Omorul

Pe rol pronunţarea cauzei penale privind pe inculpata - S E R, ….. pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută  de art. 188  Cod penal, art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal raporta la art. 199 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) C. pen, arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. … emis în ziua 13.06.2015 de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui, în baza Încheierii nr. 51/DLF din 13 iunie 2015 şi pe persoană vătămată ……...

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă ;

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi materialul probatoriu administrat, Tribunalul reţine următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalului Vaslui cu nr. … din 23.10.2015, inculpata S.E. R. a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de omor prevăzută  de art. 188  Cod penal, art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal raportat la art. 199 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) C. pen.

În fapt, Parchetul de pe lângă Tribunalului Vaslui a reţinut că la data de 4.06.2015 inculpata a născut prin cezariană un băiat sănătos, că i-a pus numele de ……. In ziua de 09.06.2015 a ieşit din spital, tot cu copil, şi a mers acasă, având un comportament normal atât durata sarcinii, cât şi după naştere.

După ce a ieşit din spital, i-a spus soacrei sale B. E. că ar fi avut o relaţie extraconjugală şi că e posibil ca D. Ş. să nu copilul soţului său, ci al amantului. B. E. a încurajat-o şi i-a spus că vor cunoaşte acest secret doar ele două, că ….. este nepotul său şi că seamănă cu celălalt fiu al inculpatei …, spunându-i să nu îşi mai facă probleme că nu i se va întâmpla nimic rău.

În  dimineaţa zilei de 12.06.2015, inculpata şi soţul său s-au trezit jurul orelor 06.00 şi au stat în bucătărie împreună cu socrii săi şi B. I. A.. Aceasta din urmă a plecat la serviciu, după care B. E. şi B. I.V. au plecat şi ei de acasă întrucât trebuiau meargă la o pomană. S. A. a întrebat-o pe soţia sa dacă vrea ia liber de la serviciu, ca să o ajute să stea cu copiii, însă aceasta i-a spus se descurcă, astfel încât S. A. a plecat la serviciu, iar inculpata  rămas acasă cu cei doi fii ai săi şi cu nepotul A. V..

În jurul orelor 09.00, a venit la inculpată acasă mama acesteia ….., pentru a-i aduce lapte şi a observat că laptele biberon este stricat, iar D.Ş. este dezvelit şi sughiţa. I-a atras atenţia fiicei sale asupra acestui lucru, spunându-i să-1 învelească moment în care inculpata s-a enervat şi a dat-o afară din casă pe mama sa

Între timp, A. R. şi A. V. s-au trezit şi au ieşit afară în curtea casei, să se joace. în cursul dimineţii inculpata a fost sunate ori de soţul ei care a întrebat-o dacă totul este în regulă, iar ea a spus că da. Conform declaraţiei inculpatei, după ce 1-a născut pe D., nu 1-a plăcut de când 1-a văzut şi nu s-a simţit apropiată de el, deşi 1-a alăptat întrucât a constatat că nu seamănă cu soţul său, ci cu amantul.

 A mai spus că D. o enerva, întrucât plângea, iar ea era obosită, trebuia să-1 alăpteze la 2-3 ore şi nu avea timp să se odihnească, deşi la prepararea hranei copilului o ajuta şi soacra sa şi mai stătea cu el atunci când ea dorea să odihnească. În jurul orelor 10.00, inculpata 1-a luat pe D. Ş. din pătuţ şi a ieşit în curte, conform propriei declaraţii, 1-a văzut mai bine la chip şi şi-a dat seama că nu seamănă cu soţul său şi că nu-1 doreşte. A precizat că, în urmă cu o seară, s-a gândit să-1 omoare, însă nu s-a gândit exact cum să o facă, iar dimineaţa, când s-a uitat la chipul copilului i-a venit acelaşi gând. S-a întors în cameră, a pus copilul jos lângă pat, a scos in lenjeria din pătuţul copilului şi a pus-o pe pat, după care a dat drumul la muzică,l-a apucat apoi pe D. de picioare cu ambele mâini şi 1-a lovit de mai multe ori cu capul de parchet, după care şi  de grilajul din lemn al pătuţului copilului, până ce acesta nu a mai plâns şi a decedat.

După ce copilul a murit, inculpata s-a gândit să scape de el, astfel încât l-a pus într-o pungă şi a ieşit afară din curte. Aici se aflau cei doi copii care se jucau şi anume A.. fiul ei, şi A. V., nepotul său. Ajunsă în curte, a scos copilul din pungă, l-a pus pe sol şi l-a călcat cu picioarele. Cei doi copii au strigat la ea să se oprească şi să nu omoare „bebeluşul", însă ea le-a spus să plece, să intre în casă, întrucât „urmează ceva scârbos".

Potrivit propriei declaraţii, inculpata s-a uitat la copil după ce l-a călcat în picioare, a văzut că este mic şi că „seamănă cu un pui", astfel încât a decis să-1 tranşeze şi să-i scoată organele. A luat din curte o bucată de teracotă spartă, însă foarte tăioasă, şi a tăiat copilul în trei locuri în zona abdominală, după care a început să-i scoată organele, mai întâi a scos intestinele, apoi ficatul, după care a tăiat coastele. Apoi a tras iar de intestine, întrucât nu ieşiseră toate, o dată cu

intestinele ieşind şi inima, după care la final a scos plămânii. A precizat că nu a mai terminat de tranşat cadavrul copilului întrucât nu a mai reuşit.

După ce 1-a tranşat, inculpata a luat copilul şi 1-a pus în pungă, adunat organele şi le-a pus alături de copil, rămânând pe sol doar coaste şi o bucată de carne. A dus punga şi a pus-o în gunoi, însă răzgândit şi a luat copilul de acolo, 1-a dus în baie unde 1-a pus în cadă în un lighean şi 1-a acoperit cu un scutec, să nu fie văzut. S-a dezbrăcat cămaşa de noapte ce o purta, întrucât era murdară de sânge, s-a urcat cadă alături de copilul tranşat şi a făcut un duş.

Între timp, A. V. a fost sunat de către mama sa, B. I. A., căreia i-a spus că inculpata calcă bebeluşul în picioare, m pentru care aceasta a venit de urgenţă acasă. A căutat prin casă copilul însă nu 1-a găsit. S-a dus la baie şi a văzut că uşa este încuiată şi a bătut, inculpata i-a spus că este ocupat.

După ce inculpata S. R. E. a ieşit din baie, B. I. A. a întrebat-o dacă se simte bine şi ce a făcut, precum unde este copilul. Inculpata i-a spus că „nu mai este", fără însă a-i spune unde a lăsat copilul. B. I. A.a sunat la apelul de urg „112" şi a solicitat ambulanţa şi poliţia, după care a căutat copilul prin şi 1-a găsit.

În timp ce era în baie şi făcea duş, inculpata a fost sunată de S. A. care a întrebat-o ce face, iar ea i-a spus că este baie şi se spală. I-a spus că o lasă să se spele şi o sună mai târziu. Când revenit cu telefonul, inculpata i-a spus că este tot în baie, iar copiii dorm fără a-i da vreo explicaţie de ce stă atât de mult în baie. In acel moment a dat seama că s-a întâmplat ceva şi a sunat-o pe mama lui, B.E. rugând-o să sune la un vecin care să meargă să verifice ce se întâmplă, insă nu a mai aşteptat răspunsul, a luat un taxi şi a plecat către casă. Pe drum fost sunat de către B.I. A. care i-a spus că nu găsit copilul şi atunci şi-a dat seama că s-a întâmplat ceva grav. Când a ajuns acasă, organele de poliţie erau deja acolo şi i-au adus la cunoştinţă că inculpata îl omorâse pe David Ştefan.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie …. întocmit de Serviciul Medico-Legal Judeţean Vaslui,  minorului S.D.-Ş. a fost violentă.

………………………………………………………………

A fost expertizată psihiatric şi prin raportul de expertiză psihiatrică nr. ….., întocmit de Institutul National de Medicină L „Mina Minovici" Bucureşti, s-a concluzionat faptul că inculpata a prezentat la data comiterii faptei pentru care este cercetată diagnosticul de „stare disociativă survenită postpartum pe fond de vulnerabilitate biologică şi psihologică. Tulburare schizoafectivă". La data de 12.06.2015, inculpata a avut diminuată capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi asupra consecinţelor social negative ale faptei pentru care este cercetată şi faţă de care discernământul a fost diminuat. La data examinării în comisie prezintă Tulburare schizoafectivă în stadiu de remisiune sub tratament psihofarmacologic. Dată fiind afecţiunea psihică şi potenţialul antisocial, comisia recomandă aplicarea măsurile siguranţă medicală, prevăzute de art. 109 Cod penal, măsuri ce urmează a fi aplicate, în cazul pedepsirii prin privarea de libertate, în condiţie de ambulatoriu, prin reţeaua sanitară a A.N.P. După terminarea eventualei pedepse privative de libertate, aplicarea prevederilor art. 109 Cod penal trebuie continuată prin reţeaua teritorială de psihiatrie a Ministerului Sănătăţii.

S-a mai reţinut, în concluzii, faptul că la momentul examinării inculpata este orientată din punct de vedere auto şi allo-psihic, precum şi temporo-spaţial.

Din informaţiile medicale avute la dispoziţie a rezultat că inculpata prezintă o afecţiune psihiatrică majoră, respectiv Tulburare schizoafectivă care poate constitui un factor de vulnerabilizare pentru comiterea unor infracţiuni cu caracter violent.

In cuprinsul raportului de expertiză psihiatrică (fila 11) se reţine că: subiectul plânge în momentul în care afirmă: „vreau, fară discernământ, o mă ajute...nu ştiu cum dar mă ajută...Eu atunci nu am ştiut ce fac. Totodată în momentul în care descrie (amănunţit) modul de comitere al faptei nu are nicio reacţie. S. E. R. încearcă să obţină compasiunea comisiei, povestind şi revenind foarte des la aspecte ale copilăriei pe care o descrie ca fiind „foarte traumatizantă". în momentul în care nu mai găseşte răspunsuri (resurse pentru a-şi justifica reacţiile) afirmă „eram foarte obosită...nu ştiam ce fac...copilul nu mă lăsa să dorm eram obosită".

Inculpata a fost reţinută preventiv pentru 24 ore prin ordonanţa Procurorului din data de 12 iunie 2015 şi a fost arestată preventiv pe durată de 30 de zile prin încheierea nr. …. din data de 13 iunie 2015 judecătorul de drepturi şi libertăţi al Tribunalului Vaslui, arestarea preventivă fiind prelungită ulterior.

Inculpatei i-a fost asigurată asistenţa juridică obligatorie prin desemnarea unor apărători din oficiu din cadrul Baroului de avocaţi Vaslui.

Măsura arestării preventive luată faţă de inculpata în cursul urmăririi penale prin încheierea judecătorul de drepturi şi libertăţi din data de 13.06.2015 a fost prelungită succesiv prin încheierile din data de 06.07.2015 şi 05.08.2015 şi a fost menţinută în cursul procedurii de cameră preliminară şi a judecăţii Parchetului de pe lângă fond a cauzei.

Având în vedere limitele speciale de pedeapsa prevăzute de lege pentru infracţiunea de omor calificat prev. de art. 189 Cod penal raportat la violenţa în familie prev. de art. 199 Cod penal comisă de către inculpată instanţa a constatat că nu sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la procedura simplificată de recunoaştere a vinovăţiei conform art. 349 alin. 2 raportat la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală şi a dispus ca cercetarea judecătorească să se realizeze conform procedurii de drept comun.

De asemenea, având în vedere circumstanţele personale ale inculpatei, starea sa de sănătate, calitatea victimei şi a martorilor, instanţa a dispus din oficiu readministrarea probelor cu audierea tuturor martorilor din lucrări şi a persoanei vătămate chiar şi în lipsa unei contestări exprese din partea inculpatei sau a apărătorului desemnat din oficiu conform art. 374 alin. 7 Cod procedură penală.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14.12.2015 s-a dispus în baza art. 245 alin. 1 raportat la art. 246 alin. 11 Cod procedură penală obligarea provizorie a inculpatei la tratament medical de specialitate în cursul judecăţii, care urmează a fi administrat în cadrul reţelei sanitare din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor conform recomandărilor Raportului de expertiză medico legală psihiatrică nr. ……întocmit de către INML Mina Minovici Bucureşti.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză şi susţinerile părţilor instanţa expune următoarele considerente

Conform art. 103 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, iar condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului pentru a-şi forma convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii.

Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie, astfel cum este reglementată şi în dispoziţiile art. 6 paragraf 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecinţe: a) în privinţa organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudenţă în examinarea actului de trimitere în judecată şi să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea şi în defavoarea inculpatului; b) în privinţa inculpatului, prezumţia de nevinovăţie implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa şi acela de a nu depune mărturie contra lui însuşi.

În ceea ce priveşte interpretarea probelor, pentru a putea fi operantă prezumţia de nevinovăţie, este necesar ca instanţa să înlăture eventualitatea, bănuielile, suspiciunile, aproximaţiile, pentru că atunci când infracţiunea nu este dovedită cu certitudine, prezumţia de nevinovăţie împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

În cauza dedusă judecăţii, Tribunalul constată că prezumţia de nevinovăţie a fost înlăturată în privinţa inculpatei, probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăţia acesteia.

La termenul de judecată din 20.01.2016, inculpata a recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei, a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi a motivat comiterea infracţiunii de existenţa afecţiunilor psihice care i-ar fi afectat discernământul.

De asemenea, instanţa a dispus audierea nemijlocită a persoanei vătămate S. A. şi a martorilor din lucrări …….şi a luat act de raportul Raportului de expertiză medico legală psihiatrică nr. ………15 întocmit de către INML Mina Minovici Bucureşti şi depus în original la dosar la data de .

În ceea ce o priveşte pe inculpată, din fişa de cazier judiciar eliberată de autorităţile competente a rezultat că nu are antecedente penale, are vârsta de 27 de ani şi a suferit numeroase internări şi tratamente medicale psihiatrice la Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad în perioada ….., ………, înscrisurile medicale din data de …….., 02.07.2015 pentru un diagnostic de tulburări schizo afective cu episoade depresive şi elemente psihotice şi atipice.

Deşi atât inculpata cât şi membrii familiei extinse au avut cunoştinţă de starea de sănătate şi de antecedentele sale medicale care impuneau efectuarea unor controale şi tratamente medicale periodice, aceştia nu au luat măsurile necesare pentru înlăturarea stării de pericol existente şi care s-a agravat ca efect al stărilor fiziologice şi psihice care au urmat naşterii celui de al doilea copil.

Inculpata a avut o atitudine sinceră, a recunoscut comiterea infracţiunii în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei şi a justificat o prin prisma afecţiunii psihice de care suferea şi care s-ar fi acutizat datorită oboselii extreme coroborate cu epuizarea intervenită după naştere.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa constată că inculpata şi persoana vătămată nu au mai expus cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti date şi aspecte privind motivaţia care a determinat comiterea infracţiunii, respectiv existenţa anterioară a unei relaţii extraconjugale a inculpatei din care este posibil să fi rezultat minorul D. Ş.. Instanţa va reţine drept motivaţie a infracţiunii comise şi element generator al activităţii violente a inculpatei prezenţa acestei situaţii care a fost expusă de către inculpată, persoana vătămată şi martora B. E., fapt care denotă menţinerea discernământului limitat prin prezenţa unui mobil acţiunii de suprimare a vieţii victimei.

Infracţiunea de omor calificat a fost comisă cu intenţie directă prin modul de concepere şi punere în executare a primei părţi a agresiunii, fiind înlăturată orice şansă de supravieţuire a victimei prin lovirea sa repetată la nivelul craniului faţă de un corp dur, care a fost urmată de continuarea activităţii infracţionale prin călcarea în picioare şi secţionarea ulterioară a trupului victimei în prezenţa celorlalţi doi minori.

Deoarece din Raportul de expertiză medico legală (autopsie) întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Vaslui nu s-a stabilit cu certitudine dacă moartea minorului ….. a intervenit înainte de lovirea/călcarea cu picioarele şi secţionarea/eviscerarea corpului acestuia, instanţa apreciază că încadrarea juridică dată infracţiunii prin reţinerea formei calificate prevăzute de art. 189 alin. 1 lit. h Cod penal, respectiv prin cruzimi, este corectă şi corespunde gradului de pericol social al activităţii infracţionale care a produs victimei suferinţe prelungite şi a creat un sentiment de oroare şi dezgust în rândul opiniei publice şi al familiei.

Astfel, inculpata a acţionat cu depăşirea limitelor necesare pentru a produce moartea minorului şi i a aplicat acestuia lovituri repetate, puternice, pe o suprafaţă mare a corpului, urmate de secţionarea abdomenului şi a cavităţii toracice şi extragerea organelor interne, fapte care creat în opinia publică un sentiment de revoltă şi indignare, aspecte care se încadrează în categoria cruzimilor astfel cum sunt definite de către practica şi teoria dreptului penal.

De asemenea, a fost reţinută în mod corect şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 alin. 1 lit. e Cod penal având în vedere starea de vădită vulnerabilitate a victimei care avea o vârstă de 8 zile şi depindea în totalitate de îngrijirea şi creşterea mamei sale.

Astfel, este evident că victima în vârstă de 8 zile se afla într-o stare de vulnerabilitate atât faţă de inculpată cât şi faţă de orice altă persoană, nu îşi putea exprima voinţa sau de a se apăra în faţa unei agresiuni, iar comiterea omorului a fost favorizată de această stare pe care inculpata a cunoscut-o şi de care a profitat pentru suprimarea vieţii minorului.

În mod corect a fost reţinută prin actul de sesizare al instanţei şi existenţa formei agravate a infracţiunii de omor calificat prin comiterea infracţiunii sub forma violenţei în familie îndreptată asupra unui membru al familiei astfel cum este definit în art. 177 Cod penal, minorul …… fiind copilul inculpatei, fără prezenta interes pentru îndeplinirea elementelor constitutive ale acesteia faptul că tatăl biologic ar fi fost în realitate partea vătămată sau o altă persoană.

Instanţa va lua în considerare concluziile raportului de expertiză psihiatrică nr. ……, întocmit de Institutul National de Medicină L „Mina Minovici" Bucureşti prin care s-a reţinut că inculpata ar fi avut discernământul diminuat în momentul comiterii infracţiunii fiind responsabilă din punct de vedere penal pentru fapta comisă cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

 Deşi manifestările concomitente şi ulterioare activităţii de suprimare a vieţii victimei denotă o afectare semnificativă a normalităţii psihice a inculpatei care nu a dat dovadă de compasiune sau milă faţă de copilul în vârstă de 8 zile, aceste aspecte nu vor înlătura răspunderea penală în condiţiile în care nu s-a invocat şi nu s-a probat existenţa cauzei de neimputabilitate a iresponsabilităţii prevăzute de art. 28 Cod penal, ci vor fi avute în vedere cu ocazia procesului de individualizare judiciară a sancţiunii penale ce urmează a fi aplicate.

 La stabilirea şi individualizarea pedepsei care va fi aplicată inculpatei, instanţa va avea în vedere conform art. 74 Cod penal împrejurările şi modul de comitere al infracţiunii, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, motivul care a determinat uciderea victimei şi se va orienta spre o pedeapsă cu închisoarea spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de omor calificat, fără aplicarea unui spor ca efect al reţinerii circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 alin. 1 lit. e Cod penal. Instanţa constată că limitele speciale de pedeapsă pentru infracţiunea de omor calificat comisă de către inculpată se încadrează între 15 ani şi 31 ani şi 3 luni, iar alegea pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a aplicării unei pedepse cu închisoarea spre maximul special, eventual cu aplicarea unui spor nu este întemeiată faţă de circumstanţele personale ale inculpatei.

Astfel, pentru alegerea pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a unei pedepse cu închisoarea orientate spre maximul special, eventual cu aplicarea unui spor, ar fi fost necesar ca inculpata să acţioneze cu o deplină libertate de voinţă care să implice reprezentarea faptei şi a consecinţelor acesteia, iar discernământul să nu îi fie limitat ca efect al afecţiunilor psihice de care suferea de mai mult timp.

Or, prin concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică efectuat în cursul urmăririi penale s-a concluzionat că inculpata a avut un discernământ limitat în momentul comiterii infracţiunii care a justificat modul extrem de violent de punere în executare a rezoluţiei infracţionale, iar pedeapsa închisorii care urmează a fi aplicată trebuie să corespundă acestor circumstanţe personale.

Prin urmare, instanţa va aplica inculpatei pedeapsa principală a închisorii de 18 ani raportat la gradul de pericol social al infracţiunii comise, fără a se orienta spre maximul special prevăzut de lege ca efect al reţinerii circumstanţelor agravante precum şi al comiterii faptei împotriva unui membru al familiei deoarece circumstanţele agravante şi calificate ale infracţiunii sunt într-o legătură directă cu starea diminuată de discernământ existentă în momentul uciderii victimei şi nu îi pot fi imputate decât parţial inculpatei.

Instanţa apreciază de asemenea, că aplicarea unei pedepse cu închisoarea în limite orientate spre maximul special prevăzut de lege nu ar fi de natură a contribui la reeducarea inculpatei şi înlăturarea stării de pericol care vor trebui realizate alături de tratamentul medical de specialitate psihiatrică.

În ceea ce priveşte sancţiunile complementare care pot fi aplicate inculpatei, instanţa îi va interzice acesteia exerciţiul temporar pe o durată maximă de 5 ani de zile de la data executării pedepsei sau a considerării ca fiind executată a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d cu privire la dreptul de a fi aleasă în cadrul autorităţilor publice, de a ocupa funcţii de demnitate publică şi de a alege în cadrul proceselor electorale, având în vedere gravitatea extremă a infracţiunii comise şi condiţiile minime de bună reputaţie, comportament în familie şi societate pe care le implică exercitarea deplină a drepturilor menţionate.

De asemenea, instanţa va interzice pentru aceeaşi durată inculpatei şi exercitarea drepturilor părinteşti, de a fi tutore sau curator având în vedere că infracţiunea de omor calificat a fost îndreptată împotriva propriului fiu şi a afectat în mod semnificativ aptitudinea de a-şi exercita în condiţii optime drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la celălalt copil născut în timpul căsătoriei. Limitarea temporară a drepturilor părinteşti şi a celor de a fi tutore sau curator se justifică prin necesitatea înlăturării stării de pericol pe care inculpata o generează faţă de ceilalţi membri ai familiei şi care poate fi redusă sau înlăturată după executarea pedepsei ca efect al reeducării coroborate cu ameliorarea stării de sănătate.

Restrângerea dreptului de a purta sau folosi orice categorie de arme astfel cum sunt acestea definite de art. 179 Cod penal se impune pentru a înlătura posibilitatea de reluare a comportamentului agresiv asupra altor persoane faţă de împrejurările concrete în care a avut loc agresiunea şi uciderea victimei.

În baza art. 399 raportat la art. 404 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, instanţa va menţine în continuare măsura arestului preventiv luată faţă de inculpată în cursul urmăririi penale şi menţinută ulterior în cursul judecăţii apreciind că nu au dispărut temeiurile care au justificat această măsură în condiţiile în care starea de sănătate şi circumstanţele personale ale acesteia prezintă un pericol concret faţă de societate şi ceilalţi membrii ai familiei.

În baza art. 72 Cod penal şi a art. 403 alin. 2 Cod procedură penală instanţa va deduce din durata pedepsei închisorii aplicate perioada în care inculpata a fost reţinută şi arestată preventiv în cursul urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă.

În ceea ce priveşte măsura provizorie a obligării inculpatei la tratament medical psihiatric care a fost luată în cursul judecăţii, instanţa constată că temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri sunt justificate şi la data pronunţării sentinţei penale pentru a înlătura starea de pericol la adresa persoanei inculpatei şi a celorlalte persoane cu care intră în contact. Astfel, raportat la diagnosticul menţionat de INML Mina Minovici Bucureşti şi manifestările concrete ale afecţiunii de care suferă inculpata, lipsa unui tratament organizat şi obligatoriu poate crea premisele reluării unor acţiuni violente, motiv pentru care este absolut necesară luarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical de specialitate şi după soluţionarea definitivă a cauzei.

Deşi obligarea la tratament medical în cadrul reţelei medicale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a fost dispusă cu caracter provizoriu pentru buna desfăşurare a procesului penale, luarea unei măsuri de siguranţă conform recomandărilor comisiei de medici specialişti este utilă pentru înlăturarea şi pe viitor a reapariţiei stării de pericol şi a prevenirii comiterii unor noi infracţiuni.

Instanţa va dispune confiscarea specială a obiectului folosit de către inculpată pentru comiterea infracţiunii de omor calificat şi care se află în prezent în camera de corpuri delicte a Tribunalului Vaslui conform art. 112 alin. 1 lit. f Cod penal.

În baza art. 274 Cod procedură penală inculpata va fi obligată la plata către stat a sumelor de bani avansate cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă inculpata S. E. R., ….., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută  de art. 188  Cod penal, art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal raportat la art. 199 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) Cod penal la pedeapsa de 18 (optsprezece) ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii pentru o perioadă de 5 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 Cod penal :

a) dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

 b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

 d) dreptul de a alege;

 e) drepturile părinteşti;

 f) dreptul de a fi tutore sau curator;

 h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;

Aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii pe toată durata executării pedepsei a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 Cod penal :

a) dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

d) dreptul de a alege;

e) drepturile părinteşti;

f) dreptul de a fi tutore sau curator;

h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;

În baza art. 399 raportat la art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală menţine măsura arestului preventiv luată faţă de inculpată până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În baza art. 72 Cod penal, art. 403 alin. 2 Cod procedură penală  deduce din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatei, respectiv de la 12.06.2015 până la data de 23.02.2016 inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d raportat la art. 245-246 Cod procedură penală menţine măsura provizorie a obligării inculpatei la tratament medical până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În baza art. 109 alin. 1 şi 3 Cod penal raportat la art. art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedură penală, ia faţă de inculpată măsura de siguranţă a obligării la tratament medical psihiatric în cursul executării pedepsei până la însănătoşire sau ameliorarea sănătăţii de natură să înlăture starea de pericol.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală dispune confiscarea specială a fragmentului de placă de teracotă depus în camera de corpuri delicte a Tribunalului Vaslui şi înregistrat sub nr. 69/2015 în registrul corpurilor delicte.

În baza art. 7 din Legea 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpată în vederea adăugării profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 274 Cod procedură penală obligă inculpata la plata către stat a sumei de 3.169 lei din care suma de 2.669 lei pentru etapa urmăririi penale şi 500 lei pentru etapa judecăţii.

Sumele de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu ….. pentru etapa judecăţii şi 520 lei reprezentând onorariu avocat oficiu …… pentru urmărirea penală vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Domenii speta

Spete similare