imediată constă într-o încălcare a libertăţii persoanei de a avea un domiciliu în care să-şi desfăşoare viaţa personală fără niciun amestec din partea altcuiva.

Raportul de cauzalitate există şi a fost dovedit prin probele administrate.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul a avut reprezentarea faptului că prin pătrunderea fără consimţământul victimelor în curtea locuinţei acestora le încalcă libertatea de a avea o viaţă personală în locuinţa lor fără intervenirea vreunei persoane, acţionând cu intenţie directă întrucât rezultatul faptei a fost prevăzut şi urmărit de inculpat.

Fapta inculpatului …. de a lovi succesiv victimele …., în modalitatea descrisă la situația de fapt, și care a avut drept consecință decesul celor două persoane, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, vinovăţia sa fiind intenţia directă prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material este întrunit şi constă în acţiunile inculpatului de lovire succesivă a celor două victime cu obiecte tăioase în zone vitale.

Urmarea imediată constă în decesul celor două victime, iar raportul de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată a fost dovedit prin mijloacele de probă administrate în cauză coroborate cu concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală de autopsie nr. …………...

La stabilirea laturii subiective sunt avute în vedere aspecte care ţin de gravitatea loviturilor aplicate şi mijloacele folosite, aptitudinea acestora de a cauza decesul. Instanţa apreciază că aplicarea de lovituri multiple puternice și succesive cu obiecte tăioase în zone vitale constituie o acţiune aptă să producă rezultatul letal, acesta fiind previzibil și urmărit de inculpat.

În privința vinovăției inculpatului, se impune precizarea că acesta a fost expertizat psihiatric şi, prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. ….. întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, s-a concluzionat că acesta „prezintă diagnosticul de Tulburare personalitate antisocială. Abuzuri etilice. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat. Nu necesită măsuri de siguranţă cu caracter medical.”

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, se impune să se rețină, în raport cu fiecare dintre cele două infracțiuni săvârșite, recidiva postexecutorie prevăzută de art. 41 alin. 1 Cod penal. Astfel, inculpatul a fost anterior condamnat la pedeapsa de 2 ani şi două luni închisoare prin sentinţa penală nr. …. a Judecătoriei Vaslui, definitivă prin decizia penală nr. ….. a Curţii de Apel Iaşi, fiind arestat la data de 16.07.2012 şi liberat condiţionat la data de 17.12.2013, cu un rest rămas de executat de 272 de zile. Până la momentul săvârșirii infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză și pentru care legea prevede pedepse mai mari de 1 an închisoare , pedeapsa anterioară se consideră ca fiind executată, însă timpul scurs între acest moment şi cel al săvârşirii infracţiunii este insuficient pentru a interveni reabilitarea.

Întrucât infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată au fost comise de inculpat înainte de a  fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, se constată că acestea au fost săvârşite în concurs real de infracţiuni, prevăzut de art. 38 alin. 1 Cod penal.

În privinţa reţinerii circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, astfel cum a solicitat inculpatul prin apărător, această circumstanță presupune săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă.

Pentru a putea fi reţinută această circumstanţă, trebuie îndeplinite mai multe condiţii, atât în privinţa actului provocator, cât şi în privinţa ripostei. Astfel, actul de provocare trebuie să constea într-o activitate ilicită gravă, împotriva făptuitorului sau altei persoane, să genereze o stare de puternică tulburare şi nu trebuie să fie imputabil celui care a comis fapta în stare de provocare. Riposta trebuie să fie îndreptată faţă de cel care a comis actul de provocare, să fie determinată de actul de provocare, concomitente sau posterioară.

Probele administrate nu au dovedit existența unui act provocator din partea victimelor, respectiv a unei acțiuni ilicite grave împotriva inculpatului sau altei persoane care să genereze o stare de puternică tulburare. Astfel, martorul ocular F. O. a declarat că nu a auzit ca în seara respectivă victimele să i se fi adresat inculpatului. De asemenea, este irelevantă susţinerea sa că victimele ar fi încercat cu o săptămână înainte să îl  drogheze pe inculpat şi că îl înjurau în mod obişnuit pe inculpat întrucât aceste aspecte nu sunt de natură să genereze o tulburare care să determnie reținerea circumstanței atenuante legale.

Între familia inculpatului şi victime au existat stări conflictuale anterioare, aspect confirmat atât de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, dar şi de ordonanţa de clasare din data de … a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, dosar penal nr.  …...

Deși martorii audiați confirmă existență unor relații tensionate între familia inculpatului și familia victimei, nu există probe certe cu privire la existenţa unui conflict direct dintre inculpat şi victime. Nu s-a făcut dovada faptului că în seara respectivă victimele l-au jignit pe inculpat, aspect care să fi determinat o puternică tulburare. Conflictele anterioare comiterii unei infracțiuni nu pot fi apreciate ca acte provocatoare întrucât odată cu trecerea timpului nu poate fi pusă în discuție existența unei tulburări puternice, respectiv a unei riposte împotriva unui act provocator.

Singurele persoane care au susținut că inculpatul era apostrofat de regulă de victime, fără referire la ziua incidentului, sunt mama inculpatului, martora .., și martorul N. V, probe ce nu se coroborează cu restul materialului probator și nici nu pot dovedi că infracțiunile au fost săvârșite sub imperiul unei puternice tulburări cauzate prin acte provocatoare din partea victimelor care să fi avut loc în aceeași seară.

Astfel, martorul …. a declarat că nu l-a văzut pe inculpat să se implice în certurile dintre familii, ci doar pe victime, pe … şi pe ... Nu ştie să fi existat vreun conflict între inculpat şi familia O., nu i-a auzit pe cei din familia O. să îl batjocorească pe inculpat. Martorul ….. a arătat, la rândul său, că pe inculpat nu l-a văzut să se fi cercetat cu familia O., ci doar pe bătrâni. Având în vedere aceste declaraţii, se impune ca din perspectiva apărărilor formulate de inculpat declarația martorei F. O. să fie apreciată ca fiind subiectivă, dată fiind legăturile de familie dintre cei doi.

În ceea ce îl privește pe martorul N. V., acesta a susținut că O. M. îl mai înjura pe inculpat, o auzea de fiecare dată când se ducea la inculpat să îl ajute la treabă şi nimeni din familia F. nu reacţiona. Cu toate acestea, la întrebarea adresată de partea civilă ….care i-a solicitat să precizeze cum de nu înţelege ce spune preşedintele instanţei la o distanţă foarte mică, însă auzea victima înjurând, martorul a arătat că o auzea pe O. M. înjurând în timp ce înhăma caii, iar aceasta se afla la gard. Chiar dacă ar fi apreciată ca sinceră această declaraţie, ea nu este de natură să dovedească faptul că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în seara incidentului, iar această situaţie nu justifică comportamentul agresiv faţă de cea de a doua victimă. În acest sens se impune a fi interpretată și declarația martorului …, căruia inculpatul i-a spus „nu mă mai scoteau din criminal” întrucât martorul nu ştie la cine făcea inculpatul referire și nici nu există probe că o astfel de atitudine ar fi fost manifestată de victime în seara respectivă.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa, raportat dispozițiilor art. 386 Cod procedură penală, va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul ……. privind reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante a provocării prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal.

Constatând aşadar că sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni, sub aspectul laturii obiective şi subiective, şi au fost săvârşite de către inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, se va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor astfel cum au fost acestea reţinute în sarcina sa.

Instanţa va avea în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, ţinând seama şi de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

La individualizarea pedepselor vor fi avute dispoziţiile art. 74 Cod penal, în temeiul cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Pedeapsa stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pedeapsa stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Potrivit art. 43 alin. 5 Cod penal, dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate. În consecință, limitele de pedeapsă precizate se majorează, astfel încât minimul prevăzut de lege pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal este de 22 de ani și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 67 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită.

În cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României, Curtea Europeană a statuat că interdicţia tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal anterior ca pedeapsă nu poate fi aplicată în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracţiunea pentru care se aplică pedeapsa principală şi fără a fi supusă controlului instanţelor în ceea ce priveşte necesitatea, nefiind adecvată şi nu se justifică în raport cu natura infracţiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanţilor din cauza respectivă.

În privinţa pedepselor complementare şi accesorii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că principiul proporţionalităţii impune existenţa unei legături perceptibile şi suficiente între sancţiune şi comportament, precum şi faţă de situaţia persoanei afectate (cauza Hirst contra Marii Britanii).

Instanţa reţine pericolul social concret al infracţiunilor săvârşite, circumstanţele reale astfel cum rezultă din situaţia de fapt reţinută, faptul că agresivitatea deosebită exercitată asupra celor două victime a condus la pierderea a două vieţi omeneşti, circumstanţele personale, vârsta inculpatului, situaţia sa familială, relaţiile existente anterior între cele două familii, atitudinea inculpatului de recunoaştere şi regret, forma de vinovăţie.

Inculpatul a suferit o condamnare anterioară pentru săvârşirea mai multor infracțiuni cu violențe, fiind recidivist. Astfel, prin Sentinţa penală nr. … a Judecătoriei Vaslui, definitivă prinj decizia penală nr. …. a Curţii de Apel Iaşi, inculpatul …… a fost condamnat la următoarele pedepse:

- 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al.2 Cod penal, cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin. 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată O. C.;

- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al.2 Cod penal, cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin. 7 cod procedură penală, art.33 lit. a cod penal - parte vătămată M. L.a;

- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al.2 Cod penal, cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin. 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată M. A. M.;

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin 2 cod penal cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată O. C.;

- 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare in formă continuată, prev. de art. 193 alin 1 Cod penal raportat la art. 41 alin 2 cod penal cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată M. L.;

- 2 (doi) ani si 2 (doua) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu in formă continuată, prev. de art. 192 alin.2 Cod penal  raportat la art. 41 alin 2 cod penal cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată M. L.;

- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, prev. de art. 193 alin 1 Cod penal cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată M. A. M.;

- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, prev. de art. 193 alin 1 Cod penal cu aplicarea  art. 320 indice 1 alin 7 cod procedură penală, art. 33 lit. a cod penal - parte vătămată F. E. I..

În baza art. 33 lit. a Cod penal şi art. 34 alin 1 lit. b cod penal, au fost contopite cele 8 pedepse cu închisoarea aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 2 luni închisoare. I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b cod penal pe durata prevăzută de art. 71 alin 2 cod penal.

Raportat la toate acestea, instanţa constată că inculpatul, deși a executat pedepse privative de libertate, și-a reiterat comportamentul infracțional, săvârșind o nouă infracțiune de violare de domiciliu, dar și o infracțiune de o violență deosebită, aspect care dovedește că pedepsele anterioare nu și-au atins scopul.

În circumstanțiere, a fost audiat martorul ….., propus de inculpat, care a declarat în fața instanței că inculpatul nu prea consumă băuturi alcoolice, aspect contrazis de celelalte declaraţii de martori, dar şi de concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/9355/2016 din care rezultă că inculpatul  prezintă abuzuri etilice. De asemenea, martorul a mai declarat că nu a auzit să se vorbească rău în sat despre inculpat. Între familia O. şi familia inculpatului au existat relaţii bune până în urmă cu doi ani, iar  O. M. îl mai înjura pe inculpat.

Rezultă din antecedenţa penală că inculpatul nu este o persoană exemplară în colectivitate, aşa cum s-a încercat să se demonstreze în apărarea sa, ci a avut multiple manifestări agresive care în cele din urmă s-au amplificat, inculpatul luând cu cruzime viețile celor două victime. De asemenea, chiar şi după acest incident, martorul Radu Valerică  a arătat că a fost sunat de un cetăţean din sat care i-a comunicat că inculpatul se afla în zona drumului Draxeni Bolaţi, în punctul şes şi arunca pietre porţi, fapt care reliefează aspecte care țin de caracterul inculpatului.

În ceea ce priveşte alcoolemia victimelor, care era într-adevăr una considerabilă, aceasta nu poate reprezenta sub nicio formă o circumstanţă atenuantă pentru inculpat, ci dimpotrivă - având în vedere că o astfel de alcoolemie este de natură să influențeze negativ coordonarea şi capacitatea persoanei de a reacţiona, după cum rezultă şi din concluziile rapoartelor de expertiză, astfel încât posibilităţile de apărare ale celor două victime au fost reduse.

Luând în considerare toate acestea, circumstanțele reale și personale reținute, precum și celelalte aspecte prezentate, Tribunalul va condamna inculpatul la o pedeapsă principală de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal, respectiv 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal.

Cu privire la pedepsele complementare ce se impun a fi aplicate alături de pedepsele principale stabilite în sarcina inculpatului, natura infracţiunilor comise de inculpat denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal, dar şi a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public prevăzut de art. 66 lit. k Cod penal. Instanţa are în vedere că exercitarea unor astfel de drepturi presupune respectarea unor principii şi valori fundamentale, un comportament exemplar demn de o astfel de funcţie, iar inculpatul prin faptele sale nu a respectat drepturi fundamentale, respectiv dreptul la viaţă și dreptul la viață privată, încălcările aduse fiind foarte grave. Prin urmare, inculpatului i se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 (cinci) ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal, respectiv pe o durată de 2 (doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal. La stabilirea duratei, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite și asigurarea unui just echilibru între ingerinţa produsă şi scopul urmărit, aplicarea unor pedepse proporționale.

Pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal, pe aceeași durată de 5 (cinci), pedeapsa complementară va include și interzicerea dreptului prevăzut de art. 66 alin. 1 lit. h Cod penal, respectiv dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme având în vedere că la săvârșirea acestei infracțiuni, inculpatul a folosit o multitudine de instrumente agricole (coasă, toporâște, săpăligă) transformate în arme, fiind necesară luarea acestei măsuri cu titlu de pedeapsă complementară.

Potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Faţă de considerentele expuse anterior cu privire la pedepsele complementare stabilite în sarcina inculpatului, instanţa îi va aplica acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și k Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite de inculpat în concurs real, în baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 45 alin. 2 Cod penal, instanța va contopi pedepsele aplicate, inculpatul …. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 25 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa principală aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu), inculpatul urmând a executa în final 26 (douăzeci și șase) ani închisoare şi 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 45 alin. 5 Cod penal, ca urmare a aplicării regulilor specifice concursului de infracțiuni, inculpatului i se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Inculpatul a fost reţinut preventiv pentru 24 ore prin ordonanţa dată de procuror în data de 14.09.2016, începând cu data de 14.09.2016, orele 20.00, până la data de 15.09.2016, orele 20.00. Prin încheierea nr. 56/DLF din 15.09.2016, dată în dosarul cu nr. 1787/89/2016, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile și mai apoi prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului …... După sesizarea instanței, măsura arestării a fost verificată şi menţinută în cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii.

Temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpatului se menţin. Lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că prin lăsarea sa în stare de libertate s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, s-ar produce temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm şi ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

Întrucât temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii măsurii arestării preventive a inculpatului în sensul existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică şi asigurarea unei bune administrări a justiţiei subzistă în prezent, neintervenind schimbări din acest punct de vedere, instanţa apreciază că în cauză se justifică menţinerea arestării preventive, ţinându-se seama de scopul măsurii, de natura şi gravitatea deosebită a faptelor, precum şi de persoana inculpatului. În consecinţă, conform art. 399 alin. 1 şi art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va menţine starea de arest preventiv a inculpatului.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală şi art. 72 alin. 1 Cod penal, va dispune deducerea din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 14.09.2016 la zi.

În temeiul art. 404 alin. 6 Cod procedură penală, părţile civile …… vor fi înștiințate cu privire la eliberarea în orice mod sau evadarea a condamnatului.

În temeiul art. 7 din Legea 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ……, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, urmând ca în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, instanța va dispune confiscarea de la inculpatul ……. în folosul statului a următoarelor bunuri folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunii de omor calificat:

-coadă coasă, ambalată în coletul cu numărul 1, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”;

-coadă săpăligă, ambalată în coletul cu numărul 2, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”;

-mâner toporâşte coasă, ambalată în plicul de hârtie cu nr. 4, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”;

-bucată toporâşte, găsită lângă victima ..., ambalată în coletul de hârtie cu nr. 5, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”;

-coasă găsită sub victima …, ambalată în coletul de hârtie cu nr. 6, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”;

-coada furcă, ce prezintă pete de culoare brun roşcat, ambalată în coletul de hârtie cu nr. 9, sigilat cu bandă adezivă „Poliţia Română”.

De asemenea, instanța va dispune conservarea următoarelor mijloace de probă aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Vaslui şi înregistrate la poziţia 53/2016 din registrul de corpuri delicte:

-………………………………………………………………….

În ceea ce priveşte latura civilă, în cauză s-au constituit părţi civile Serviciul de Ambulantă Judeţean Vaslui, cu suma de 90 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu prilejul deplasării echipajului medical la locuinţa victimelor şi copiii victimelor: ………….., cu suma de 250.000 euro, reprezentând daune morale şi 20.000 euro, reprezentând daune materiale.

Potrivit art. 19 alin.5 Cod procedură penală, repararea prejudiciului material şi moral se face conform legii civile.

Acţiunea civilă, alăturată celei penale, îşi are izvorul juridic în dispoziţiile art. 1349, art. 1381, art. 1386, art.1391 alin. 2 Cod civil, şi, prin urmare, este necesar să se verifice existenţa condiţiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Potrivit dispoziţiilor art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Dreptul la reparaţie se întemeiază pe art. 1381 Cod civil, iar formele reparaţiei sunt reglementate de art. 1386 Cod civil.

Potrivit art.1391 alin. 2 Cod civil, instanţa judecătorească va putea să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.

Din prevederile legale menţionate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite anumite condiţii şi anume: existenţa unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, condiţii întrunite în prezenta cauză.

Pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare, se cer îndeplinite următoarele condiţii: să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta să fie sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare.

Dovada existenţei prejudiciului şi a întinderii acestuia revine, în temeiul dispoziţiilor art. 99 Cod procedură penală, părţii civile.

În ce priveşte acțiunea civilă formulată de SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VASLUI, aceasta urmează a fi admisă în temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, inculpatul urmând a fi obligat să îi achite suma de 90 lei reprezentând daune materiale. Pentru a dispune în acest sens, instanța are în vedere că înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv decont cheltuieli, fac dovada pretențiilor formulate, deplasarea echipajului la fața locului fiind cauzată în mod direct de faptele inculpatului.

În privinţa pretenţiilor materiale formulate de N. E., O. P. și O.N., instanţa are în vedere că decesul victimelor a fost de natură a crea un prejudiciu celor apropiaţi ca urmare a cheltuielilor efectuate cu înhumarea şi respectarea obiceiurilor creştineşti. După cum s-a arătat anterior, dovada existenţei prejudiciului şi a întinderii acestuia revine părţilor civile, care au depus înscrisuri în acest sens.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei în susținere, se reține că s-a făcut dovada parțială a pretențiilor și a legăturii de cauzalitate cu faptele inculpatului. În consecință instanța va obliga inculpatul să le achite acestora suma de 9.178,05 lei reprezentând daune materiale: cheltuieli pentru transportul părţilor civile de la domiciliul acestora la casa părintească, cheltuieli pentru achiziţionarea bunurilor necesare pentru organizarea praznicelor şi a celorlalte obiceiuri creştineşti. La stabilirea cuantumului, instanța a avut în vedere înscrisurile lizibile depuse la dosar, excluzând totodată din valoarea rezultantă contravaloarea unui pachet Wrigley Orbit, a unui pachet de ţigări Pall Mall, a unei sticle de suc Fanta întrucât apreciază că aceste cheltuieli nu au legătură cu decesul victimelor, nefiind generate în mod direct de acest eveniment. De asemenea, părților civile nu li se pot acorda sume pentru praznicele viitoare întrucât un asemenea prejudiciu nu are caracter cert.

Cu privire la despăgubirile morale solicitate de ………, instanţa apreciază că dispariţia în condiţii tragice a ambilor părinți a produs părţilor civile traume psihice greu de depăşit. Trebuie avut în vedere și impactul pe care circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii de omor calificat l-au avut.

La stabilirea daunelor morale instanţa are în vedere ca sumele de bani ce se vor acorda părţilor civile să aibă efecte compensatorii, să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorul faptei şi nici venituri nejustificate pentru părţile civile, fiind menite să nu realizeze o îmbogăţire fără just temei, ci o dezdăunare echitabilă pentru suferinţa încercată.

Instanţa apreciază că părţile civile sunt îndreptăţite la acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale, acestea având un caracter pur afectiv, prejudiciul astfel cauzat vizând afectarea relaţiilor bazate pe legături sufleteşti, legături care sunt specifice vieţii de familie.

Potrivit jurisprudenţei CEDO, la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judecăţii, avându-se în vedere părţile, calitatea lor, precum şi urmările produse. Aşadar, încălcarea acestor valori generează dreptul şi obligaţia la repararea consecinţelor şi, chiar dacă s-a statuat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conţinut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenţei în bani a valorilor încălcate prin fapta ilicită, stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori, manifestate concret, permit aprecierea intensităţii şi gravităţii lor în raport de toate împrejurările cauzei.

Întregul material probator administrat în cauză a demonstrat existenţa faptei ilicite săvârşite de inculpat, a prejudiciului nepatrimonial produs constând în suferinţele psihice apărute ca urmare a decesului părinților, survenit în urma săvârşirii infracţiunii, legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum şi vinovăţia inculpatului în forma intenţiei directe.

Dimensiunea prejudiciului moral suferit se impune a fi stabilită raportat la intensitatea durerilor psihice, la gradul de lezare a sentimentelor de afecţiune care stau la baza relaţiilor concrete dintre părinţi şi copii, la consecinţele înregistrate în planul vieţii familiale şi sociale.

Având în vedere că răspunderea civilă are caracter reparator, fără a fi în acelaşi timp şi o pedeapsă, instanţa consideră că sumele solicitate de părțile civile sunt disproporţionate în raport cu prejudiciul moral suferit.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381 și art. 1391 Cod civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de părţile civile …….și va obliga inculpatul să le achite acestora suma de 9.178,05 lei reprezentând daune materiale, și fiecăreia în parte câte 20.000 euro echivalent în lei la data plății cu titlu de daune morale. Totodată, instanța va respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor formulate de părţile civile.

În temeiul art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, având în vedere modalitatea de soluţionare a acţiunii civile, instanţa va obliga inculpatul să achite părţilor civile ……… suma de 3.776,37 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând: onorariul apărătorului ales în cuantum total de 3.147 lei (449 lei conform chitanței nr. 95/04.10.2016, 449 lei conform chitanței nr. 97/04.10.2016, 449 lei conform chitanței nr. 108/13.01.2017, 900 lei conform chitanței nr. 124/21.02.2017, 900 lei conform chitanței nr. 126/13.03.2017); cheltuielile de transport în cuantum de 629,37 lei (din care 27,03 lei reprezentând costul rovienietelor, suma de 602,34 lei reprezentând combustibil conform celor 6 bonuri fiscale depuse la dosarul cauzei).

Având în vedere soluţia de condamnare a inculpatului, instanţa, în temeiul art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să achite statului suma de 4.479 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 3.979 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru faza de urmărire penală ., cameră preliminară . și judecată . vor rămâne în sarcina statului și vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul F. N.-I. privind reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante a provocării prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal.

Condamnă pe inculpatul F. N.-I., ……. la o pedeapsă de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare şi 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 raportat la art. 189 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Condamnă pe inculpatul ….. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută  de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 45 alin. 2 Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul ……… urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 25 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, inculpatul urmând a executa în final 26 (douăzeci și șase) ani închisoare şi 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 45 alin. 5 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h și k Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.

Conform art. 399 alin. 1 şi art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, menţine starea de arest preventiv a inculpatului.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală şi art. 72 alin. 1 Cod penal, dispune deducerea din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 14.09.2016 la zi.

În temeiul art. 404 alin. 6 Cod procedură penală, dispune înștiințarea părţilor civile ….. cu privire la eliberarea în orice mod sau evadarea a condamnatului.

În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ….., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, urmând ca în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul …. în folosul statului a  următoarelor bunuri:

-………………………………….

În temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la  art. 1349, art. 1357 și art. 1381 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VASLUI, cu sediul în Vaslui, str. Tipografiei nr. 1, jud. Vaslui, și obligă inculpatul să îi achite suma de 90 lei reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la  art. 1349, art. 1357, art. 1381 și art. 1391 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de părţile civile ……………. și obligă inculpatul să le achite acestora suma de 9.178,05 lei reprezentând daune materiale, și fiecăreia în parte câte 20.000 euro echivalent în lei la data plății  cu titlu de daune morale.

Respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor formulate de părţile civile ……….

În temeiul art. 276 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul să achite părţilor civile ………. suma de 3.776,37 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Conform art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul să achite statului suma de 4.479 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 3.979 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru faza de urmărire penală ., cameră preliminară  . și judecată  . rămân în sarcina statului și vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Domenii speta

Spete similare