Consecinţele evingerii locatorului asupra drepturilor derivate din locaţiune.

Sentinţă civilă 675/Ap din 20.11.2018


Prin Decizia civilă nr.. 675/Ap/2018  a fost respinsă cererea de apel formulată de apelanta FMM împotriva Sentinţei civile nr. 9840, pronunţată de Judecătoria B la data de 12.10.2017, în dosarul nr. 37259/197/2011.

A fost respinsă cererea de apel formulată de apelanta S.C. PB S.A. împotriva sentinţei civile nr. 9840, pronunţată de Judecătoria B la data de 12.10.2017., în dosarul nr. 37259/197/2011, ca fiind tardiv formulată şi a fost păstrată sentinţa apelată. A fost obligată apelanta FMM să îi plătească intimatei S.C. C S.R.L. suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată şi obligată apelanta S.C. PB S.A. să îi plătească intimatei FMM suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se dispune în acest sens, s-a reţinut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Brașov, sub numărul mai sus consemnat, astfel după cum a fost precizată, apelanta - reclamantă a chemat în judecată pe intimații - pârâți și BCC S.A. - succedată ulterior de S.C. PB S.A., solicitând primei instanțe de fond:

-obligarea pârâților să aducă imobilul construcție edificat pe terenul înscris în CF  B, nr. top, la starea inițială;

- obligarea tuturor pârâților la lăsarea în deplină proprietate şi posesie, reclamantei, a imobilului înscris în CF  B, nr. top.

Prima instanță de fond, pentru motivele mai sus evocate, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de apelanta – reclamantă FMM, iar pe cale de consecință, printre altele, i-a obligat pe intimații - pârâți S.C. CS.R.L. și S.C. P B S.A. să îi lase apelantei - reclamante, în posesie, imobilul înscris în CF  B, sub nr. top, astfel după cum a fost identificat prin expertizele tehnice întocmite în cauză - respingând totodată cererea apelantei - reclamante privind obligarea pârâților să aducă imobilul construcție edificat pe terenul înscris în CF B, nr. top, la starea inițială.

Relativ la cererea de apel formulată de apelanta - reclamantă FMM  s-a arătat că cererea de apel formulată de către această apelantă vizează schimbarea hotărârii primei instanțe de fond sub două aspecte, respectiv admiterea petitului privind revendicarea și față de pârâții - intimațiAI şi AF, precum și admiterea petitului privind obligarea pârâții - intimați AI AF și S.C. C S.R.L., la readucerea construcției amplasate pe terenul înscris în CF, sub nr. top, la starea inițială conform concluziilor raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză de către expertul tehnic LI.

În primul rând, din analiza considerentelor și dispozitivului sentinței apelate, instanța de apel constată că prima instanță de fond nu s-a pronunțat asupra petitului privind revendicarea imobilului înscris în CF  B, sub nr. top, și față de pârâții AI şi AF, astfel după cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, ceea ce face ca, în raport cu dispozițiile art. 2812a din vechiul C.pr.civ., cererea apelatei privind schimbarea hotărârii primei instanței de fond, sub aspectul obligării și a pârâților A să îi lase în posesie, imobilul înscris în CF  B, sub nr. top, nu ar putea fi primită.

În altă ordine, instanța de apel a  constatat că, la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, intimații - pârâți AI şi AF, nu au avut o posesie asupra imobilului construcție și teren înscris în CF B, sub nr. top, fiind simpli detentori - dreptul lor derivând din calitatea pe care aceștia o au în cadrul S.C. C S.R.L., societate care a deținut respectivul imobil baza unui contract de închiriere încheiat cu proprietarul aparent, respectiv B C C S.A. - succedată ulterior de intimata S.C. P B S.A. Or, locatorul fiind evins, ca o consecință a admiterii acțiunii în revendicare, dreptul de locațiune al S.C. C S.R.L. a fost desființat ori sa stins prin împlinirea termenului - după cum, la încheierea contractului de închiriere cu proprietarul aparent, reprezentantul S.C. C S.R.L. a acționat sau nu cu bună - credință, iar pe cale de consecință, au încetat drepturile derivate ale intimații - pârâți A I și A FA.

Astfel, în situația unei pretinse eventuale ocupări a imobilului construcție și teren înscris în CF  B, sub nr. top, de către intimații - pârâți AI şi AF, după rămânerea definitivă a sentinței apelate, și în lipsa unei convenții încheiate cu proprietarul recunoscut justiție, această conduită nu mai are ca și temei un titlu, putând fi sancționată în mod corespunzător, inclusiv pe calea unei proceduri jurisdicționale speciale.

Referitor la petitul privind obligarea intimaților - pârâți să aducă construcția edificată pe terenul înscris în CF  B, nr. top 1, la starea inițială - instanța de apel, la fel ca și prima instanță de fond, constată că la momentul realizării lucrărilor la construcția care face parte din compunerea imobilului anterior identificat, intimații - pârâți AI şi AF se considerau proprietarii respectivului imobil, în temeiul celor două contracte de vânzare - cumpărare amintite în considerentele sentinței criticate, înscrise în cartea funciară, iar eroarea cu privire la identificarea proprietății lor nu le era cunoscută.

Prin urmare, intimații - pârâți se află în situația constructorului de bună credință pe terenul altuia, reglementată de dispozițiile art. 494 alin. 3 teza a II a din vechiul C.civ., în vigoare la momentul realizării lucrărilor.

Buna - credință sau reaua - credință a intimaților - pârâți, a fost stabilită prin raportare la elementul de ordin psihologic, intențional, de la momentul dat.

Or, în perioada realizării lucrărilor de construire intimaților - pârâți, aveau în mod evident reprezentarea că sunt proprietarii imobilului corespunzător nr. top, iar nu a altui imobil, atitudine care se întemeia pe două contracte de vânzare - cumpărare, ale căror vicii nu le erau cunoscute.

Lipsa autorizației de construire ne reprezintă o dovadă a relei - credințe din partea intimaților - pârâți, chiar dacă în perioada realizării lucrărilor de construire, autorizarea prealabilă a acestora era obligatorie, deoarece nici Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și nici o altă reglementare nu instituia în acel timp o prezumție precum cea impusă prin dispozițiile art. 586 alin. 2 din noul C.civ., la care a făcut referire apelanta.

Având în vedere considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 296 din vechiul C.pr.civ. cererea de apel formulată de apelanta FMM împotriva Sentinței civile nr. 9840, pronunțată de Judecătoria B la data de 12.10.2017, în dosarul nr., urmează a fi respinsă, conform dispozitivului.

2. În ceea ce privește cererea de apel formulată de apelanta S.C. P B S.A., instanța constată că, la termenul de judecată de la data de 22.03.2018, a fost respinsă cererea acestei apelante de repunere în termenul de apel și a fost admisă excepția tardivității cererii de apel formulată de către respectiva apelantă, reținându-se că cererea de apel a fost înregistrată la prima instanță după împlinirea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 284 alin. 1 din vechiul C.pr.civ., iar cererea de repunere în termen a fost formulată cu nesocotirea dispozițiilor art. 103 alin. 2 din vechiul C.pr.civ.

Ca o consecință, a admiterii excepției tardivității, văzând și dispozițiile art. 296 din vechiul C.pr.civ., cererea de apel formulată de apelanta S.C. PB S.A., împotriva Sentinței civilă nr. 9840, pronunțată de Judecătoria B la data de 12.10.2017, în dosarul nr., urmează a fi respinsă ca fiind tardiv formulată, conform dispozitivului.