Condiţiile revizuirii şi ale recalculării pensiei ulterior stabilirii punctajului mediu anual prin hotărâre judecătorească definitivă.

Faptul că, subsecvent punerii de către pârâtă în executare a unei hotărâri judecătoreşti, cu privire la valorificarea a două adeverinţe, reclamantul a obţinut în urma unui nou demers judiciar stabilirea punctajului mediu anual cuvenit ca urmare a valorificării acestor două adeverinţe, nu constituie un impediment pentru ca acesta să uzeze în continuare de instituţiile recalculării şi revizuirii pensiei, în considerarea unor chestiuni de fapt şi/sau de drept diferite faţă de cele care au făcut obiectul judecăţilor anterioare.

Aşa cum nimic nu se opune ca, ulterior stabilirii punctajului mediu anual prin hotărâre judecătorească, pensionarul să formuleze o cerere de recalculare în considerarea unor stagii de cotizare sau venituri rezultând din documente noi, el poate uza şi de instituţia revizuirii, solicitând şi putând obţine corectarea unor erori săvârşite de casa de pensii în procesul de stabilire a pensiei, erori care nu au mai fost deduse până atunci vreunei judecăţi a instanţelor şi cu privire la care acestea, implicit, nici nu s-au mai pronunţat vreodată.

Art. 107 din Legea nr. 263/2010

Art. 153 lit. f) din Legea nr. 263/2010

Deliberând asupra apelului formulat de reclamant, constată următoarele:

I. Sentinţa apelată:

Prin sentinţa civilă nr. 2771/09.11.2016, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a respins ca nefondată cererea formulată la 09.06.2016 de reclamantul R. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii, prin care aceasta a solicitat obligarea acesteia la emiterea unei decizii de revizuire care să prevadă un cuantum al pensiei de 3.031 lei, începând cu data de 01.12.2012.

În motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamantul a fost înscris la pensia pentru limită de vârstă prin decizia nr. 319570/11.04.2011.

Prin Sentinţa civilă nr. 506/06.03.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa, pârâta Casa Judeţeană de Pensii a fost obligată să recalculeze pensia reclamantului, cu luarea în considerare a adeverinţelor nr. 842/06.11.2012 emisă de Cooperativa C. şi nr. 842/06.11.2012 emisă de Cooperativa D.

Pentru a se conforma hotărârii judecătoreşti menţionate, pârâta a emis decizia nr. 319570/11.06.2014, prin care a stabilit în favoarea reclamantului un punctaj mediu anual de 4,05370 puncte, aplicabil din data de 01.12.2012.

Reclamantul a formulat contestaţie şi împotriva acestei decizii, iar prin Sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosar nr. …/118/2014 s-a dispus anularea deciziei nr. 319570/11.06.2014 şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a unui punctaj mediu anual de 4,07513 puncte la data de 01.12.2012. Această sentinţă a devenit definitivă prin Decizia civilă nr. 104/24.02.2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, ca urmare a respingerii apelului formulat de reclamant.

Prin decizia nr. 319570/25.08.2015, pârâta a pus în executare dispoziţiile instanţei de judecată, stabilind în favoarea reclamantului punctajul mediu anual de 4,07513 puncte, cu începere din data de 01.12.2012.

Prin cererea de faţă, reclamantul a solicitat revizuirea pensiei aferente punctajului mediu anual menţionat, susţinând că pe baza unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară a constatat că este îndreptăţit la un punctaj mediu anual superior, de 4,13674 puncte.

Dispoziţiile art. 107 alin.1 din Legea 263/2010, invocate de reclamant ca temei juridic al cererii, reglementează într-adevăr posibilitatea revizuirii drepturilor de pensie la cererea beneficiarului pensiei, în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.

Specificul situaţiei reclamantului este determinat însă de împrejurarea că punctajul mediu anual a cărui revizuire se pretinde a fost stabilit de instanţa de judecată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce s-a întemeiat la rândul său pe concluziile unui raport de expertiză contabilă. Astfel, orice eventuală modificare a acestui punctaj, pe calea unei proceduri ulterioare de revizuire a pensiei, ar presupune modificarea implicită a respectivei hotărâri judecătoreşti definitive, altfel decât prin intermediul căilor de atac specifice de lege, ceea ce ar echivala în mod neîndoielnic cu încălcarea puterii de lucru judecat, ca principal efect al oricărei hotărâri judecătoreşti definitive.

O atare concluzie se impune cu atât mai mult cu cât procedura de revizuire a pensiei, spre deosebire de cea de recalculare, nu se bazează pe valorificarea unor înscrisuri noi, depuse la casa de pensii ulterior stabilirii unui punctaj mediu anual prin decizie, ci pe verificarea aceloraşi înscrisuri existente la dosarul administrativ, dar care nu au fost în mod corect analizate iniţial. Or, revizuirea în aceste condiţii a punctajului mediu anual stabilit în urma unei judecăţi soluţionate definitiv, se confundă cu însăşi modificarea hotărârii judecătoreşti, din moment ce concluzia preconizată nu ar putea fi decât cea a stabilirii prin hotărâre a unui punctaj mediu anual greşit calculat.

Pentru toate aceste motive, instanţa reţine că un punctaj mediu anual şi un cuantum al pensiei stabilite prin hotărâre judecătorească nu mai pot fi supuse revizuirii, în temeiul art. 107 alin.1 din Legea nr. 263/2010, această procedură administrativă fiind incompatibilă cu modificarea unor elemente ale pensiei asupra cărora s-a pronunţat anterior o instanţă de judecată.

Întrucât Sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin Decizia civilă nr. 104/24.01.2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, a stabilit în favoarea reclamantului un punctaj mediu anual de 4,07513 puncte, aplicabil din data de 01.12.2012, în cadrul prezentei judecăţi nu se mai poate ajunge la o altă concluzie.

Principalul efect al hotărârii judecătoreşti definitive este puterea de lucru judecat, care împiedică pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii şi reanalizarea unui drept a cărui existenţă a fost deja stabilită de instanţă. Lucrul judecat are la rândul său are mai multe efecte, între care exclusivitatea, care face să nu fie posibil un nou litigiu, dacă există triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, situaţie care nu se regăseşte în speţă, dar si obligativitatea care face ca părţile să se supună hotărârii judecătoreşti.

Totodată, puterea de lucru judecat are un efect pozitiv, în sensul că partea care a câştigat procesul se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea definitivă într-o noua judecată, fără ca această instanţă să mai poată lua în discuţie existenţa dreptului şi un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, întrucât nu mai poate repune în discuţie dreptul său într-un alt litigiu.

Tocmai la o asemenea situaţie s-ar ajunge în ipoteza în care, în cadrul cererii de faţă, instanţa ar decide că reclamantul este îndreptăţit din data de 01.12.2012 la un punctaj mediu anual superior celui deja stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă.

II. Apelul:

1. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul, solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii acţiunii.

În motivarea cererii de apel, reclamantul a arătat că a solicitat revizuirea pensiei cu privire la erori de calcul pentru perioade care excedează adeverinţelor nr. 842/6.11.2012, care au făcut obiectul dosarului anterior. Cu ajutorul expertizei extrajudiciare depuse în cauza de faţă a dovedit că punctajul mediu anual cuvenit este de 4,13674.

Intimata pârâtă nu a formulat apărări faţă de cererea de apel.

2. În cadrul judecăţii în apel a fost ataşat dosarul de fond şi a fost depuse la dosar cererea de revizuire nr. 4606/18.04.2016, răspunsul administrativ al pârâtei nr. 27288/P1482/17.05.2016 şi dosarul administrativ de pensie. Totodată, a fost efectuată o expertiză contabilă de către expertul E.

III. Analiza apelului:

1. Prin cererea nr. 4606/18.04.2016, reclamantul a solicitat revizuirea pensiei sale, în sensul stabilirii unui punctaj mediu anual de 4,13674 şi un cuantum al pensiei de 3031 lei începând de la 1.12.2012, astfel cum rezulta dintr-un raport de expertiză extrajudiciară.

Cum în speţă apelantul a formulat o cerere de revizuire pe care intimata nu a soluţionat-o prin decizie, aceasta are dreptul ca fondul pretenţiilor sale privind această revizuire să fie examinate de instanţa de judecată, în contextul oferit de atribuţia prevăzută de art. 153 lit. f) din Legea nr. 263/2010, spre a se determina dacă şi în ce măsură cererea de revizuire este fondată sau nu.

Art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 constituie temeiul legal al revizuirii pensiilor, atât din oficiu, cât şi la cererea pensionarului, după cum în mod expres este prevăzut în textul legal. Întrucât legea nu distinge şi este evident că instituie o procedură distinctă de aceea a contestaţiei, trebuie înţeles că revizuirea se aplică inclusiv pensiilor stabilite prin decizii definitive, astfel încât, ori de câte ori se constată „diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite”, ceea ce nu poate însemna altceva decât erori în procesul de stabilire a pensiei, atât casa de pensii, cât şi pensionarul pot demara procedura de revizuire a pensiei, în cel din urmă caz exercitarea dreptului pensionarului la revizuire fiind condiţionat de formularea pe cale administrativă a unei cereri de revizuire, care în speţă a fost înregistrată la pârâtă sub nr. 4606/18.04.2016.

2. Într-adevăr, punctajul mediu anual cuvenit reclamantului mai fusese stabilit printr-o hotărâre judecătorească anterior formulării acestei cereri de revizuire, respectiv prin sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosarul nr. …/118/2014, irevocabilă ca urmare a respingerii apelului ca nefondat prin decizia civilă nr. 104/AS/24.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.

Cu toate acestea, simplul fapt că în altă cauză s-a administrat proba cu expertiză contabilă care a stat la baza pronunţării unei soluţii de stabilire a punctajului mediu anual nu înseamnă automat că acel punctaj este la adăpost de orice revizuire ulterioară. Astfel, autoritatea de lucru judecat, atât sub aspect negativ, cât şi sub aspect pozitiv, este circumstanţiată cadrului procesual din cauza soluţionată definitiv, care este conturat inclusiv prin obiectul cererii deduse judecăţii şi al dispoziţiei instanţei asupra acestuia. Altfel spus, autoritatea de lucru judecat este limitată la ceea ce s-a judecat.

3. În dosarul nr. …/118/2014 s-a judecat o contestaţie împotriva deciziei pârâtei nr. 319570/11.06.2014, cu privire la valorificarea a două adeverinţe purtând nr. 842/06.11.2012, una emisă de Cooperativa C., iar cealaltă de Cooperativa D. Admiţând contestaţia, instanţa a stabilit prin sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 şi punctajul mediu anual de 4,07513, începând de la 01.12.2012, valorificând concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauza respectivă.

Fiind vorba despre o contestaţie împotriva unei decizii de pensie, cadrul procesual a fost limitat la obiectul acelei decizii, care a privit modul de valorificare a celor două adeverinţe nr. 842/6.11.2012, la care pârâta fusese obligată printr-o hotărâre judecătorească anterioară respectiv sentinţa civilă nr. 506/06.03.2014 a Tribunalului Constanţa.

Limitarea cadrului procesual la valorificarea celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012 rezultă cu evidenţă din cuprinsul cererii de chemare în judecată din dosarul nr. …/118/2014 şi din considerentele instanţelor de fond care au soluţionat-o, fiind în mod special explicită precizarea instanţei de apel din cuprinsul deciziei civile nr. 104/AS/24.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa că, „pentru ceea ce excede valorificării celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012, nu poate fi contestată decizia emisă strict pentru valorificarea lor, iar pentru înlăturarea oricăror pretinse erori care exced acestei chestiuni se poate apela, în condiţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, la instituţiile recalculării sau revizuirii pensiei.”

4. Rezumând, într-o primă fază, reclamantul a solicitat şi a obţinut obligarea pârâtei la valorificarea celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012, prin sentinţa civilă nr. 506/06.03.2014 a Tribunalului Constanţa.

În executarea acestei sentinţe, pârâta a emis decizia nr. 319570/11.06.2014, care în consecinţă a avut ca obiect doar valorificarea acestor două adeverinţe, privind perioadele septembrie 1974 – mai 1990 şi iunie 1990 – aprilie 1992.

În dosarul nr. …/118/2014, într-o a doua fază, reclamantul a contestat această decizie, iar în urma efectuării unei expertize contabile, limitat la chestiunea valorificării celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012, s-a stabilit că pârâta nu le-a valorificat corect, prin sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 fiind stabilit punctajul mediu anual de 4,07513 începând de la 01.12.2012.

Mai mult, instanţele de fond care au soluţionat dosarul nr. …/118/2014 au ţinut cont de cadrul procesual specific contestaţiei împotriva deciziei nr. 319570/11.06.2014, neprimind criticile reclamantului referitoare la chestiuni străine de valorificarea celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012, întrucât numai acestea au făcut atunci obiectul cauzei.

5. Faptul că, subsecvent punerii de către pârâtă în executare a sentinţei civile nr. 506/06.03.2014 a Tribunalului Constanţa, cu privire la valorificarea celor două adeverinţe nr. 842/06.11.2012, reclamantul a obţinut în urma unui nou demers judiciar stabilirea punctajului mediu anual cuvenit ca urmare a valorificării acestor două adeverinţe, nu constituie un impediment pentru ca acesta să uzeze în continuare de instituţiile recalculării şi revizuirii pensiei, în considerarea unor chestiuni de fapt şi/sau de drept diferite faţă de cele care au făcut obiectul judecăţilor anterioare.

Aşa cum nimic nu se opune ca, ulterior stabilirii punctajului mediu anual prin hotărâre judecătorească, pensionarul să formuleze o cerere de recalculare în considerarea unor stagii de cotizare sau venituri rezultând din documente noi, el poate uza şi de instituţia revizuirii, solicitând şi putând obţine corectarea unor erori săvârşite de casa de pensii în procesul de stabilire a pensiei, erori care nu au mai fost deduse până atunci vreunei judecăţi a instanţelor şi cu privire la care acestea, implicit, nici nu s-au mai pronunţat vreodată.

Această din urmă ipoteză este întrunită în cauza de faţă, în care reclamantul a susţinut că, nemailuând în discuţie perioadele la care se referă adeverinţele nr. 842/06.11.2012 (septembrie 1974 – mai 1990 şi iunie 1990 – aprilie 1992), cu privire la care instanţele s-au pronunţat deja, subzistă erori cu privire la stabilirea drepturilor sale de pensie pentru alte perioade, sens în care s-a prevalat de un raport de expertiză contabilă extrajudiciară din care rezultă punctajul mediu anual solicitat prin cererea de revizuire. Prin aceasta, reclamantul nu contestă cu nimic ceea ce instanţele au stabilit deja, adică modul corect de valorificare a celor două adeverinţe nr. 842/6.11.2012, ci solicită pentru prima dată în faţa unei instanţe de judecată corectarea unor erori în stabilirea pensiei sale pentru perioada care excedează celor vizate prin adeverinţele menţionate.

6. Întrucât cererea de revizuire este admisibilă în condiţiile art. 107 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, Curtea a încuviinţat efectuarea în cauză a unei expertize contabile pentru stabilirea punctajului mediu anual, fără a fi afectat modul în care prin sentinţa civilă nr. 922/13.05.2015 a Tribunalului Constanţa, au fost valorificate cele două adeverinţe nr. 842/06.11.2012. În acest sens, a fost pus în vedere expertului ca, pentru perioada vizată de aceste două adeverinţe, să valorifice întocmai datele reţinute de expertul contabil din dosarul nr. …/118/2014, pe baza cărora s-a stabilit punctajul mediu anual reţinut de instanţă în hotărârea sa.

În aceste condiţii, analizând exclusiv perioada care excedează celei vizate de adeverinţele nr. 842/06.11.2012, expertul a stabilit că punctajul mediu anual cuvenit reclamantului este de 4,11787, la care a adăugat indicele de corecţie de 1,15, rezultând punctajul mediu anual de 4,73555.

Prin răspunsul la obiecţiuni din 18.05.2018, expertul a arătat că punctajul mediu anual astfel calculat include şi diferenţa de 0,00505 puncte cuvenite reclamantului ca urmare a valorificării adeverinţei nr. 425/06.09.2016 eliberată de L. SA, ceea ce rezultă de altfel şi din raportul de expertiză contabilă şi din decizia de recalculare nr. 319570/21.11.2016.

7. Din cele expuse în cadrul punctului anterior a rezultat că stabilirea punctajului mediu anual comportă în continuare lămurirea expresă a două chestiuni: stabilirea punctajului înainte şi după recalcularea sus-menţionată a pensiei şi chestiunea indicelui de corecţie.

În privinţa primei chestiuni, curtea are în vedere că revizuirea produce efecte retroactive, potrivit art. 107 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, în limita a trei ani, astfel încât se va avea în vedere data de 18.04.2013, situată cu trei ani înaintea formulării cererii de revizuire.

Cum însă la 19.09.2016 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinţei nr. 425/06.09.2016 eliberată de L. SA, recalcularea producând efecte, potrivit art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, începând din luna următoare depunerii cererii, adică în speţă de la 1.10.2016, se impune stabilirea diferenţiată a punctajului mediu anual cuvenit în urma revizuirii, anume înainte şi după 01.10.2016.

Ţinând cont că diferenţa adăugată ca efect al acestei recalculări este de 0,00505 puncte, pe care expertul a inclus-o în punctajul mediu anual calculat de 4,11787 în considerarea revizuirii despre care curtea a reţinut mai sus că operează de la 18.04.2013, în limita a trei ani anterior înregistrării cererii de revizuire la casa de pensii, rezultă că punctajul mediu anual dinaintea recalculării din 1.10.2016 este de 4,11787 – 0,00505 = 4,11282.

8. Cu privire la indicele de corecţie, curtea constată că acesta nu este aplicabil reclamantului, ale cărui drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 19/2000, prin decizia nr. 319570/09.11.2009. Or, potrivit art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie se aplică numai persoanelor pensionate sub imperiul acestei legi, deci nu şi celor pensionaţi anterior intrării ei în vigoare (1.01.2011), cum este cazul reclamantului […].

9. În consecinţă, curtea, admiţând apelul şi schimbând în tot sentinţa apelată, în baza art. 480 alin. 2 C. proc. civ., precum şi a art. 107 din Legea nr. 263/2010, va obliga pârâta să emită reclamantei o decizie de revizuire a pensiei cu luarea în considerare a punctajului mediu anual de 4,11282 începând de la 18.04.2013 şi de 4,11787 începând de la 1.10.2016, precum şi să plătească reclamantului diferenţele de pensie rezultate în urma revizuirii, în considerarea punctajului mediu anual de 4,11282 începând de la 18.04.2013 şi de 4,11787 începând de la 01.10.2016.

Domenii speta

Spete similare