Luare de mita

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul AL-J_____ H___ , trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin rechizitoriul nr. 275/P/2016 emis de Parchetul de pe lângă T_________ T____ la data de 11.11.2016.

Mersul dezbaterilor asupra fondului cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2018 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare pentru data de 02.04.2018.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă T_________ T____ la data de 11.11.2016 în dosarul nr. 275/P/2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AL-J_____ H___ pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul Al-J_____ H___, în calitate de medic, în luna ianuarie a anului 2016, a primit de la martora – denunțătoare I______ M______ C_______ suma de 1000 lei și o plasă cu bunuri alimentare (valorate, potrivit martorei, la suma de 250 lei), în cabinetul său medical din incinta Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumo-ftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea unei intervenții chirurgicale asupra numitului I______ I___ (soțul denunțătoarei).

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: denunțul și declarațiile martorei denunțătoare I______ M______ C_______; declarațiile inculpatului Al-J_____ H___; declarațiile martorilor audiați în cauză, Z______ E____, R___ G_______, C_____________ C_______, N_____ Alin C______, S________ L______ C_____, H__ A________ I_____, D_____ M______, B__________ F______; procese – verbale (certificate pentru autenticitate) de redare a conținutului convorbirilor ambientale purtate de către martora – denunțătoare cu inculpatul Al-J_____ H___; înscris depus de către I______ M______ C_______ care atestă faptul luării cu împrumut a sumei de 1.475 lei în 18.01.2016; proces-verbal încheiat în 09.06.2016 (neclasificat) sub nr. xxxxxx de către U.M. 0198 București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului T____ la data de 16.11.2016 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 23.12.2016 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX/a2 al Tribunalului T____, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3/CO/CC din data de 12.01.2017, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 345 alin. 3 C. proc. pen., a admis în parte cererile și excepțiile invocate de către inculpatul H___ Al J_____, prin apărătorii aleși, a exclus următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale, în dosarul nr. 275/P/2016 al Parchetului de pe lângă T_________ T____: declarația martorei Z______ E____, din data de 13.07.2016 (filele 78-82 dosar u.p.) și declarația martorului R___ G_______ din data de 13.07.2016 (filele 85-88 dosar u.p.), acestea fiind administrate cu nerespectarea dispozițiilor art. 122 alin. 1 C. proc. pen., respectiv a dispozițiilor art. 201 C. proc. pen., acestea din urmă doar în ceea ce privește audierea martorului R___ G_______ în data de 13.07.2016; declarațiile martorilor D_____ M______ A_____ din data de 03.11.2016 (filele 100-101 dosar u.p.) și B__________ F______, din data de 03.11.2016 (filele 102-103 dosar u.p.), acestea fiind administrate cu nerespectarea dispozițiilor art. 92 alin. 2 C. proc. pen.

De asemenea, a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 48 alin. 2 lit. j teza a II-a din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 119/2014, prin raportare la dispozițiile art. 77 din Legea nr. 24/2000 și ale art. I, pct. 1 din Legea nr. 161/2005, invocată de inculpatul H___ Al J_____, prin apărător ales și a respins în rest, ca nefondate, cererile și excepțiile privind legalitatea actului de sesizare a instanței, a administrării probelor și a actelor efectuate de organele de cercetare penală, invocate de către inculpatul H___ Al J_____, prin apărătorii aleși, iar în temeiul art. 345 alin. 3 C. proc. pen., în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.

Prin notele scrise depuse la dosar în data de 29.12.2016, procurorul de caz a luat act de excluderea din probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală nr. 275/P/2016 al Parchetului de pe lângă T_________ T____ a declarațiilor martorilor Z______ E____, din data de 13.07.2016, R___ G_______ din data de 13.07.2016, D_____ M______ A_____ din data de 03.11.2016 și B__________ F______, din data de 03.11.2016, fiind de acord cu sancțiunea judecătorului de cameră preliminară, întrucât procedura în cazul acestora a fost viciată conform celor constatate ca atare și, totodată, a arătat că Parchetul de pe lângă T_________ T____ își menține dispoziția de trimitere în judecată în ceea ce-l privește pe inculpatul Al-J_____ H___.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 20.01.2017 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX/a2* al Tribunalului T____, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 19/CP din data de 17.02.2017, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul Al-J_____ H___, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

La termenul de judecată  din data de 14.03.2017, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către președintele completului, în baza art. 374 C. proc. pen., a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i-se la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., iar în urma răspunsului negativ al acestuia, s-a procedat la judecarea cauzei în procedura comună, respectiv la cercetarea judecătorească.

Inculpatul a fost audiat, potrivit art. 378 C. proc. pen., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (filele 28-29 dosar).

La dosarul cauzei a fost atașată fișa de cazier judiciar a inculpatului (filele 21, 24. 25 și 32 dosar), a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse planșe foto (fila 44 și 53 dosar) și suporturile digitale originale pe care se regăsesc înregistrările ce au făcut obiectul expertizei criminalistice dispuse în cauză (filele 121 și 122 dosar), a fost administrată proba testimonială cu declarațiile martorilor: I______ M______ C_______ (filele 38-40 dosar), Z______ E____ (filele 41-42 dosar), R___ G_______ (fila 43 dosar), S________ L______ C_____ (filele 54-55 dosar), C_____________ C_______ (filele 56 dosar), N_____ Alin C______ (filele 57-58 dosar), D_____ M______ A_____ (fila 66 dosar), H__ A________ I_____ (filele 57-68 dosar), Bîsășteanu F______ (fila 103 dosar) și a fost dispusă efectuarea unei expertize criminalistice, fiind întocmit de către I.N.E.C. – Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara raportul de expertiză criminalistică nr. 118/26.10.2017 (filele 77-94 dosar), respectiv raportul de expertiză criminalistică nr. 133/17 din 17.01.2018 (filele 113-120 dosar).

Față de dispozițiile art. 354 alin. 2 teza I C. proc. pen. raportat la art. 6 CEDO și jurisprudența Curții Europene în materie, respectiv cauza C_____ c. României, privind echitabilitatea procesului penal, având în vedere modificarea componenței completului de judecată, instanța a procedat la reaudierea inculpatului Al-J_____ H___, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei la filele 128-129, precum și la reaudierea martorilor Z______ E____, R___ G_______ și I______ M______ C_______, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la filele 136-137, 138, respectiv 144-145.

Prin concluziile scrise formulate de inculpatul Al-J_____ H___, prin apărătorul ales, avocat Obîrșanu C_____ și depuse la dosarul cauzei în data de 28.03.2018, s-a solicitat achitarea acestuia, în baza art. 396 alin (5) lit. c) C.p.p.

În motivarea celor solicitate, s-au invocat dispozițiile art. 4 C.p.p. care consacră principiul prezumției de nevinovăție, art. 5 C.p.p. care consacră principiul aflării adevărului, art. 8 C.p.p., care consacră caracterul echitabil al pr ocesului penal.

Astfel, inculpatul a susținut că din probele administrate reiese că nu există nici o dovadă că ar fi săvârșit vreo faptă de luare de mită, că inițierea urmăririi penale a pornit de la o sesizare din partea SRI, precum că o persoană având calitatea de medic chirurg ar fi primit o sumă de bani la clinica de stat și o sumă de bani la clinica privată.

S-a mai arătat că ulterior acestei sesizări, organele de cercetare penală s-au deplasat la locuința aparținătorilor defunctului I______ I___, unde, în mod neprocedural, au consemnat declarațiile luate în comun celor 3 denunțători  (I______ M______, Z______ E____ si R___ G_______) și, chiar dacă în faza de judecată aceste declarații au fost înlăturate, cei trei au avut posibilitatea conlucrării pentru declarații comune garantate de organele de cercetare penală. Ulterior, în faza audierii de către procuror, cei trei martori denunțători au repetat declarațiile luate anterior împreună.

Inculpatul susține că există contradicții marcante între declarațiile celor trei martori denunțători și contradicții dintre declarațiile lor și cele ale celorlalți martori audiați, aceste depoziții neputând contura ideea că într-adevăr martora I______ i-ar fi dat vreo sumă de bani și o sacoșă cu alimente, întrucât martorii s-au contrazis atât asupra momentului în care pretind că s-ar fi dat inculpatului banii și sacoșa, cât și persoanele care au fost de față și chiar conținutul pretinsei sacose, precum și locația unde se pretinde ca s-ar fi predat bunurile.

Inculpatul invocă faptul că este de origine străină, iar nuanțele expresiilor folosite în conversație nu îi sunt lesne de înțeles, neconcepând că putea să primească bani de la o persoană care nu a plătit analiza efectuată în clinica sa privată.

De asemenea, susține că modalitatea de abordare, prin prezentarea denunțătoarei în clinica privată și prezentarea unor analize provenind de la clinica privată, a avut ca scop și efect inducerea sa în eroare cu privire la calitatea pacientului și a serviciilor imputate de clinica privată și nicidecum de spitalul de stat. Inculpatul susține că denunțătoarea a invocat lipsuri alimentare atunci când a pretins banii, intenționând astfel să-l inducă în eroare, pentru a-l determina să dea o sumă de bani care să fie apreciată ca o recunoașter e a unui act ilicit, dar inexistent.

În ceea ce privește modul de sesizare a organelor de urmărire penala pentru pretinsa luare de mita, se arată că dacă într-adevăr era credibilă o asemenea informație, nimic nu ar fi împiedicat ca în cazul în care existau indicii să se fi apelat la o supraveghere a inculpatului și o prindere în flagrant a acestuia.

Inculpatul consideră că aparținătorii bolnavului decedat au fost determinați să îl provoace, sub pretextul lipsurilor materiale, să dea bani și acest act să fie perceput ca dovada unei infracțiuni de luare de mită, fiind logic și de înțeles că moartea unui membru al familiei la o vârstă deloc înaintată, chiar și în urma unei boli incurabile, atrage o oarecare adversitate din partea familiei decedatului față de persoanele implicate în tratarea bolii și este de înțeles că familia cu probleme financiare se bucura de orice venit, chiar și nejustificat, însă nu trebuie ca pe aceasta bază să se fundamenteze acuzarea nejustificata a unui medic.

Prin concluziile scrise formulate de inculpatul Al-J_____ H___, prin apărătorul ales, avocat O___ G_______ și depuse la dosarul cauzei în data de 02.04.2018, s-a solicitat achitarea acestuia pentru infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de art.289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, conform art. 396 alin. 5 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen. cu aplicarea art. 4 din C.pr.pen., apreciindu-se ca fiind o acuzație nedreaptă și nedovedită.

În esență, s-a apreciat că prezumția de nevinovăție constituie garanția fundamentală că, în lipsa probelor de vinovăție, o persoană nu poate fi condamnată pe simple prezumții sau alegații nedemonstrate, inculpatul nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina probei existenței unor fapte și împrejurări din care să rezulte vinovăția acestuia incumbând organelor de urmărire penală.

S-a mai arătat că în literatura de specialitate și în practica judiciară s-a stabilit că prezumția de nevinovăție poate fi înlăturată numai prin administrarea de probe care să stabilească cu certitudine vinovăția, prezumția nefiind înlăturată în caz de îndoială, care profită suspectului sau inculpatului („in dubio pro reo”). Există îndoială atunci când din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține cu certitudine nici vinovăția, nici nevinovăția celui în cauză, în acest caz, iar îndoiala care rămâne este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție ce conduce la achitarea inculpatului de către instanță.

De asemenea, s-a arătat că orice soluție pronunțată de către instanță nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate șt convingătoare, scopul procesului penal fiind acela ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

A fost invocată Decizia nr. 3465/27.06.2007 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXX a ÎCCJ.

În ceea ce privește activitatea infracțională imputată inculpatului, precum și modul de săvârșire a faptei, s-a învederat lipsa oricărui suport probator al conținutului procesului-verbal nr. xxxxxxx din 09.06.2016 al U.M.198 București de sesizare, semnat de generalul de brigadă D______ D_______ din cadrul Serviciului Român de Informații, (înregistrat la Parchetul Tribunalului T____ în evidența cauzelor penale cu nr. 275/P/2L06JO16), cu toate că nu există interceptări (nici telefonice, nici ambientale) și nici rapoarte de filaj, în mod cu totul surprinzător, sunt consemnate aspecte acuzatoare la adresa inculpatului, fără precizarea sursei.

Astfel, având în vedere că în conținutul procesului-verbal de sesizare menționat sunt prezentate presupuse activități infracționale, care ar fi fost comise de către inculpat, s-a apreciat că în mod obligatoriu, procesul-verbal trebuia să conțină date concrete din documentele privind activitățile de supraveghere, precum și din documentele prin care aceste activități au fost autorizate, fiind de la sine înțeles că acest gen de informații nu puteau fi obținute decât prin activități de supraveghere specifice autorizate de judecător. Or, la dosarul cauzei nu au fost administrate probele precizate care confirmă conținutul procesului verbal de sesizare transmis de către S.R.I Parchetului de pe lângă T_________ T____.

În aceeași notă de nelegalitate s-a apreciat că se înscriu și înregistrările audio-video dispuse de procuror, puse în executare de aceiași ofițeri de poliție judiciara din cadrul DGD - Serviciul Anticorupție T____, prin folosirea denunțătoarei I______ M______ C_______ care, în zilele de 13.07.2016 și 26.09.2016, având montată tehnică asupra sa a purtat discuții cu inculpatul, în biroul acestuia de la Clinica sa privata, în niciun pasaj al acestor discuții neputându-se identifica vreo recunoaștere a inculpatului în sensul că ar fi primit vreo sumă de bani de la denunțătoare. Dimpotrivă, acesta a întrebat-o cui a dat bani și cât a dat, respingând ferm acuzația acesteia. Mai mult decât atât, s-a dovedit că întreg costul investigației CT care a fost efectuată la clinica inculpatului a fost suportată de clinică, bolnavul I______ I___, soțul denunțătoarei neavând bani să o plătească.

De asemenea, s-a dovedit că inculpatul, din proprie inițiativă, expresie a generozității sale, s-a oferit să o ajute pe denunțătoare, dându-i în două rânduri, câte 200 lei, după ce a aflat de la aceasta că nu are bani să cumpere rechizite la copii.

În ceea ce privește valoarea probatorie a denunțurilor și declarațiilor formulate la „dictarea polițiștilor delegați de procuror”, precum și a declarației de martor a numitului R___ G_______, concubinul martorei denunțătoare Z______ E____, s-a solicitat să se observe inconstanța acestora în declarații pe întreg parcursul audierilor și să se constate că acestea nu prezintă dovezi de certitudine pe baza cărora judecătorul să își formeze convingerea asupra vinovăției inculpatului.

În același sens al lipsei vinovăției inculpatului în raport cu acuzația ce se reține în sarcina sa, se apreciază că s-a dovedit, prin probele testimoniale, respectiv declarațiile medicilor din secție, că intervenția chirurgicală nu a fost tergiversată și că s-a efectuat conform planificării.

Referitor la expertiza criminalistică, s-a precizat că aceasta nu poate fi luată în considerare, deoarece pentru efectuarea acesteia organul de urmărire penală nu a pus la dispoziție suportul original al înregistrărilor audio-video, ci o copie, fragmentând înregistrarea unitară: pe trei CD-uri înregistrarea din 13.07.2016 și pe două CD-uri cea din 26.09.2016, iar întreruperile generate prin fragmentările înregistrărilor unitare nu au fost elucidate de suplimentul de expertiză.

Față de concluziile scrise formulate de inculpat , prin apărători aleși, referitoare la legalitatea unor probe administrate în faza de urmărire penală, la modalitatea de sesizare a organelor de urmărire penală sau la excepția de nelegalitate a unor prevederi, instanța constată că inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză printr-un rechizitoriu întocmit în data de 11.11.2016, așadar după intrarea în vigoare a N.C.P.C. (la 1 februarie 2014).

În aceste condiții, mai înainte de a se începe propriu-zis faza de judecată în primă instanță, cauza a parcurs faza camerei preliminare, ce are ca obiect, între altele, și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin urmare, eventualele critici referitoare la nelegalitatea înregistrărilor audio-video și a denunțurilor formulate în cauză, ca procedee probatorii, sau a procesului verbal de sesizare a organelor de urmărire penală, puteau fi formulate exclusiv în cadrul camerei preliminare, iar nu și ulterior pe parcursul judecății. Rațiunea instituirii acestei faze prealabile judecății în primă instanță a constat în necesitatea de a statua cu titlu preliminar și definitiv asupra legalității desfășurării urmăririi penale în cauza dedusă judecății, evitându-se astfel repunerea în discuție în diferite faze procesuale ulterioare (judecată în fond și în căile de atac) a unor chestiuni anterioare, care nu mai aveau legătură cu stadiul în care cauza se găsea.

Pe de altă parte, instanța învederează că toate aceste apărări, referitoare la legalitatea urmăririi penale și a administrării probelor din faza de urmărire penală, au fost dezbătute pe larg și analizate în procedura de cameră preliminară, atât în primă instanță cât și în calea de atac a contestației, astfel că nu se va proceda la o reluare a argumentelor pentru care excepțiile invocate asupra acestor aspecte au fost respinse.

Analizând materialul probator administrat în cauză, cu excepția probelor excluse în cadrul procedurii de cameră preliminară, instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare este una corectă și conformă cu realitatea.

În fapt, în cursul lunii decembrie 2015, soțul denunțătoarei I______ M______ C_______, numitul I______ I___, în timp ce se afla la domiciliul său din loc. Sântana, jud. A___, a suferit o hemoragie superioară externă, motiv pentru care a fost transportat cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență A___, unde a fost internat în scopul determinării etiologiei afecțiunii medicale de care suferea.

Urmare a investigațiilor de specialitate efectuate de medicii din cadrul Spitalului Clinic de Urgență A___, s-a stabilit faptul că starea de sănătate a numitului I______ I___ era gravă, acesta prezentând multiple metastaze canceroase la organele interne - pancreas, plămâni și ficat, circumstanțe în care, la externare, medicul curant i-a recomandat pacientului și soției acestuia să se adreseze medicului Al-J_____ H___, medic primar - specialist în boli pulmonare de la Spitalul de Boli Infecțioase „V_____ B____” din mun. Timișoara.

Astfel,  la începutul lunii ianuarie 2016, martora-denunțătoare  împreună cu soțul său, dar și cu socrul acesteia, martorul R___ G_______, s-au deplasat în mun. Timișoara și l-au contactat pe medicul Al-J_____ H___, întâlnindu-se în incinta Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, unde i-au prezentat inculpatului cazul și rezultatele analizelor medicale efectuate de numi tul I______ I___.

După analizarea cazului medical și vizionarea C.D.-ului cu analiza tomograf, inculpatul Al-J_____ H___ i-a spus pacientului I______ I___ că a localizat o pată foarte mare pe plămânul drept, motiv pentru care a propus internarea acestuia pentru data de 11.01.2016 la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____”, în vederea efectuării unor investigații și intervenții chirurgicale în zona pulmonară afectată.

În acest scop, la data de 11.01.2016, pacientul I______ I___ a fost internat la Secția de Chirurgie Toracică a Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____”, după care, datorită faptului că aparatul tomograf din cadrul acestui spital nu funcționa, bolnavul s-a deplasat la Centrul medical „Dr. Al-J_____” situat în Timișoara, _____________________, unde a efectuat o analiză tomograf, în urma căreia, inculpatul Al-J_____ H___ i-a comunicat martorei I______ C_______ M______ că este necesară efectuarea unei biopsii și ulterior intervenția chirurgicală propriu-zisă asupra pacientului.

În continuare, martora I______ M______ C_______ împreună cu soțul acesteia, I______ I___, deși s-au așteptat ca intervențiile chirurgicale să fie efectuate în cel mai scurt timp posibil, au constatat că biopsia și intervenția chirurgicală propriu-zisă se tot amânau sub diferite pretexte, invocându-se fie lipsa oxigenului, fie lipsa sângelui, fie necesitatea prioritizării unor intervenții chirurgicale asupra altor persoane internate în această unitate spitalicească, circumstanțe în care, interesându-se la pacienții cu care soțul său se afla în salon, martora I______ C_______ M______ a înțeles că aceste amânări ale intervenției chirurgicale se datorează faptului că ar trebui să dea mită medicului Al-J_____ H___, așa cum au procedat și ceilalți pacienți internați, pentru efectuarea intervenției chirurgicale asupra soțului său.

Pe cale de consecință, martora – denunțătoare I______ C_______ M______ a contractat la data de 18.01.2016 un credit de nevoi personale de la o Casă de Ajutor Reciproc din localitatea Sântana, pentru suma de 1.475 lei, intenționând să-i dea cu titlu de mită medicului Al-J_____ H___ suma de 1.000 lei în scopul efectuării cât mai urgente a intervenției chirurgicale în cauză, aspecte despre care au aflat și socrii martorei, numiții R___ G_______ și Z______ E____.

Ulterior contractării creditului de nevoi personale, martora – denunțătoare I______ C_______ M______ s-a deplasat împreună cu soacra sa, Z______ E____, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____” din Timișoara pentru a-i oferi medicului Al-J_____ H___ suma de 1.000 lei, în scopul efectuării intervenției chirurgicale în cauză. În acest sens, după ce a ajuns în biroul medicului Al-J_____, acesta a invitat-o să ia loc pe scaun, împrejurare în care denunțătoarea a pus un plic cu suma de 1000 lei pe biroul inculpatului, spunându-i acestuia că nu are decât această sumă de bani. Totodată, pentru urgentarea intervenției chirurgicale, martora I______ C_______ M______ i-a oferit inculpatului și o plasă cu produse alimentare, incluzând țuică, ouă, salam de vară, cafea, etc., care a fost pregătită de către martora Z______ E____.

După oferirea plicului cu bani și a bunurilor alimentare, medicul Al-J_____ H___ i-a spus martorei că îl va opera pe soțul său în ziua următoare, urmând să vorbească și cu medicul anestezist.

Ca urmare, în ziua următoare remiterii sumei de bani și a produselor alimentare cu titlu de mită, soțul martorei denunțătoare, I______ I___, a fost operat de către inculpatul  Al-J_____ H___, după care, postoperatoriu, pacientul a mai rămas internat în spital circa o săptămână, în cele din urmă fiind externat la data de 01.02.2016. Ulterior externării, starea de sănătate a numitului I______ I___ nu s-a ameliorat, acesta decedând în d ata 13.05.2016.

La data de 23.06.2016, martora I______ C_______ M______ a formulat un denunț, prin care a relatat faptul că, în perioada în care soțul său a fost internat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, i-a dat mită inculpatului în vederea efectuării intervenției chirurgicale.

Ulterior formulării denunțului, la solicitarea martorei denunțătoare, de a-i restitui banii dați cu titlu de mită, inculpatul Al J_____ H___ a restituit acesteia, în două tranșe, în data de 13.07.2016 și în data de 26.09.2016, o parte din suma de bani primită ca mită, respectiv suma de 400 de lei.

Împrejurările în care inculpatul i-a restituit martorei o parte din suma de bani, luată cu titlu de mită, au fost înregistrate audio-video, în baza autorizării măsurilor de supraveghere prin încheierea nr. 57/ST/M, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, de către judecătorul de drepturi și libertăți de la T_________ T____, și prin încheierea nr. 80/ST/M din 19.09.2016, emisă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului T____.

Starea de fapt reținută în cauză rezultă din declarațiile martorei denunțătoare I______ M______ C_______, declarațiile martorilor Z______ E____ și R___ G_______, procesele – verbale de redare a conținutului convorbirilor ambientale purtate de către martora – denunțătoare cu inculpatul Al-J_____ H___, înregistrarea video a convorbirilor ambientale purtate de către martora – denunțătoare cu inculpatul Al-J_____ H___, înscrisurile de la dosar, precum și, în parte, cu declarațiile inculpatului.

Astfel, din declarațiile martorei denunțătoare I______ C_______ M______ (filele 4-7 dosar urmărire penală, filele 38-40, 144-145 dosar instanță) rezultă că în cursul lunii decembrie 2015, în timp ce se afla la domiciliul său din loc. Sântana, jud. A___, soțul său, I______ I___, a suferit o hemoragie superioară externă, motiv pentru care au apelat serviciul de urgență 112, acesta fiind transportat la Spitalul Județean de Urgență A___, unde a fost internat în scopul determinării afecțiunii de care suferea.

Martora I______ C_______ M______ a mai declarat că urmare a analizelor medicale efectuate la Spitalul Clinic de Urgență A___, s-a stabilit faptul că soțul său se afla într-o stare foarte gravă, prezentând multiple metastaze canceroase la pancreas, plămâni și ficat, împrejurare în care, la externare, medicul curant i-a recomandat să se adreseze medicului specialist în boli pulmonare de la Spitalul de Boli Infecțioase „V_____ B____” din mun. Timișoara”, Al J_____ Hamz, astfel că,  la începutul lunii ianuarie 2016, împreună cu soțul său și cu socrul acesteia, martorul R___ G_______, s-au deplasat împreună în mun. Timișoara și l-au contactat pe medicul Al-J_____ H___, întâlnindu-se cu acesta la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, unde i-au prezentat inculpatului analizele medicale și CD-ul de la examinarea tomograf a soțului său.

Martora I______ C_______ M______ a mai precizat că după vizionarea C.D.-ului cu analiza tomograf, inculpatul Al-J_____ H___ i-a spus pacientului că a localizat o pată foarte mare pe plămânul drept, motiv pentru care este necesară o intervenție chirurgicală în zona pulmonară, propunând internarea acestuia. D____ urmare, martora a declarat că în data de 11.01.2016 s-a prezentat cu soțul său I______ I___ și cu socrul ei la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____”, unde bolnavul a fost internat la Secția de Chirurgie Toracică. În continuare, martora a relatat că după internare inculpatul l-a chemat pe bolnav la clinica sa privată, de pe _______________________-i face examinarea tomograf, pe motiv că aparatul tomograf din cadrul spitalului „V_____ B____” nu funcționa. Martora a susținut că a achitat suma de 280 lei pentru examinarea tomograf. În urma examinării tomograf, inculpatul Al-J_____ H___ i-a comunicat că soțul ei nu are cancer, ci doar o pată în zona plămânului drept, fiind necesară efectuarea unei biopsii și ulterior o intervenție chirurgicală propriu-zisă.

În continuare, martora I______ M______ C_______ a mai declarat că împreună cu soțul său, deși au așteptat ca intervenția chirurgicală să fie efectuată în cel mai scurt timp, au constatat că această intervenție chirurgicală se tot amâna sub diverse pretexte, invocându-se fie lipsa oxigenului, fie lipsa sângelui, fie necesitatea unor intervenții chirurgicale asupra altor persoane. Ca urmare, interesându-se la pacienții cu care soțul său se afla în salon, a înțeles că aceste amânări ale intervenției chirurgicale se datorează faptului că ar trebui să dea mită medicului Al-J_____ H___ pentru a purcede la efectuarea intervenției chirurgicale asupra soțului său . ( f.5 dup - „…..trebuia să dăm suma de 500 euro cu titlu de mită medicului Al-J_____ H___  pentru a proceda la efectuarea intervenției chirurgicale asupra soțului meu”; declarația din data de 28.03.2017 –„De la alți oameni de la spital care erau internați am auzit că s-ar da 500 euro. Doamna care era în salon mi-a spus că dă 1000 lei că nu are mai mult și atât să dau și eu”).

În continuare, martora – denunțătoare I______ C_______ M______ a declarat că pentru a face rost de bani, a contractat un credit de nevoi personale de la o Casă de Ajutor Reciproc din localitatea Sântana, pentru suma de 1.475 lei,  intenționând să-i dea cu titlu de mită medicului Al-J_____ H___ suma de 1.000 lei în scopul efectuării cât mai urgente a intervenției chirurgicale în cauză, despre acest lucru aflând și socrii săi, Z______ E____ și R___ G_______. Astfel, în dimineața zilei următoare contractării creditului de nevoi personale, s-a deplasat împreună cu soacra sa, Z______ E____, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, pentru a-l căuta pe medicul Al-J_____ H___ în scopul oferirii sumei de 1.000 lei, în vederea  efectuării cât mai rapide a intervenției chirurgicale în cauză.

Martora I______ C_______ M______ a mai precizat că după ce a ajuns în biroul inculpatului, împreună cu soacra sa, martora Z______ E____, inculpatul le-a invitat să ia loc, împrejurare în care a pus un plic cu suma de 1000 lei pe biroul inculpatului, spunându-i acestuia: „domnul doctor, eu atâta am” (f.6 dosar urmărire penală, declarația din data de 28.03.2017 -  i-am zis „asta e din partea noastră”și declarația din 19.03.2018), oferindu-i, totodată, și o plasă cu produse alimentare, incluzând țuică, ouă, salam de vară, cafea, etc, care a fost pregătită de către martora Z______ E____.

Martora I______ C_______ M______ a mai arătat că după oferirea plicului cu bani și a bunurilor alimentare, medicul Al-J_____ H___ le-a mulțumit și i-a zis că îl va opera pe soțul ei în ziua următoare, dar între timp să vorbească și cu medicul anestezist, motiv pentru care în salonul în care era internat pacientul a venit un medic anestezist care i-a spus că a doua zi să fie pregătit pentru operație. Ca urmare, în ziua următoare remiterii sumei de bani și a produselor alimentare cu titlu de mită, soțul său - I______ I___, a fost operat de către inculpatul  Al-J_____ H___, după care, postoperatoriu, a mai rămas internat în spital circa o săptămână, în cele din urmă fiind externat.

Martora I______ C_______ M______ a mai declarat că după externare, în februarie 2016, în timp ce soțul său era internat la Spitalul TBC din A___, întrucât starea de sănătate a acestuia se înrăutățea, l-a sunat pe medicul H___ Al-J_____ și l-a informat că un medic de specialitate din A___ i-ar fi zis că soțul său, I______ I___, are cancer, împrejurare în care, în replică, inculpatul i-ar fi spus: „De ce îmi zici asta, vrei să-ți dau banii înapoi” ( f.7 dosar urmărire penală). De asemenea, martora a precizat că, în aceleași împrejurări, inculpatul i-a mai zis și următoarele: „Dacă pe foaia de externare de la Spitalul de Boli Infecțioase V_____ B____ Timișoara scrie că soțul tău are cancer, eu îți dau banii înapoi ”.(f.7 dosar urmărire penală).

Instanța constată că martora I______ C_______ M______ a arătat că, după decesul soțului său, l-a contactat telefonic pe inculpat și s-a întâlnit de două ori cu acesta la sediul clinicii Al J_____ din mun. Timișoara, iar în urma discuțiilor purtate cu inculpatul, acesta din urmă i-a restituit doar o parte din suma de bani primită ca mită, respectiv 400 de lei. [( declarația martorei din data de 28.03.2017 în fața instanței , „I-am spus „Dacă domnul doctor, aveți frică de dumnezeu și credință în Dumnezeu, am venit să-mi dați banii înapoi. Mi-a vorbit foarte frumos și mi-a spus că-mi va da banii înapoi când va veni din concediu; Prima dată când am mers la domnul doctor și i-am cerut banii, acesta m-a întrebat „Câți bani mi-ai dat?”; Revin și arăt că mi-a dat 200 lei, pentru că nu am bani de drum. După aproximativ 1 lună și ceva am mers din nou la clinică, am fost la el în cabinet și i-am spus că am venit și mi-a dat 200 lei, spunând că nu are mai mult; când m-a văzut s-a enervat un pic și mi-a zis „I__ ai venit?”, după care m-a primit, mi-a spus că-mi mai dă 200 lei și mi-a spus „să nu mai vin, că nu el mi-a omorât bărbatul”, declarația din data de 19.03.2018 în fața instanței – „m-am prezentat la cabinetul particular al dl. doctor Al-J_____. Am fost de 2 ori și mi-a dat câte 200 lei. M-am prezentat prima dată, m-am prezentat cine sunt în realitate, nu și-a amintit cine sunt, dar după ce i-am dat biletul de ieșire și-a amintit de mine. A întrebat ce s-a întâmplat. I-am spus că soțul a murit. Doctorul a spus atunci că ce a lucrat el a lucrat bine. Eu l-am întrebat de ce a trebuit să-l mai taie pe soțul meu din moment ce avea 7 tumori. M-a întrebat ce vreau de la el și i-am spus că vreau banii înapoi. M-a întrebat câți bani i-am dat. I-am spus că 1000 lei.  Cred că atunci nu mi-a dat bani, dar mi-a spus să vin după concediu că-mi va da banii.)]

Declarațiile martorei I______ C_______ M______ sunt susținute și de înscrisul de la fila 114 dosar urmărire penală, care atestă faptul luării cu împrumut de către martoră a sumei de 1.475 lei în data de 18.01.2016.

Declarațiile martorei I______ C_______ M______ se coroborează cu declarațiile martorei Z______ E____, mama pacientului I______ I___ , (filele 83-84 dosar urmărire penală, filele 41-42, 136-137 dosar instanță), care a arătat, în esență, că în cursu l lunii ianuarie 2016, fiul său, aflat într-o stare foarte gravă, a fost internat în spitalul de pneumologie din mun. Timișoara, urmând să fie supus unei intervenții chirurgicale,  însă, deoarece operația chirurgicală a fost amânată de mai multe ori, din diverse motive - lipsă de sânge, oxigen – deși cei din spital nu s-au plâns de astfel de lucruri, nora sa, martora I______ C_______ M______, a înțeles de la ceilalți pacienți aflați în spital că pentru a nu mai fi amânată intervenția chirurgicală trebuie să-i dea bani doctorului Al J_____, motiv pentru care aceasta s-a împrumutat de la o bancă din loc. Sântana, jud. A___.(f 84 dosar urmărire penală - Din ce am înțeles eu ulterior de la nora mea, aceasta a purtat discuție cu o altă persoană care era internată cu fiul meu în salon și care aflându-se în situația noastră ne-a spus că ea personal a dat suma de 1000 ron pentru a fi operată. Atunci ne-am dat seama că dacă nu dăm o sumă de bani doctorului, acesta ne va tot amâna cu operația, motiv pentru care nora mea, s-a întors în localitatea Sântana și a scos suma de 1500 ron de la o bancă pentru pensionari” , declarație instanță – „N___ mea mi-a spus că a discutat cu soția unui pacient internat în același salon cu fiul meu, aceasta spunându-i că a dat ceva la dl. doctor. N___ mea a întrebat cât trebuie să dea la dl. doctor, iar acea femeie i-a spus că a dat 1000 lei”)

De asemenea, martora Zlo taru E____ a mai menționat că a fost la spital împreună cu nora sa când aceasta a intrat în biroul medicului Al J_____ H___ și i-a dat suma de 1000 de lei și o plasă cu bunuri alimentare (salam, rachiu, ouă, cârnați, cafea, etc, [ evaluate la suma de 250 lei – f.1 dup ]) pentru a-l opera pe fiul său, I______ I___, după care, a doua zi, după ce nora sa i-a dat banii și pachetul medicului, fiul său a și fost operat, iar după operație fiul său a venit acasă, simțindu-se bine doar câteva zile, apoi s-a simțit rău, s-a îngălbenit foarte tare, motiv pentru care a fost dus la spitalul din mun. A___ pentru a fi operat din nou. După ce a fost operat la A___, fiul său a venit din nou acasă, iar în data de 13 mai 2016 a decedat. ( f. 84 dup„…..constatând că doctorul Al-J_____  H___ se afla în cabinetul său medical, nora mea având într-un plic suma de 1000 ron a intrat înăuntru (eu rămânând afară) și i-a lăsat cei 1000 ron în biroul doctorului și o plasă ce conținea 2 rude de salam, 2 litri de rachiu, un pachet de cafea,  20 ouă și 4 bucăți cârnați de casă”;  „După remiterea mitei către dl. doctor, fiul meu I______ I___ a fost operat a doua zi…..”, declarație instanță - N___ mea avea banii, și a mers în cabinet la domnul doctor, eu am rămas afară și i-a mai dat și alimente, salam, țuică, cafea, într-o plasă; Știu că i-a dat dl. doctorului 1000 lei și un pachet ce conținea salam, rachiu, ciocolată, carne, de toate )

Martora Z______ E____ a mai declarat că după decesul fiului său, nora sa, martora I______ C_______ M______ a luat din nou legătura cu doctorul Al J_____, după care în cauză au intervenit organele de poliție care le-a solicitat informații legate de cele întâmplate.

De asemenea, declarațiile martorilor I______ C_______ M______ și Z______ E____ se coroborează cu declarațiile mar torului R___ G_______ (filele  89-90 dosar urmărire penală, filele 43, 138 dosar instanță), care a declarat că în cursul lunii ianuarie 2016 a fost de față când fiul său vitreg, I______ I___, a fost internat în spitalul de pneumologie din mun. Timișoara, în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale de către doctorul Al J_____ H___.

Martorul R___ G_______ a mai declarat că intervenția chirurgicală a fost amânată de mai multe ori, fiind invocate diverse motive (lipsa sângelui, etc) motiv pentru care nora sa, I______ C_______ M______, a luat un împrumut în valoare de 1475 de lei de la Casa de Ajutor Reciproc, după care a mers împreună cu martora Z______ E____, din nou în Timișoara, la dr. Al-J_____ H___, cu scopul de a-i da mită de 1000 lei și o plasă cu bunuri alimentare, constând în 2 rude de salam, 2 litri de rachiu, un pachet de cafea și 20 ouă și 4 bucăți cârnați de casă (declarație urmărire penală – f.90, decl a rație instanță - Știu că nora mea a scos bani din bancă, mi-a spus că trebuie să dea bani pentru operație iar soția mea i-a făcut un pachet pentru domnul doctor .) Martorul a declarat că el însuși i-a spus nurorii sale că dacă nu vor da mită inculpatului, bolnavul nu va fi operat. ( f.90 dup - „După ce am ieșit din cabinetul medical al acestui doctor, eu i-am spus nurorii mele că dacă nu o să dăm șpagă acestui doctor, greu îl va opera pe fiul meu vitreg. Bănuiala mea s-a adeverit într-un fel  întrucât mai mult de o săptămână, sub diverse pretexte, fiul meu vitreg nu a fost programat pentru intervenția chirurgicală, invocându-se lipsa sângelui ș.a.”).

Martorul R___ G_______ a mai precizat că ulterior, când cele două martore au revenit acasă, în loc. Sântana, jud. A___, i-au spus că au dat doctorului Al-J_____ H___ suma de 1000 lei și plasa de bunuri alimentare, ceea ce a fost de bun augur, întrucât în ziua următoare a avut loc intervenția chirurgicală.

Declarațiile martorilor I______ C_______ M______, Zl o taru E____ și R___ G_______ se coroborează și cu interceptările ambientale din datele de 13.07.2 01 6 și 26.09.2016 , care susțin starea de fapt reținută în cauză.

Astfel, din interceptarea ambientală din data de 13.07.2016, instanța reține că inculpatul s-a întâlnit cu martora denunțătoare I______ C_______ M______, la sediul clinicii Al J_____, din mun. Timișoara, circumstanțe în care martora i-a reamintit inculpatului cazul medical al soțului său, precum și faptul că i-a dat suma de 1000 de lei, bani împrumutați de la bancă, în vederea operării soțului ei. Totodată, martora denunțătoare i-a solicitat inculpatului să-i restituie banii sau măcar o parte din aceștia, situație în care, după mai multe discuții legate de diagnosticul și intervenția chirurgicală realizate de inculpat dar și de circumstanțele în care pacientului I______ I___, soțul martorei, a decedat, inculpatul i-a restituit acesteia suma de două sute de lei.

De asemenea, instanța reține că din interceptarea ambientală din data de 26.09.2016 rezultă că martora denunțătoare I______ C_______ M______ s-a întâlnit din nou cu inculpatul Al J_____ H___, în biroul acestuia de la clinica Al J_____ din mun. Timișoara, circumstanțe în care inculpatul a discutat din nou cu martora denunțătoare despre situația medicală a soțului acesteia, după care, martora denunțătoare a reiterat solicitarea de a-i fi restituită suma de bani, situație în care inculpatul, după ce a întrebat-o pe martoră de cuantumul sumei date de martoră, cât și de suma pe care i-a restituit-o la precedenta întâlnire, i-a înmânat acesteia suma de 200 de lei.

Analizând pe larg discuția din data de 13.07.2016, instanța constată că aceasta cuprinde mai întâi o discuție dintre inculpat și martora denunțătoare asupra cazului medical al numitului I______ I___, martora prezentându-i actele medicale și reamintindu-i faptul că el l-a operat pe soțul său, că înainte de operație soțul său a primit un diagnostic la A___ (patru, cinci tumori), că inculpatul le-a spus să se interneze pentru a i se face intervenția chirurgicală. Față de aceste susțineri ale martorei, inculpatul a precizat că își amintește cazul, după care discuția se îndreaptă către explicațiile acestuia în legătură cu diagnosticul pacientului, intervenția chirurgicală pe care a realizat-o asupra bolnavului, rezultatul biopsiei și motivul pentru care nu a fost pus diagnosticul de cancer.

În ce privește această primă parte a convorbirii, conduita inculpatului nu a fost una pasivă sau de negare a faptului că o cunoaște pe martoră sau cazul medical prezentat, așa cum a încercat acesta să acrediteze la începutul audierilor din cauză. Dimpotrivă, din conținutul acesteia rezultă că inculpatul era la curent cu modul în care se desfășurase internarea și operarea pacientului I______ I___ la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase unde efectuase intervenția chirurgicală (martora - ” îs nevasta lui I______ I___, a fost operat în ianuarie, în 20 la dvs, vă aduceți aminte? Trimis de A___ cu patru cinci tumori ”, inculpatul -” da ”, martora -” vă aduceți aminte ?”, inculpatul - „ da ”, martora -” vă aduceți aminte, da?”, inculpatul - „ da, ce s-a întâmplat ?”, martora -” ați spus să merem la un spital..în dispensar TBC la A___, v-aduceți aminte că v-am sunat? Acolo scrie, control la 14 zile, într-adevăr ”, inculpatul -” auziți…eu când am spus la control, aici trebuie citit și la dispensar…control clar, trebuie să vă legați de asta doamnă ”)

Esențial pentru discuția purtată între cei doi este înțelegerea la care aceștia au ajuns asupra banilor pe care martora susține că i-a dat inculpatului pentru operație, inculpatul întrebând-o cât a dat, după care i-a restituit imediat mar torei suma de 200 lei.

„I______ M______: - Am rămas pe stradă, stau cu socrii, nu mă înțeleg cu ei, ce-o să fac domnul doctor? Nu știu ce-o să ….. v-aș ruga din tot sufletul meu dacă nu puteți să-mi dați banii care vi i-am dat, nu toți dar barem jumătate… ..

Al-J_____ H___: - Cât ați dat ?

I______ M______: - Zece milioane. Pentru mine face mult domnu doctor …..

Al-J_____ H___: - Să văd cât am …..

I______ M______:  - Că oricum de trăit nu avea să trăiască .

Al-J_____ H___:  - Uite, atâta eu îți dau (i-a dat 20 0 lei), atâta am la mine, nu am mai mult…..

………… ………………………………………………………………………………

I______ M______: - Eu am scos bani din bancă, vă rog să mă credeți. Am rămas cu chirie

Al-J_____ H___: -  Numai puțin …..eu am cerut ?

I______ M______: - Nu, nu ați cerut. Nu ați cerut domnu doctor dar m-ați amânat. Nu astăzi, nu mâine, nu poimâine …..

Al-J_____ H___:  - De ce am amânat, pentru bani ?

I______ M______: - Nu ….. nu știu.

Al-J_____ H___: - Eu v-am amânat pentru investigații …..

I______ M______: - Da, da ….. Prima dată trebuia să îl operați luni, da ? Ați spus că nu aveți oxigen. Deci eu vă spun vorbele dumneavoastră .

Al-J_____ H___: - Exact, era problemă cu oxigenul, da

I______ M______: - A doua zi nu aveți sânge, a treia zi …..

Al-J_____ H___: - Așa este, era criză …..

I______ M______: - Da, da. Și eu am crezut că asta așteptați dumneavoastră.

………… ………………………………………………………………………………

I______ M______: - Și vorbisem cu colegii din salon

I______ M______: - Păi eu spun exact vorbele dumneavoastră, ce mi-ați spus dumneavoastră ….. eu nu știu și eu aia am crezut că de aia  mă amânați, pentru ….. pentru ”

I______ M______: da dar eu aș fi..barem să pot să-i fac bordură, să-mi plătesc banca, barem jumătate din bănuții care…

Inculpat: auzi….

I______ M______: că-mi trebuie

Inculpat:în septembrie mai sună-mă, în septembrie, octombrie mai sună-mă, nu numai asta, te ajut cu multe.

Ideea că martora i-a dat inculpatului bani pentru operație nu a reprezentat doar o simplă afirmație a martorei, inculpatul fiind receptiv la solicitarea acesteia de restituire a sumei respective. În acest sens, inculpatul a întrebat foarte clar despre cuantumul sumei pe care martora i-a dat-o, susținând, în plus, că nu el a fost inițiatorul acestei „remunerații”, întrebând-o pe martoră, pentru a întări acest aspect, dacă i-a cerut în mod direct banii. De aici rezultă fără dubii că inculpatul a primit de la martoră bani pentru efectuarea serviciului medical, fiind de acord, la solicitarea martorei, să-i restituie suma primită. În consecință, susținerile inculpatului, potrivit cărora, i-ar fi dat martorei suma de 200 lei cu titlu de donație, sunt neîntemeiate. Astfel, dacă intenția sa ar fi fost aceea de a o ajuta pe martoră, conchidem că este nerezonabilă întrebarea pe care i-a adresat-o martorei despre cuantumul sumei pe care aceasta a dat-o pentru intervenția chirurgicală. Mai mult, martora i- a solicitat expres restituirea sumei respective, iar inculpatul nu a negat nici o clipă că nu ar fi primit-o, susținând doar, cu privire la acest aspect, că nu a cerut în mod expres această sumă.

Dialogul celor doi nu are discontinuități și nu ar fi fost cu nimic neobișnuit, dacă inculpatul, la cererea martorei de a-i restitui banii dați pentru efectuarea operației, nu ar fi întrebat-o imediat despre cuantumul sumei, ca mai apoi să fie imediat de acord să-i restituie o parte din bani. Din această perspectivă, nu are relevanță faptul că inculpatul nu s-a pronunțat „in terminis”, explicit, în sensul că îi restituie mita, câtă vreme aceasta rezultă în mod neechivoc, potrivit celor expuse anterior, din conținutul și modalitatea în care s-a purtat convorbirea din 13 iulie 2016.

Modalitatea în care inculpatul întreabă despre cuantumul sumei primite de la martoră,  nu lasă loc interpretărilor, expresia „cât ai dat”, la solicitarea martorei de a-i fi restituită suma de bani dată pentru operație, fiind evidentă sub aspectul caracterului banilor primiți de inculpat. Este vorba despre o expresie clară și neechivocă folosită de inculpat, iar încercarea acestuia de a minimaliza pregătirea sa lingvistică, în condițiile în care el însuși confirmă că locuiește în România de peste 30 de ani, unde a absolvit o facultate complexă și unde practică medicina la un nivel înalt, este nejustificată și lipsită de credibilitate.

În altă ordine de idei, susținerea inculpatului, potrivit căreia nu ar fi pretins expres vreo sumă de bani de la denunțătoare pentru serviciul medical, nu are importanță asupra existenței infracțiunii de luare de mită, în condițiile în care elementul material al acestei infracțiuni se poate realiza fie prin pretinderea, fie prin primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce __________________________ de serviciu.

În ce privește cea de-a doua discuție din 29 septembrie 2016, aceasta s-a purtat aproape în exclusivitate pe tema restituirii de către inculpat a banilor solicitați anterior de către martoră.

„I______ M______ C_______: - Bună ziua domnu doctor.

……… …………………………………………………………………………………

I______ M______ C_______: - Și ….. am venit vă rog din tot sufletul dacă aveți să-mi dați vă rog frumos restul de bani.

Al-J_____ H___: - Vii mâine dimineață la mine la spital.

I______ M______ C_______: - Nu pot să vin domnu doctor .

Al-J_____ H___: - Ascultă-mă tu cât ai dat ? Că nu mai știu.

I______ M______ C_______: - Zece milioane

Al-J_____ H___: - Cât ți-am dat eu ?

I______ M______ C_______: - Două milioane mi-ați dat ….. pentru mine face, o început copii școala, vă rog din tot sufletul meu nu mai pot să vin .

Al-J_____ H___:  - Și o să vii în fiecare zi la mine sau cum facem ?

………… ………………………………………………………………………………

Al-J_____ H___: - Eu din ce ai dat tu, să știi că nu am luat un leu

………… ………………………………………………………………………………

Al-J_____ H___: - Colegii mei chirurgi nu ________________ sală fără să ia ….. eu n-am beneficiat nici un leu ….. mă înțelegi eu ce ți-am dat atunci, ți-am dat de la mine ….. ți-am dat de la mine.

………… ………………………………………………………………………………

Al-J_____ H___: - Sună-mă data viitoare și îți pregătesc și nu mai vii pe la mine ….. pentru că ….. sincer du-te la colegii mei ia de la ei

I______ M______ C_______: - Eu știu ….. da eu dumneavoastră v-am dat banii

Al-J_____ H___: - D____ mea ….. noi

I______ M______ C_______: - Eu vă înțeleg  nu trebuie, să vă supărați pe mine.

Al-J_____ H___: - Ascultă – mă …. Pe tine ți-a cerut cineva ?

I______ M______ C_______: - Nu …..

………… ………………………………………………………………………………

I______ M______ C_______: - Trebuie să mă înțelegeți și dumneavoastră pe mine, am scos bani din bancă că eu n-am avut …..

………………………… ………………………………………………………………

I______ M______ C_______: Și când o murit am avut un leu cincizeci în casă, o început copii școala eu nu am nici un ban.

Al-J_____ H___: - D____ mea ….. mă asculți ….. mă asculți ?

I______ M______ C_______: - Vă ascult.

Al-J_____ H___: - Nu ți-a cerut nimeni, eu personal n-am luat nimic de la tine, colegii mei nu ____________________ și nu ți-a cerut nimeni”.

Comportamentul inculpatului din data de 26.09.2016 vine în continuarea firească a atitudinii sale din 13.07.2016, confirmând prin dialogul purtat cu martora că știe motivul pentru care martora s-a prezentat la cabinet, și anume pentru a-i fi restituiți banii dați anterior pentru intervenția chirurgicală, întrebând-o din nou, cu această ocazie, despre cuantumul sumei pe care martora i-a dat-o, arătându-se, totodată, iritat de faptul că martora își vrea banii înapoi, din moment cel el și-a îndeplinit, în opinia sa, serviciul medical în mod corect (martora - „pe mine nu m-o făcut banii ăștia”, inculpatul – „ ascultă…eu nu mi-am bătut joc de el”).

Ceea ce este surprinzător la această din urmă discuție a inculpatului cu martora este justificarea banilor primiți de inculpat pentru serviciul medical acordat pacientului I______ I___, inculpatul explicându-i martorei că nu a beneficiat de suma primită, insinuând că banii ar fi ajuns la colegii săi, care au participat la operație, specificând că aceștia nu efectuează serviciile medicale fără să primească mită.

Apărarea a insistat asupra caracterului de original sau copie a înregistrărilor prezentate.

Prin raportul de expertiză tehnică criminalistică nr.118/26.10.2017 s-a concluzionat că înregistrările audio-video prezente pe suporturile optice DVD+R, suspuse expertizării, nu au fost stocate pe suporturile lor originale, ceea ce conduce la constatarea că nu îndeplinesc condițiile pentru autenticitate, însă, aceasta nu înseamnă că înregistrările nu sunt copii fidele ale înregistrărilor originale sau transferări realizate cu acuratețe ale originalelor din care provin; în urma examinării acestora cu echipamente și sisteme de dotare INEC, nu au fost depistate urme ale unor eventuale intervenții tehnice sub formă de ștersături, înserări, intercalări de cuvinte, fraze sau alte elemente de contrafacere. Totodată, s-a menționat că nu se poate stabili data la care imaginile și sunetul au fost transferate pe suportul original, deoarece înregistrările audio-video în litigiu nu au fost puse la dispoziție pe suporturile lor originale, pentru a fi examinate.(filele 77-93 dosar instanță).

Prin raportul de expertiză criminalistică nr.4/17.01.2018, supliment la raportul de expertiză criminalistică nr.118/26.10.2017, s-a concluzionat că nu s-a constatat lipsa unor secvențe de imagini sau sunet, la trecerea de la un fișier la altul, evenimentele vizuale și auditive derulându-se firesc.(filele 115-119 dosar instanță).

În plus, împrejurarea că înregistrările au o continuitate firească demonstrează chiar conținutul convorbirilor succesive, când interlocutorii revin la chestiuni discutate anterior.

Instanța reține, așadar, că apărarea a formulat grave susțineri cu privire la ticluirea unor probe în sprijinul unei învinuiri nedrepte, contestând aceste înregistrări audio-video, deși, inculpatul nu a negat vreodată existența întâlnirii și a dialogului propriu-zis cu martora denunțătoare, criticile sale referindu-se la interpretarea înțelesului unor expresii folosite.

De altfel, nu s-a avansat vreo ipoteză justificată când s-a tras concluzia unei veritabile acuzări false, pornite intenționat împotriva inculpatului, susținerile apărării fiind simple supoziții, alegații referitoare la o conspirație a unor servicii de informații.

Instanța nu are motive să suspicioneze o astfel de punere în scenă, în condițiile în care celelalte probe administrate în cauză vin să susțină în mod întemeiat acuzarea împotriva inculpatului.

Analizând declarațiile inculpatului Al-J_____ H___, în contextul probator administrat în cauză, instanța constată că inculpatul nu și-a asumat săvârșirea faptei, negând comiterea infracțiunii de luare de mită, arătând inițial că nu își aduce aminte să se fi întâlnit cu vreun membru al familiei pacientului I______ I___ și nici cu soția acestuia, martora denunțătoare I______ C_______ M______, în cadrul unității spitalicești în cauză, aspecte ce nu sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză, respectiv, declarațiile martorilor I______ C_______ M______, Z______ E____ și R___ G_______, precum și de înregistrările audio-video, din care rezultă fără echivoc că inculpatul s-a întâlnit și a discutat de mai multe ori cu soția pacientului I______ I___, atât telefonic cât și personal în incinta spitalului de pneumologie din Timișoara. 

Cu privire la interceptările ambientale din datele de 13.06.2016 și 29.09.2016, când inculpatul s-a întâlnit cu martora denunțătoare I______ C_______ M______, la sediul clinicii private Al J_____, din mun. Timișoara, acesta a recunoscut că au avut loc acele întâlniri, confirmând că a discutat cu martora despre situația medicală a soțului acesteia, însă,  în legătură cu faptul că ar fi pretins sau primit suma de 1000 de lei cu titlu de mită pentru intervenția chirurgicală, inculpatul a negat orice acuzație, susținând, în plus, că i-a dat martorei suma de 400 lei deoarece i-a fost milă de ea și a dorit să o ajute financiar.

De asemenea, inculpatul a mai arătat că din conținutul interceptărilor nu rezultă că ar fi recunoscut săvârșirea faptei deoarece atunci când a întrebat-o pe martora denunțătoare „cât ați dat?” s-a referit la cât ar fi plătit martora la recepție, nu la cât i-ar fi dat lui personal pentru efectuarea intervenției chirurgicale asupra pacientului I______ I___.

Față de aceste aspecte, instanța constată că inculpatul este nesincer și încearcă să dea o altă interpretare dialogului purtat cu martora I______ C_______ M______, însă, din analiza discuțiilor menționate rezultă fără echivoc faptul că inculpatul, deși nu a pretins în mod direct de la denunțătoare o sumă de bani pentru efectuarea actului medical, a acceptat primirea  banilor și a bunurilor de la soția pacientului, martora I______ C_______ M______, în legătură cu efectuarea actului medical.

Mai mult, edificator în privința vinovăției inculpatului, așa cum rezultă din interceptările ambientale, sunt afirmațiile inculpatului în care îi spune martorei denunțătoare „Eu din ce ai dat tu, să știi că nu am luat un leu..... colegii mei chirurgi nu ________________ sală fără să ia ….. eu n-am beneficiat nici un leu”, afirmații din care rezultă în mod evident că inculpatul a primit bani de la martora denunțătoare, sugerându-i, totodată, că ar putea să se adreseze celorlalți medici care au intrat în operație alături de el, pentru a-și recupera banii, elemente ce susțin starea de fapt reținută în cauză.

Dacă atitudinea inculpatului ar fi fost una corectă, lipsită de orice echivoc, în sensul respingerii oricărei luări de mită, discuțiile citate anterior nu ar mai fi avut loc sau ar fi avut un alt conținut. Dimpotrivă, expresiile folosite de inculpat, redate ca atare în procesele verbale de consemnare a discuțiilor purtate de inculpat cu martora denunțătoare, conturează acea parte a conduitei inculpatului care întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită.

Este adevărat că din aceleași mijloace de probă rezultă preocuparea inculpatului de a-și justifica conduita, acesta susținând că nu a cerut în mod expres banii primiți de la martoră sau că nu ar beneficiat de acești bani, fiind dați colegilor săi medici (indicați de inculpat ca fiind corupți - „nu __________________ să ia”), însă împrejurarea că inculpatul nu a cerut în mod expres mita ci doar a primit-o, că banii și bunurile luate i-au folosit sau nu, este lipsită de relevanță pentru reținerea infracțiunii pentru care este cercetat.

De asemenea, apărările inculpatului legate de faptul că martora denunțătoare nu ar fi indicat în mod exact fotografia ce reprezintă încăperea unde își desfășoară activitatea ca medic în cadrul spitalului de stat și unde martora susține că i-a dat mita (fotografii prezentate de inculpat în fața instanței), nu sunt relevante, în primul rând, pentru că fotografiile reprezentându-l pe inculpat în niște birouri nu confirmă data la care au fost realizate aceste fotografii sau locul în care au fost realizate, iar, în al doilea rând, reținem că aceste detalii se referă la elemente (încăperi sau bunuri) secundare și exterioare acțiunii de dare de mită, nefiind în măsură să modifice starea de fapt sau să înlăture declarațiile martorei I______ C_______ M______, în condițiile în care susținerile martorei denunțătoare se coroborează cu declarațiile martorilor Z______ E____ și R___ G_______, precum și cu conținutul interceptărilor ambientale menționate, din care rezultă că inculpatul s-a întâlnit cu  martora I______ C_______ M______ în cadrul spitalului de stat.

În plus, dat fiind faptul că martora denunțătoare a remis banii și bunurile o singură dată în cabinetul inculpatului, în contextul în care martora era evident preocupată de starea de sănătate a soțului său și nicidecum de aspectul interiorului spitalului, dar și datorită trecerii unei perioade suficient de îndelungate de la faptă până la proces, nu se poate pretinde martorei o descriere amănunțită a mobilierului sau a culorii pereților din cabinetul inculpatului.

În același sens, instanța constată că nici susținerile inculpatului privind prezentarea către martora denunțătoare a probei biologice extrase de la pacient în timpul operației, (apărarea susținând că acest lucru reprezenta un obicei medical uzual al medicului Al J_____ H___) , nu poate fi un argument în discreditarea martorului denunțător I______ C_______ M______, care a susținut că inculpatul nu i-a prezentat proba extrasă după efectuarea operației chirurgicale, deoarece acest aspect nu are vreo relevanță juridică, atât martora cât și inculpatul nu au contestat realizarea intervenției chirurgicale asupra pacientului I______ I___, acest aspect reprezentând, totodată, un detaliu nesemnificativ asupra stării de fapt.

Prin apărarea de ultimă oră a inculpatului s-a încercat acreditarea ideii că martora denunțătoare s-ar fi întâlnit cu el în mod intenționat la clinica sa privată, pentru a-l induce în eroare asupra caracterului serviciilor medicale prestate pacientului I______ I___, și anume ca fiind private și nicidecum efectuate în cadrul spitalului de stat, ceea ce l-ar fi determinat să creadă că martora a dat suma de 1000 de lei în cadrul medical privat.

O asemenea apărare nu poate fi primită, fiind total neîntemeiată, în contextul în care din discuțiile purtate de inculpat cu martora, înregistrate audio-video, reiese foarte clar că inculpatul, în cunoștință de cauză, oferea explicații amănunțite cu privire la operația pe care a realizat-o asupra pacientului I______ I___ în cadrul Spitalului de Pneumofiziologie, discutând inclusiv detalii de pe biletul de externare a pacientului din acest spital, despre diagnosticul pe care i l-a pus bolnavului, despre internare, despre rezultatul biopsiei, precum și alte aspecte ce conduc la concluzia evidentă că inculpatul avea cunoștință de serviciul medical prestat soțului denunțătoarei, iar în momentul în care martora i-a solicitat restituirea sumei pe care i-a dat-o pentru intervenția chirurgicală, inculpatul, fără nici o reținere care să releve vreun dubiu sau o nelămurire din partea acestuia, a întrebat martora cât a dat, restituindu-i, fără ezitare, suma de 200 lei.

De asemenea, inculpatul a urmărit să demonstreze faptul că nu ar fi întârziat operația asupra pacientului I______ I___, susținând că acesta a fost programat pentru intervenția chirurgicală potrivit unor norme interne ale spitalului.

În acest sens, inculpatul a prezentat la dosarul de urmărire penală o listă cu paciențo programați pentru intervenții chirurgicale (filele 137-139 dosar urmărire penală), acte care, însă, nu au relevanță în clarificarea susținerilor inculpatului, dat fiind faptul că din aceste fișe nu rezultă data internării fiecărui pacient în raport de data programării pentru intervenții chirurgicale.

Cert este că, așa cum a arătat denunțătoarea și așa cum rezultă din biletul de externare a pacientului I______ I___ și cu declarațiile date în cauză, pacientul a fost internat în data de 11.01.2016 (prezentând un bilet de externare de la Spitalul A___, cu diagnosticul tumora malignă la pancreas, ficat, ganglioni limfatici, plămâni și cu tuberculoză), dată la care i-au fost efectuate analizele de laborator și examinarea tomograf, fiind operat abia la data de 21.01.2016, deși în perioada internării, cu excepția primelor zile, nu a fost supus unor alte investigații. (filele 105, 109, 111 dosar urmărire penală).

De asemenea, martorii audiați în apărare, în persoana medicilor și a anestezistului care lucrează cu inculpatul, nu au putut oferi date concrete privind amânarea pacientului I______ I___ pentru intervenția chirurgicală.

Apărarea a insistat și asupra modului în care martora denunțătoare a formulat denunțul împotriva lui, acreditând, din nou, ideea că organele de urmărire penală ar fi procedat intenționat la cercetarea sa penală și i-ar fi solicitat martorei I______ să întocmească respectivul denunț.

Analizând denunțul formulat de I______ C_______ M______, declarațiile acesteia și susținerile martorilor Z______ E____ și R___ G_______, instanța reține că martora denunțătoare a formulat în mod real și cu voință liberă un denunț cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Martora denunțătoare nu a negat faptul că organe ale poliției au întrebat-o despre acest caz și i-au propus să formuleze un denunț, însă a menționat, totodată, că denunțul a reprezentat voința sa, iar ceea ce a expus în denunț corespunde întrutotul realității și cu ceea ce a relatat de fiecare dată, în calitate de martor.

În plus, în luna ianuarie 2016 , denunțătoarea nu se afla sub autoritatea sau sub controlul de orice fel al autorităților judiciare iar inculpatul adoptase și pusese în executare rezoluția infracțională, săvârșind actul material de luare de mită în modalitatea de primire prevăzută alternativ în conținutul constitutiv al infracțiunii.

Pentru a se răspunde la întrebarea, dacă autoritățile aveau vreun motiv anume pentru a-l suspecta de inculpat de săvârșirea vreunei infracțiuni, instanța reține că inculpatul nu se afla în atenția organelor judiciare, dar că el era acuzat direct de doi cetățeni că ar fi primit o sumă de bani cu titlu de mită în scopul îndeplinirii unei atribuții de serviciu, concret, a prestării unui serviciu medical acoperit de asigurarea medicală a denunțătorilor (denunțurile formulate de către martorele I______ M______ C_______ și V________ M_______, cu mențiunea că, ulterior cercetărilor s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la denunțul numitei V________). Sesizarea denunțătorilor era de luat în considerare și năștea obligația unei investigații penale.

Concluzionând, instanța reține că autoritățile aveau suficiente motive să-l suspecteze pe inculpat de comiterea unei infracțiuni de corupție în maniera prezentată de denunțătoare, aceasta nu a fost supusă unor instigări și presiuni, iar fapta denunțată era consumată.

Totodată, analizând depozițiile martorilor propuși în apărare de către inculpat, respectiv, N_____ Alin C______, H__ A________, C_____________ C_______ și F_____ B__________,  S________ L______ și Duliga M______, instanța constată că martorii au menționat faptul că nu cunosc aspecte legate în mod direct de prezenta speță, ci doar împrejurări colaterale ce țin de organizarea și funcționarea instituției spitalicești, nefiind în măsură să releve o altă stare de fapt decât cea reținută în cauză.

Astfel, martorul N_____ Alin – C______, medic specialist la Spitalul „V_____ B____” , a declarat, în esență, că nu îi cunoaște pe I______ M______ C_______ și soțul acesteia I______ I___ și nu știe nimic despre acest caz medical, iar martorul C_____________ C_______ (medic anestezist), a declarat că s-a ocupat de anestezia pacientului I______ dar nu are date sau informații din care să rezulte că pacientul I______ I___ ori aparținătorii săi să fi oferit o sumă de bani ori alte foloase medicului Al-J_____ H___ în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestuia, convingerea sa fiind doar aceea că pacientul  nu a fost amânat în scopul obținerii de către cadrele medicale a unor foloase de orice natură. Poziția acestui din urmă martor trebuie reținută cu anumite rezerve, dat fiind faptul că în prezentul dosar s-au efectuat cercetări și cu privire la infracțiunea de luare de mită de către persoana care, în calitate de medic anestezist, ar fi luat suma de 300 lei pentru a-l pregăti pe pacientul I______ I___ la operație.

Martora S________ L______ C_____ a declarat că nu îi cunoaște pe martora I______ M______ C_______ și nici pe soțul acesteia, I______ I___, însă în ceea ce privește aparatul tomograf, a precizat că în cadrul spitalului există un astfel de aparat, în regim privat, aparținând doctorului B__________ F_____, unde pacienții pot să efectueze un examen tomografic, serviciu pe care trebuie să-l plătească.

De asemenea, martorul H__ A________ I_____, medic rezident la Spitalul „V_____ B____” , a declarat că își aduce vag aminte de pacientul I______ I___, iar numele martorei I______ M______ C_______ nu îi spune absolut nimic. De asemenea, a mai arătat faptul că a participat, în calitate de ajutor al dr. Al-J_____ H___, la efectuarea intervenției chirurgicale asupra pacientului I______ I___ (care avea tuberculoză), însă postoperatoriu nu își aduce aminte să fi  discutat cu aparținătorii sus-numitului.

Martora Duliga M______ – A_____, recepționer în cadrul centrului medical Al-J_____, a declarat că pacientul I______ I___ a efectuat o consultație și o examinare tomografică la acest centru medical. Martora a arătat că acest pacient nu a plătit nici consultația, nici examenul computer tomograf, cheltuielile fiind suportate de clinică.

În fine, martorul B__________ F_____ a arătat că nu cunoaște nimic despre această cauză, arătând că în baza relației contractuale cu spitalul V_____ B____ a închiriat un spațiu începând cu anul 2006, punând la dispoziția pacienților spitalului și nu numai ai spitalului, cât și contra cost, computerul tomograf. De asemenea, a menționat că pacienții internați care aveau aprobarea medicului curant și aprobarea medicului sef de secție și a directorului spitalului nu suportau costul investigației, în schimb, pacienții internați în spital care aveau aprobarea medicului curant, dar nu și a medicului șef de secție, achitau costul computerului tomograf. Martorul a mai arătat că în ianuarie 2016 aparatul tomograf nu funcționa.

Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită rezultă cu certitudine din coroborarea probelor administrate.

Declarațiile martorei denunțătoare nu sunt singulare, ci se coroborează cu declarațiile martorilor Z______ E____ și R___ G_______, care au relatat cele susținute de martora denunțătoare, și, într-o anumită măsură, chiar cu declarațiile inculpatului, care a confirmat într-un final că îl cunoaște pe pacientul I______ I___ și pe soția acestuia, martora I______ M______ C_______, că s-a întâlnit cu aceasta din urmă la clinica sa privată în 13 iulie 2016 și 26 septembrie 2016, ocazie cu care au discutat despre intervenția chirurgicală pe care a efectuat-o asupra pacientului, că, la solicitarea denunțătoarei de a-i restitui banii, a întrebat-o cât a dat, după care i-a remis la cele două întâlniri câte 200 lei.

Contrar celor susținute de inculpat, între declarațiile martorei denunțătoare nu există contradicții asupra stării de fapt, martora declarând, de fiecare dată, că i-a dat inculpatului, pentru efectuarea operației supra soțului ei, suma de 1000 de lei și plasa de alimente, în cabinetul acestuia din incinta Spitalului de la „Pădurea V____” (V_____ B____). De asemenea, martora a declarat de fiecare dată că la data la care a mers să-i dea mită inculpatului, a fost însoțită de martora Z______ E____, care a pregătit plasa cu alimente oferită acestuia. Totodată, martora denunțătoare a menționat că ulterior formulării denunțului s-a prezentat la clinica privată a inculpatului, unde i-a solicitat acestuia să-i restituie suma de 1000 lei sau o parte din bani, inculpatul restituindu-i la fiecare întâlnire o parte din bani.

Referitor la aspectele privind banii dați anestezistului, învederăm că acestea au făcut obiectul altor cercetări penale și nu au legătură cu starea de fapt supusă analizei. Nici suma achitată de martoră pentru biopsie (150 lei) sau pentru tomograf (280 lei) nu reprezintă elemente care să fi dezbătute amănunțit în raport de declarațiile martorei, care, de altfel, nu a prezentat versiuni diferite în cadrul audierilor cu privire la aceste detalii. Nu există contradicții nici sub aspectul primei vizite realizate la spitalul clinic, unde martora I______ M______ C_______ a menționat că a fost împreună cu soțul său și cu martorul R___ G_______.

De asemenea, instanța nu va reține criticile inculpatului, sub aspectul declarațiilor martorei Z______ E____, având în vedere că martora a declarat la rândul ei, de fiecare dată, aceleași aspecte în legătură cu fapta din prezenta cauză și anume că nora sa, I______ M______ C_______, a împrumutat bani pentru a da mită inculpatului, că a însoțit-o pe aceasta în momentul în care au fost dați inculpatului cei 1000 de lei și plasa cu alimente, confirmând, astfel, declarațiile martorei I______ M______ C_______. Declarațiile martorei cu privire la suma oferită anestezistului au făcut obiectul altor cercetări penale, astfel că nu au legătură cu acuzația din prezenta cauză. De asemenea, susținerile martorei Z______ E____ nu comportă contradicții sub aspectul altor împrejurări legate de cauză.

Nici între declarațiile martorului R___ G_______ și depozițiile celorlalți martori nu există contradicții, martorul precizând, de fiecare dată, că a însoțit-o pe martora I______ C_______ și pe soțul acesteia la spitalul „V_____ B____” unde lucra inculpatul, pentru a discuta despre cazul pacientului, că nora sa, I______ C_______ M______, a împrumutat bani pentru a-i da cu titlu de mită inculpatului și că I______ M______ C_______, însoțită de Z______ Elenea au fost la spital în acest scop, aflând ulterior de la acestea că banii și plasa cu alimente au fost date inculpatului în scopul efectuării operației.

Așadar, având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța constată că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

În drept , fapta inculpatului Al-J_____ H___, care, în calitate de medic chirurg la un spital de stat  -  Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumo-ftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, în luna ianuarie 2016, a primit de la martora – denunțătoare I______ M______ C_______ suma de 1000 lei și o plasă cu bunuri alimentare, în cabinetul său medical din incinta Spitalului Clinic de „V_____ B____” din Timișoara, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea unei intervenții chirurgicale asupra numitului I______ I___ (soțul denunțătoarei) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Instanța  constată că inculpatul este funcționar public, calitate esențială pentru reținerea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, având în vedere că acesta este medic angajat într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, fiind funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație prin decizia nr. 26/2014, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dar și Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 2/2014, prin care a analizat noțiunea de funcționar public.

Instanța își însușește pe deplin considerentele deciziei nr. 19/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care se apreciază că în măsura în care prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 26/HP din data de 3 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015, s-a statuat că "medicul (angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal"), se deduce consecința juridică că medicul care are calitatea de funcționar public (angajat al unei unități spitalicești din sistemul public de sănătate) nu poate primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Curtea Constituțională a reținut prin decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 că "excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului".

De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că "determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public".

Legiuitorul național nu a dorit dezincriminarea infracțiunii de luare de mită comise de către medicul din sistemul public de sănătate, în același sens fiind și constatările Raportului Anticorupție al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Raportul Anticorupție al U.E, pag. 20 Bruxelles, 3.2.2014, în care sănătatea a fost identificată ca fiind "un sector vulnerabil la corupție și care necesită soluții specifice".

Sub aspectul laturii obiective, făcând trimitere și la considerentele de mai sus, instanța reține că inculpatul Al-J_____ H___, în calitate de medic la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumo-ftiziologie „V_____ B____” din Timișoara, avea atribuții în legătură cu efectuarea serviciilor medicale, inclusiv a intervențiilor chirurgicale de tipul celei de care avea nevoie soțul denunțătoarei. Inculpatul era angajat la un spital de stat și nu era îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată Spitalului Clinic de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Acțiunea inculpatului de primire a sumei de 1000 de lei și a produselor alimentare au avut ca obiect foloase care nu i se cuveneau, fiind echivalent al conduitei pe care făptuitorul s-a obligat să o adopte – îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, act la care era obligat și pe care era competent să îl îndeplinească.

Sub aspect subiectiv, inculpatul a acționat cu intenție directă. El și-a dat seama că nu este îndreptățit la primirea unor sume de bani în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu pe care le cunoștea, știa  și că avea obligația legală de a refuza primirea oricărei promisiuni în acest sens. Acționând în sens contrar obligațiilor sale, urmărind scopul primirii banilor și a celorlalte bunuri , el și-a dat seama că prin faptele sale aduce atingere relațiilor sociale privind corecta desfășurare a relațiilor de serviciu și prejudiciază interesele pacientului său, urmare pe care a dorit-o.

În ceea ce privește incidența unei eventuale provocări, instanța constată că în cauză nu a existat o acțiune provocatorie, întrucât, contrar susținerilor inculpatului, martora denunțătoare a reclamat comiterea de către inculpat a infracțiunii de luare de mită sub forma primirii. Organele de urmărire penală au avut doar rolul de a verifica temeinicia denunțului prin administrarea de probe, cu respectarea dispozițiilor legale în materie, aspecte care, de altfel, au fost tranșate în cadrul procedurii de cameră preliminară.

La individualizarea pedepsei , în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, instanța se raportează la gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecințe ale infracțiunilor; motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța apreciază că prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai societății. Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.

Astfel, instanța are în vedere că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social concret, având în vedere atingerea importantă adusă uneia dintre cele mai importante valori sociale ocrotite de legea penală privind probitatea medicilor, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, așa cum a fost descrisă mai sus, împrejurările în care fapta a fost comisă, respectiv în legătură cu atribuțiile acestuia de serviciu, dar și mobilul faptei, respectiv pentru a-și suplimenta veniturile.

Trecând la conduita inculpatului, instanța reține mai întâi lipsa sa constantă de sinceritate, acesta negând comiterea faptei în ciuda probelor existente împotriva sa. De asemenea, trebuie observat că inculpatul a luat cu titlu de mită o sumă de bani superioară posibilităților materiale ale familiei pacientului, deși era vizibil că acesta nu era o persoană cu o situație materială foarte bună. În fine, comportamentul inculpatului nu este de natură să facă onoare profesiei sale și este în mod vizibil contrar jurământului pe care acesta l-a depus odată cu dobândirea calității de medic.

Poziția procesuală adoptată de inculpat în cauză de negare a vinovăției sale în comiterea faptei reținute în sarcina sa, este subiectivă, adoptată în scopul sustragerii de la răspunderea penală și nu are nici un suport probatoriu în cauză.

Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății.

Având în vedere toate aspectele anterior reținute, în baza art.396 alin.2 C.proc.pen, raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000, va condamna pe inculpatul AL-J_____ H___, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Cu privire la pedepsele complementare, instanța constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 289 alin 1  raportat la art. 67 alin 2 cod penal  privind obligativitatea interzicerii exercitării profesiei în exercitarea căreia a săvârșit fapta, alături de pedeapsa principală.

Instanța reține că săvârșirea unei infracțiuni de corupție dovedește că inculpatul nu are datele necesare persoanelor ce pot fi alese în autoritățile publice sau în funcții elective publice, ori care ocupă o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, persoane ce trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni de corupție și a oricărei tendințe de promovare prioritară a interesului personal.

De asemenea, prin săvârșirea faptei imputate, s-a demonstrat că inculpatul este nedemn pentru exercitarea profesiei în cadrul căreia a săvârșit fapta.

Măsurile luate împotriva persoanelor acuzate de astfel de infracțiuni de corupție trebuie să reflecte nu doar din punct de vedere penal sancțiunea, dar trebuie să reflecte și mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar. De aceea, unul din criteriile de apreciere a periculozității pe care o reprezintă trebuie raportat la justețea măsurii aplicate, prin prisma corupției într-o instituție publică, a cărei menire este apărarea interesului public și prevenirea faptelor care aduc atingere normelor de conviețuire socială. Necesitatea aplicării unei pedepse trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care, în acest domeniu, nu înseamnă neapărat aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului, apt să–i realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ-preventivă.

Astfel, în baza art. 66 alin.1 lit. a, b, g C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de medic pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b și g C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a exercita profesia de medic.

Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de gravitatea faptei, dar, pe de altă parte, față de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală, și care desfășoară activități prosociale importante, văzând nivelul de educație al acestuia, situația sa socială, se apreciază că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse și prin suspendarea execut ării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, în cauză sunt îndeplinite condițiile  prev. de art. 91 cod penal, respectiv pedeapsa aplicată nu este mai mare de 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, și-a manifestat acordul pentru a efectua muncă în folosul comunității.

Prin urmare, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin.1 C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă T_________ T____ la datele fixate de acesta;b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 Cod penal, va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la una dintre următoarele două instituții: DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEȚEANĂ T____ sau Direcția Primăriei Timișoara - Direcția de Asistență Socială Comunitară - Căminul pentru persoane vârstnice.

În baza art. 94 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1, lit. c-e, se comunică Serviciului de Probațiune T____. Supravegherea executării obligațiilor prevăzute de art.93 alin.2 și 3 Cod penal se va face de Serviciului de Probațiune T____.

În baza art. 404 alin. 2 C. proc. pen., rap. la art.94-98 C.pen. va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege ori săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța revocă suspendarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei în regim de detenție.

Potrivit art.289 alin.3 Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Având în vedere, pe de o parte, că în cauză s-a făcut dovada faptei de luare de mită de către inculpat, dar și a faptului ca suma de 400 lei a fost restituită martorei denunțătoare (față de care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită), în baza art.289 alin.3 Cod penal raportat la art.290 alin.4, 5 Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 750 lei, reprezentând restul de bani nerestituiți denunțătoarei și echivalentul în bani a bunurilor primite cu titlu de mită de către inculpat.

Inculpatul Al-J_____ H___ a consemnat la CEC suma de 750 lei, prin chitanța nr. xxxxxxx/1 din 20.10.2016 și recipisa nr. xxxxxx/1 din 20.01.2016.

Potrivit art.249 alin.1 C.p.p., instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Având în vedere aceste dispoziții legale, coroborat cu faptul că în prezenta cauză s-a luat măsura confiscării de la inculpat a sumei de 750 lei, instanța apreciază că se impune luarea măsurii asiguratorii asupra sumei consemnate de inculpat la CEC prin chitanța nr. xxxxxxx/1 din 20.10.2016, în vederea garantării achitării sumei confiscate.

Prin urmare, în baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen., art.249 C.proc.pen., va institui măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 750 lei consemnată de inculpat la CEC Bank conform chitanței de consemnare nr. xxxxxxx/1 din 20.10.2016 și recipisei nr. xxxxxx/1 din 20.01.2016, în vederea garantării confiscării.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere soluția de condamnare, va obliga inculpatul la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.396 alin.2 C.proc.pen, raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000, condamnă pe inculpatul AL-J_____ H___, fiul lui H_____ și K____, născut la data de 01.07.1957 în localitatea Najaf - Kufa, Irak, domiciliat în Timișoara, _____________________, jud. T____, posesor CI ________ nr. xxxxxx  CNP: xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, studii superioare, medic, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 66 alin.1 lit. a, b, g C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de medic pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b și g C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a exercita profesia de medic.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin.1 C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă T_________ T____ la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la una dintre următoarele două instituții: DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEȚEANĂ T____ sau Direcția Primăriei Timișoara- Direcția de Asistență Socială Comunitară- Căminul pentru persoane vârstnice.

În baza art. 94 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1, lit. c-e, se comunică Serviciului de Probațiune T____. Supravegherea executării obligațiilor prevăzute de art.93 alin.2 și 3 Cod penal se face de Serviciului de Probațiune T____.

În baza art. 404 alin. 2 C. proc. pen., rap. la art.94-98 C.pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege ori săvârșește o nouă infracțiune intenționată, instanța revocă suspendarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei în regim de detenție.

În baza art.289 alin.3 Cod penal raportat la art.290 alin.4, 5 Cod penal dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 750 lei.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen., art.249 C.proc.pen., instituie măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 750 lei consemnată de inculpat la CEC Bank conform chitanței de consemnare nr. xxxxxxx/1 din 20.10.2016 și recipisei nr. xxxxxx/1 din 20.01.2016, în vederea confiscării.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 02.04.2018.

Domenii speta

Spete similare