Pensie de serviciu

Acordarea pensiei de serviciu, potrivit art. 73 ind. 1 din Legea nr. 7/2006, privind Statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare. Temeinicie. Dispozițiile legale invocate statuează că personalul  Autorităţii Electorale Permanente are același statut  ca și personalul celor două Camere ale Parlamentului.

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea, la data de 21.01.2017, sub nr. xxx/x/xxxx, contestatorul O.G., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII VÂLCEA, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. xxxx/xxxx a Casei Judeţene de Pensii Vâlcea.

În motivarea contestaţiei, se arată că după împlinirea vârstei de 65 ani şi având o vechime în muncă de 42 ani, din care 9 ani ca director al Autorităţii Electorale Permanente,  contestatorul a solicitat Casei Judeţene de Pensii Vâlcea, acordarea pensiei de serviciu, potrivit art. 73 ind. 1 din Legea nr. 7/2006, privind Statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. xxxx/xxxx, Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea a respins cererea, motivând că art. 73 ind. 1 din Legea nr. 7/2006 se referă la acordarea pensiei de serviciu pentru funcţionarii publici parlamentari, iar personalul Autorităţii Electorale Permanente nu este prevăzut în aceasta şi nici în Ordinul comun nr. 274/965/XXXV/3.598/2015, pentru aprobarea Normelor privind stabilirea pensiei de serviciu prevăzută în Legea nr. 7/2006, privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

Nu s-a motivat însă în nici un fel de ce nu au fost luate în considerare şi prevederile art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, invocate în cerere, care fac referire la Legea nr. 7/2006, conferind personalului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente acelaşi statut cu cel al funcţionarilor publici parlamentari, inclusiv cu privire la acordarea pensiei de serviciu.

Astfel, art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 stipulează: „Prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente", iar în alin. (2) al art. 102 se arată că „Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului".

Printr-o interpretare contextuală corectă a reglementărilor cuprinse în cele două legi, care se coroborează conform voinţei legiuitorului, reiese că personalul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente va avea acelaşi statut cu cel al funcţionarilor publici parlamentari, inclusiv cu privire la modul de acordare a pensiei de serviciu, fiind beneficiari şi ai altor drepturi care vor fi introduse în Legea nr. 7/2006, în viitor.

Se arată că era normal ca în Legea 215/2015 să nu existe reglementări privind personalul Autorităţii Electorale Permanente, întrucât se referea la Statutul personalului public parlamentar.

Potrivit art. 93 alin. (5) şi art. 94 alin (1) ale Legii nr. 7/2006, modificată prin Legea nr. 215/2015, prevederile privind pensia de serviciu se aplică, pe viitor şi personalului prev. la art. 5 alin (4) din lege (care desfăşoară activităţi administrative de gospodărire, investiţii, întreţinere-reparaţii şi de deservire, în cadrul Parlamentului), funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ, cât şi personalului Curţii Constituţionale, asimilat, potrivit legii, celui cu funcţii similare din structurile Parlamentului. Aceste menţiuni s-au impus, întrucât până la 21 iunie 2016, cele trei categorii de personal nu beneficiau de statutul, inclusiv pensia de serviciu, stabilite pentru funcţionarii publici parlamentari.

Se mai arată că pentru a nu se crea fenomenul de redundanţă, nu se impunea includerea personalul Autorităţii Electorale Centrale în art. 94 alin (1) din Legea nr. 7/2006, întrucât exista o asemenea dispoziţie, privind statutul acestora, inclusiv acordarea pensiei de serviciu, în art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, care este în vigoare şi produce efecte prin coroborarea cu dispoziţiile din Legea nr. 7/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

De altfel, corect din punct de vedere al tehnicii legislative era ca dispoziţiile privind acordarea personalului Curţii Constituţionale şi Consiliului Legislativ, a statutului funcţionarilor publici parlamentari, inclusiv a pensiei speciale, să fie incluse legile specifice, care să facă trimitere la Legea nr. 7/2006, modificată prin Legea nr. 215/2015.

În concluzie, drepturile prevăzute în Legea nr. 7/2006, cuprinzând şi toate modificările ulterioare adoptării acesteia (chiar şi cele care se vor produce în viitor), inclusiv dreptul privind acordarea pensiei de serviciu, revin şi personalului din aparatul de specialitate al AEP, din care a făcut parte.

Solicită admiterea contestaţiei şi acordarea pensiei de serviciu începând cu data introducerii acţiunii, respectiv 25 noiembrie 2016.

Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea,  a depus la dosarul cauzei întâmpinare,  prin care a solicitat  respingerea contestaţiei.

Se invocă excepţia inadmisibilităţii, precum și excepția tardivității.

Învederează instanţei că reclamantul nu a contestat decizia in termenul legal de 30 de zile conform art. 149 din Legea nr.263/2010 si în consecinţă aceasta a rămas definitivă, conform art.149 alin.4 din Legea nr.263/2010.

În consecinţa, solicită respingerea contestaţiei, ca inadmisibilă sau tardivă.

Pe fondul cauzei, învederează instanţei că aşa cum s-a arătat şi în motivarea deciziei,  reclamantului nu i se poate acorda pensie de serviciu deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art.73 ind. 1 alin. l din Legea nr.7/2006, modificată prin Legea nr. 215/2015, în sensul că prezenta lege reglementează acordarea pensiei de serviciu în cazul funcţionarilor publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României si nu personalului AEP.

De asemenea, la art.3 din Ordinul comun nr.274/965/XXXV/3598/2015 pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, sunt enumerate in mod expres categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu, reglementari care nu vizează personalul Autorităţii Electorale Permanente, cum este cazul reclamantului.

În acest sens sunt şi precizările CNPP comunicate cu adresa nr. xxxx/ xxxx/xxxx, anexate in copie.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

La dosarul cauzei, contestatorul a înaintat răspuns la întâmpinare.

Se arată că în întâmpinare nu se răspunde la motivele invocate  în Contestaţie, copiindu-se practic argumentarea din decizia prin care i s-a respins cererea.

Nu s-a motivat în nici un fel de ce nu au fost luate în considerare şi prevederile art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, invocate în cerere, care fac referire la Legea nr. 7/2006, conferind personalului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente acelaşi statut cu cel al funcţionarilor publici parlamentari, inclusiv cu privire la acordarea pensiei de serviciu.

În plus, se arată că se fac afirmaţii neadevărate, în susţinerea excepţiei de inadmisibilitate a contestaţiei.

Potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010 "(1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei si Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional. (3) Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP. (4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive."

Astfel, se menţionează că, contestaţia trebuia depusă în 30 de zile la Casa Teritorială de Pensii, aşa cum aceasta a menţionat în finalul Deciziei nr. xxxx/xxxx.

La 9 zile de la emiterea deciziei s-a depus contestaţie la Casa Judeţeană de Pensii (conform xerocopiei anexate) şi întrucât nu s-a comunicat vreun răspuns în termenul legal de rezolvare, s-a adresat instanţei de judecată.

Casa Judeţeană de Pensii trebuia să înainteze contestaţia la organul competent (chiar dacă ar fi considerat că acesta este Tribunalul Vâlcea şi nu Casa Naţională, cum se arată în lege).

Se mai arată că dacă se citea ultima frază din cererea  adresată instanţei de judecată, se puteau observa temeiurile de drept şi faptul că au fost respectate procedurile şi termenele prevăzute de lege.

Apreciază contestatorul că nu este vina acestuia că nu a fost rezolvată în termen contestaţia depusă la Casa Judeţeană de Pensii sau poate că nici nu a fost direcţionată la organul competent.

Pe fond,  avându-se în vedere motivele invocate în contestaţie, solicită admiterea contestaţiei şi obligarea Casei Judeţene de Pensii Vâlcea la emiterea deciziei privind pensia de serviciu, cât şi la plata sumelor restante, reprezentând diferenţa dintre sumele plătite începând cu 25 noiembrie 2016 şi cele cuvenite, potrivit pensiei de serviciu.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 06.06.2017, Tribunalul Vâlcea a respins excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin decizia nr. xxx/xxxx Casa Județeană de Pensii Vâlcea a respins cererea de acordare a pensiei de serviciu, privind pe contestatorul O. G., reținând-se ca nefiind incidente dispozițiile art. 73 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 215/2015, iar prin art. 3 din Ordinul comun nr. 274965/XXXV/3.598/2015, pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006, privind Statutul funcționarului public parlamentar, sunt enumerate în mod expres categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu, reglementări care nu vizează personalul Autorității Electorale Permanente.

Împotriva  deciziei nr. xxx/xxxx a Casei Județene de Pensii Vâlcea, contestatorul O. G.a formulat contestație.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 149 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice „ Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii.

Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP.

Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.” , iar potrivit dispozițiilor art. 150 , din același act normativ „ Comisia Centrală de Contestaţii este organism de verificare, care examinează şi hotărăşte asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi urmăreşte aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.

Organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

În soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii adoptă hotărâri.

Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 151 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice „ În termen de 5 zile de la adoptare, hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii.

Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.

În speță, instanța reține că la data de 25.11.2016, contestatorul O. G. a formulat contestație împotriva deciziei nr. xxx/xxxx a Casei Județene de Pensii Vâlcea, prin Hotărârea nr. xxx/xxxx Comisia Centrală de Contestații respingând contestația, instanța fiind învestită, cu soluționarea contestației,  la data de 29.01.2017, cu respectarea termenului imperativ prevăzut de dispozițiile art. 151 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice.

În consecință, față de cele reținute, instanța va respinge excepția tardivității, ca neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art.  73^1 din Legea nr.  215 /2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar „ Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condiţiile legii.

Funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.

La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.

Pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea de 14 ani în Parlament se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (3), fără a depăşi venitul brut avut la data pensionării.

Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.

Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea şi înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3) - (6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

De drepturile prevăzute la alin. (3), (5), (6) şi (7) din prezenta lege beneficiază şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4 - 14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (3) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.

La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1) - (8) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator.

La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1) - (9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1) - (8), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condiţiile art. 64 lit. a), b) şi e) din prezenta lege.

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor ai funcţionarului public parlamentar, în condiţiile art. 83 - 92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 102 alin. 6 din Legea nr. 208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente „  Prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente.”

În soluționarea contestației, instanța reține, potrivit adeverinței nr. xxx/xxxx, emisă de  Autoritatea Electorală Permanentă, că reclamantul  - contestator O. G. a deținut calitatea de funcționar public parlamentar de conducere, ultima funcție publică parlamentară deținută fiind director general, înalt funcționar, având o vechime în structurile Autorității Electorale Permanente, la data de 01.07.2016, de 9 ani.

Față de dispozițiile art.  73^1 din Legea nr.  215 /2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, raportat la dispozițiile  art. 102 alin. 6 din Legea nr. 208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente și adeverința  nr. 18227/28.06.2016, emisă de  Autoritatea Electorală Permanentă,instanța reține că reclamantul-contestator O. G. este îndreptățit la acordarea pensiei de serviciu, dispozițiile legale invocate statuând că personalul  Autorităţii Electorale Permanente are același statut  ca și personalul celor două Camere ale Parlamentului.

Instanța reține, totodată, că dispozițiile art.  4  din  Legea  nr.24/ 2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,  reglementând ierarhia actelor normative  statuează că „Actele normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă să le adopte.

 Categoriile de acte normative şi normele de competenţă privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituţie şi prin celelalte legi.

 Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. „

Față de ierarhia actelor normative, instanța reține că nu pot fi reținute ca incidente dispozițiile Ordinului comun nr. 274965/XXXV/3.598/2015, pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006, privind Statutul funcționarului public parlamentar,  Legea organică nr.  208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente,  la dispozițiile art. 102 alin. 6  statuând că „  Prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente.”

 În consecință, față de cele reținute, instanța va respinge excepţia tardivităţii și va admite contestaţia  formulată de către  contestatorul O. G.și, în consecință va obliga Casa Județeană de Pensii Vâlcea să emită în favoarea contestatorului decizie de pensionare, în temeiul Legii nr. 215/2015, începând cu data de 25.11.2016.

Totodată, instanța va respinge cererea formulată de contestatorul O. G., privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, în cauză nefăcându-se dovada avansării vreunor cheltuieli.

Domenii speta

Spete similare