Obligaţia de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VI-A CIVILĂ

Dosar nr. XXXXX

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de  28 Noiembrie 2018

Completul constituit  din:

PREŞEDINTE XXXXX

Grefier  XXXXX

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul  XXXXX în contradictoriu cu  pârâtele  XXXXX ,  şi XXXXX , având ca obiect ordonanţă preşedinţială sistarea oricărei operatiuni pe conturile societatii

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul prin avocat Berilă Cristina care depune împuternicire avocaţială la dosar, lipsind pârâtele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că prin serviciul registratură pârâtele au depus la dosar întâmpinare.

Tribunalul, verificând competenţa în conformitate cu dispoziţiile art. 131 cu referire la art. 95 din  Codul de procedură civilă, constată că este competent din punct de vedere general, material și teritorial să soluţioneze prezenta cauză

În temeiul art. 238 din Codul de procedură civilă, tribunalul estimează durata de cercetare a procesului la o lună începând de astăzi.

La interpelarea instanței cu privire la probatoriul ce urmează a fi propus pentru a fi administrat, având în vedere și excepțiile invocate de pârâte, prin întâmpinare, reclamantul, prin apărător arată că nu are de administrat alte probe decât proba cu înscrisurile depuse la dosar, motiv pentru care solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar şi mai depune un înscris nou , respectiv corespondenţă cu banca.

În baza art. 255 alin.1 şi art. 258 alin.1 din Codul de procedură civilă, tribunalul încuviinţează reclamantei proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei,  considerând-o pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul pe excepțiile invocate de pââte, prin întâmpinare și pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantului solicită respingerea celor două excepții, iar pe fond, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, sistarea oricărei operaţiuni pe conturile societăţii pârâte până la finalizarea dosarului înregistrat sub nr. XXXXX care are ca obiect anularea hotărârii AGA din 07.08.2018 prin care s-a hotărât schimbarea administratorului, cu cheltuieli de  judecată pe cale separată.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera conform dispoziţiilor art.396 C.pr.civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea în cauză la data de 29.11.2018

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 Noiembrie 2018.

PREŞEDINTEGREFIER

 Judecător XXXXX XXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VI-A CIVILĂ

Dosar nr. XXXXX

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la 29 Noiembrie 2018

TRIBUNALUL

În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea în cauză la data de 03.12.2018

Pronunţată în şedinţa publică de la 29 Noiembrie 2018

PREŞEDINTE GREFIER

Judecător XXXXX XXXXX

Cod ECLI:RO:TBBUC:2018:016.003638

Dosar nr. XXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A VI-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 3638/2018

Şedinţa publică din data de 03 Decembrie 2018

Completul constituit din:

PREŞEDINTE XXXXX

Grefier  XXXXX

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul  XXXXX în contradictoriu cu  pârâtele  XXXXX , şi XXXXX , având ca obiect ordonanţă preşedinţială, obligație de a face - sistarea oricărei operatiuni pe conturile societatii

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 28.11.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, și când, Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 29.11.2018 şi, ulterior, pentru azi, 03.12.2018 când a hotărât următoarele.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă la data de 13.11.2018, sub nr. XXXXX , reclamantul  XXXXX în contradictoriu cu  pârâtele  XXXXX  şi XXXXX , a formulat ordonanţa președințială prin intermediul căreia a solicitat:

- sistarea oricărei operaţiuni pe conturile societăţii XXXXX deschise la XXXXX de către împuternicitul actual pe conturi până la finalizarea dosarului XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti şi care urmează să i se acorde termen de judecată;

- menţionează că dosarul nr. XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti are ca şi obiect anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor din 07.08.2018 (si 08.08.2018 - prin care s-a rectificat cea din 07.08.2018) prin care s-a hotărât nelegal şi exclusiv de asociatul majoritar schimbarea administratorului şi pe cale de consecinţă a împuternicitului în bancă.

În  motivarea cererii, s-a arătat că la data de 27.07.2017, prin decizia asociatului unic la acea data al societăţii XXXXX s-a decis majorarea capitalului social prin depunerea de numerar in contul societăţii de către reclamantul, cu suma de 51.020 lei.

Drept urmare, reclamantul a devenit asociat al societăţii XXXXX , deţinând 5.102 părți sociale, iar societatea XXXXX (celalalt asociat) deţinând 45.920 părți sociale.

În calitate de asociat, reclamantul a dobândit anumite drepturi in societate, printre care cel de a fi parte în procesul de decizie (unanimitate de voturi în adunarea generală cu privire la orice situaţii comerciale sau administrative - art. 9 din actul constitutiv - teza finală).

Pe parcursul desfăşurării relaţiilor dintre reclamant şi celălalt asociat, lucrurile nu au mers foarte bine, în sensul în care se luau hotărârii greşite şi la limita legii cu care reclamantul nu a fost de acord (se renunţau la contracte fără a se lua penalităţile stabilite în contracte, se scoteau bani pentru protocoale nejustificat, nu se dorea a se angaja personal specializat).

Spre exemplu:- deși XXXXX semnase un antecontract cu societatea XXXXX pentru un Teren in suprafaţa totala de 15.847 mp din acte si 15.847 m.p. din măsurători cadastrale situat in intravilanul Mun. Bucureşti, str. Jiului nr. 8, înscris in cartea funciara nr. 213685 a Mun. Bucureşti, contract care nu s-a mai perfectat din diferite motive ce ţinea exclusiv din vina lui Pajura - a înțeles sa nu solicite dublu avansului achitat de noi (si vorbim aici de o suma de 200.000 euro), administratorul de la acea vreme XXXXX înțelegând sa renunţe ca si o donaţie la aceşti bani, printr-o tranzacţie prin care renunţa la orice drept prezent si viitor.

S-au considerat prejudiciaţi, deoarece nu era un teren la care să se renunţe - drept dovada că acum pe piaţa s-a vândut dublu - şi a înregistrat mai multe dosarul nr. XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti cu termen de judecată în data de 15.12.2018;

Din cauza ca reclamantul nu a fost de acord cu toate aceste operaţiuni (cea cu Pajura SA fiind doar un exemplu)- care mai mult par donaţii - decât activitate comercială, asociatul majoritar XXXXX  prin XXXXX a început să facă tot posibilul să îl excludă din firma dar pe căi nelegale şi săvârşite cu rea-credinţă.

În fapt, când a înțeles să atace actele prin care a fost schimbat administratorul şi actualizat actul constitutiv, analizând actele de la Registrul Comerţului a observat ca:

- AGA din 08.08.2018 nu este semnată de reclamant fiind, nefiind adoptată conform dispozițiilor actului constitutiv adoptat de cei doi asociaţi;

- Exista următoarele convocatoare ale asociaţilor  - unele din ele fiind comunicate reclamantului, altele nu, cel mai important convocator nefiind comunicat - deci neavând nicio procedură îndeplinită;

- Au schimbat ordinea de zi a convocatorului pe care i l-a comunicat cu cel pe care nu i l-a comunicat, respectiv în unele convocatoare au pus ca si ordine de zi schimbarea persoanei in Banca (cel în ce nu i-a fost comunicat) iar în altele nu (de exemplu in cel pe care i l-a comunicat);

- Au făcut convocarea pentru data de 15.08.2018 în condiţiile în care deja făcuse schimbarea din 08.08.2018, numai să arate la Registru nota de inventar.

Într-o prima încercare de a eluda dispoziţiile legii societăţilor comerciale, ale Registrului Comerţului si ale Actului Constitutiv au înregistrat primul dosar/cerere nr. 422252 care nu a trecut şi a fost respinsă întemeiat.

Convocatorul nedatat prin care s-a stabilit întâlnirea adunarea asociaţilor in data 17.07.2018 la sediul XXXXX având ca ordine de zi 2 puncte revocare administrator actual si numire administrator nou = fără nicio altă precizare.

În urma acestui convocator a fost întocmită AGA nr. 1 / 17.07.2018 (din aceeaşi data) prin care s-a constatat încetarea mandatului fostului administrator XXXXX şi numirea noului administrator XXXXX .

Convocatorul din data de 17.07.2018 împreună cu AGA nr. 1 din 17.07.2018 au fost depuse la Registrul Comerţului sub nr. de dosar 422252/01.08.2018.

Prin Rezoluţia emisă de Registru în data de 02.08.2018 li s-a pus în vedere să facă dovada mai multor lipsuri, respectiv:

- Se va face dovada îndepliniri art. 6 pct. 3 din Actul Constitutiv respectiv majoritatea absoluta 100% şi se va depune o copie certificată a ultimului act constitutiv actualizat privind modul cum se iau hotărârile;

- Se va preciza durata mandatului administratorului si puterile acestuia;

- Se va face dovada celei de a doua convocări conform art. 118 din Legea 31/1990. 1.4 Prin rezoluţia nr. 100472/06.08.2018 a fost respinsă cererea nr. 422252/01.08.2018 pe motiv ca nu au fost îndeplinite cele ce li s-a pus în vedere în data de 02.08.2018.

Astfel, nu au adus AGA semnată de cei doi asociaţi - respectiv de cei doi asociaţi care reprezintă majoritatea absolută 100%, respectiv 50+1 din numărul de asociaţi în cazul SRL-ului cu doi asociaţi sau în acest caz coincizând chiar cu unanimitatea de voturi;

Au fost de foarte rea-credinţă şi nu au depus răspunsul reclamantului pe care l-a transmis pentru convocarea din data de 17.07.2018 - prezentându-i prin avocat la sediul lor din Barbu Vacarescu, solicitându-le sa le dea şi scris care sunt cauzele pentru care propuneţi schimbarea administratorului societăţii - deci nici măcar reclamantul niciun moment nu a dat dovada de rea-credinţă să le spună ca nu este de acord.

Dovada celei de-a doua convocări nu au făcut-o, depunând doar o nota de inventar sub nr. VA09982549516 dar care face dovada transmiterii unui convocator pentru data de 15.08.2018 - deci nicio legătură cu AGA deja adoptată pe data de 17.07.2018;

Au depus un Act Constitutiv nesemnat de reclamant.

În urma respingerii primei încercări de a schimba administratorul şi actul constitutiv, s-a emis convocatorul din data de 23.07.2018 pentru convocarea asociaţilor din data de 07.08.2018 la sediul societăţi cu o ordine de zi schimbată faţă de cel din luna iulie şi care de data asta a avut 3 puncte (revocare administrator, numire administrator nou şi acordarea unor împuterniciri bancare) convocator pe care niciodată nu l-a primit şi bineînţeles avea şi altă ordine de zi.

În urma acestui convocator a fost întocmită Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. 1 din 07.08.2018 ce s-a depus la Registrul Comerţului sub nr. 428935/07.08.2018.

În cererea tip de la registru - în care se arata in mod expres actele ce se depun - este menţionat ca se depune convocatorul din data de 23.07.2018 dar nota de inventar nr. VA0998269907 şi confirmarea de primire din data de 05.07.2018 respectiv 06.07.2018 - ne întrebam cum un convocator din data de 23.07.2018 putea fi trimis în data de 05.07.2018 deci cu 18 zile înainte? adică reclamantul, XXXXX , a primit convocatorul încheiat in data de 23.07.2018 cu 18 zile înainte acest fapt nu ne facem sa credem altceva decât ca s-a arătat la registru un convocatorul cu cele 3 puncte pe ordinea de zi dar confirmarea de la convocatorul vechi pentru întâlnirea din data de 17.07.2018 care avea doua 2 puncte pe ordinea de zi

Prin Rezoluţia din data de 08.08.2018 se constată în continuare că:

- Hotărârea AGA din data de 07.08.2018 nu este semnată de toți asociaţii conform art. 192 din OMJ 2594/208

- Conform convocatorului si Legii 31/1990 Hotărârea se va lua în mod valabil la a doua convocare nu la prima

- Se va preciza durata mandatului atât în AGA cât şi în Actul Constitutiv

În mod surprinzător, s-a depus al doilea convocator în acest nou dosar (deci în fapt fiind al treilea) nedatat, crede ca cel care fusese trimis în primul dosar - dar pentru data de 15.08.2018 la sediul societăţi cu aceeaşi ordine de zi, şi depune o nouă AGA cu data de 08.08.2018 - pentru care nu găsim niciun convocator

Rezoluţia nr. 101734/09.08.2018 a fost admisa cererea din al doilea dosar nr. 428935/07.08.2018 privind înregistrarea AGA nr. 1 / 08.08.2018

Precizează ca a fost convocat doar (in calitate de asociat al XXXXX  S.R.L.) la Adunarea Generala a Asociaţilor in data de 17.07.2018, având ca puncte pe ordinea de zi revocare administrator actual al societăţii, precum şi numirea unui nou administrator, in persoana dlui. XXXXX .

Ca urmare a convocării, prin avocatul său, in data specificata la sediul societăţii, in vederea participării la Adunare. La sediul societăţii nu s-a ţinut aceasta Adunare, reclamantul nefiind informat asupra motivelor pentru care aceasta nu a mai avut loc.

În consecinţă, a transmis către societate o adresa prin care:

- a solicitat lămuriri asupra motivelor pentru care se doreşte schimbarea administratorului societăţii,

-  şi nu a indicat, în mod expres, refuzul său în ceea ce priveşte propunerea de schimbare a administratorului societăţii. Precizează şi faptul că nu a primit niciun răspuns din partea societăţii, pana in prezent.

In data de 21.08.2018, ca urmare a interogării efectuate la O.N.R.C., a aflat că administratorului societăţii fusese schimbat, în data de 08.08.2018, conform netului constitutiv.

S-a întrebat ce adunare are loc în data de 08.08.2018 în condiţiile în care primise convocatorul nedatat pentru data de 15.08.2018, astfel a aflat că

- Probabil profitând de nestiinta/neatentia unui funcţionar de la registrul comerţului au pus dovada convocatorului din primul lor dosar respins si care avea ca ordine de zi 2 puncte: revocare si numire administrator

- Au arătat convocatorul si AGA pentru data de 07.08.2018 ce avea ca obiect alta ordine de zi - cea mai importanta fiind schimbarea împuterniciţilor în conturi.

- Si pentru din nou registrul era pe punct sa le respingă au ataşat o alta AGA cea din data de nr. 1.08.08.2018

Prin raportare la situaţia de fapt expusa, a înțeles sa formuleze cerere in anulare AGA si din data de 07.08.2018 si din data de 08.08.2018 ce a fost înregistrata la Tribunalul Bucureşti sub nr.XXXXX si plângere penala împotriva persoanei ce a semnat AGA, respectiv domnul XXXXX prin raportare la următoarele motive:

Pe fond, arată că hotărârea A.G.A. din data de 08.08.2018 si 07.08.2018 este una nula absolut, întrucât a lipsit acordul reclamantului.

Așa cum a precizat, reclamantul a transmis, în scris, refuzul său cu privirea Ia propunerea de schimbare a administratorului societăţii.

Cu toate acestea, acţionând cu rea-credință şi încălcând dispoziţiile actului constitutiv, hotărârea de schimbare a administratorului societăţii a fost luata, modificările figurând la Registrul Comerţului.

Dispoziţiile art. 9 din actul constitutiv prevăd ca „Orice decizie in societate se ia prin hotărârea asociaţilor, prin unanimitate absoluta de voturi, indiferent daca este vorba de modificări ale actului constitutiv sau alte situaţii administrative sau comerciale", prin urmare, pentru a putea modifica actul constitutiv, adică pentru a putea numi un nou administrator, hotărârea se putea lua doar cu unanimitate de voturi, ceea ce nu s-a întâmplat, având in vedere refuzul reclamantului de schimbare a administratorului societăţii.

S-au prevalat cu rea-credinţa de art. 6 pct. 3 din Actul constitutiv in care se arata -3. Deciziile majore, precum schimbarea acţionarilor, a drepturilor acestora asupra părţilor sociale, a administratorului, precum si falimentul, transferul, lichidarea firmei, schimbarea împuterniciţilor din evidentele băncilor la care sunt conturile deschise  s.a. necesita decizia comună a celor doi acţionari, hotărârile adunării generale ale asociaţilor fund valabile luate cu majoritate absoluta de voturi.

In cazul acesta tocmai din aceasta cauza am menţionat in mod expres decizia comună a celor doi asociaţi, pentru ca cei doi asociaţi formează majoritate absoluta sau unanimitate fiind una si aceiași regula in cazul societăţilor cu răspundere limitata cu doi asociaţi (sau cu număr par).

Majoritatea absoluta a asociaţilor si a părţilor sociale înseamnă cel puţin jumătate plus unu (50%+1) din numărul total al asociaţilor si din numărul total al voturilor existente. Aceasta dubla majoritate poate fi schimbata de asociaţi conform regulii de baza susmenţionate, prin actul constitutiv, spre exemplu, intr-o majoritate a celor prezenţi (50%+1 din numărul asociaţilor prezenţi si părţilor sociale deţinute de cei prezenţi), intr-o majoritate unica (adică doar cu privire la asociaţi sau doar cu privire la voturi), in regula unanimităţii de voturi etc.

În cazul unei societăţi cu răspundere limitata cu doi asociaţi sau chiar mai mulţi dar în număr par, regula majorităţii absolute înseamnă de fapt unanimitate de voturi, indiferent că asociaţii deţin cote egale (50%-50%) ori chiar cote vădit disproporţionate (ex. 99%-l%)'.

Deci reclamantul prin articolul 6 alin. 3 şi alin. 4 coroborat cu art. 9 din actul constitutiv aprobat de ambele părți a aplicat regula dublei majorităţi ce a fost încălcata în mod flagrant, probabil profitând de neştiinţa unui registrator.

Astfel, au fost încălcate si art.191 și 194 din Legea 31/1990.

Pe plan procedural, arat ca a lipsit, în totalitate, procedura de numire a noului administrator.

Așa cum a menţionat anterior, şi astfel cum face dovada (prin înscrisurile ataşate prezentei), deși iniţial, părea ca se respecta procedura întrunirii A.G.A., în conformitate cu art. 195 din Legea nr. 31/1990, în afara de convocarea pe care a primit-o, aceasta nu a fost respectata.

De asemenea, precizează că nu i-a fost înmânată copie după hotărârea A.G.A. de schimbare a administratorului societăţii, precum nici actul constitutiv actualizat, pe care trebuia să-l semneze, în calitatea sa de asociat.

În concluzie, raportat la cele indicate în cuprinsul prezentei,  solicită- sistarea oricărei mişcări pe conturi până la finalizarea dosarului nr. XXXXX fiind grav prejudiciat având in vedere ca nu poate controla nicio operaţiune.

Apreciază ca fiind încălcate dispoziţiile art. 996 alin. 1 Cod civil.

Existând favoarea reclamantului există aparenţa de drept,

Fiind motive întemeiate ca instanţa să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Pârâta XXXXX a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii în tot ca netemeinică şi nefondată, pentru următoarele considerente:

In fapt, la data de 10 septembrie 2018, dl. XXXXX , administrator al XXXXX , s-a prezentat in sucursala Nerva Traîan pentru a depune un set de înscrisuri: o nouă fişă de semnătură privind operaţiunile bancare ale societăţii, act constitutiv actualizat, hotărârea AGA certificat constatator, si rezoluţie ORC privind numirea şi revocarea persoanelor împuternicite.

În urma analizării înscrisurilor depuse, respectiv semnării formularului FSS pentru persoane juridice, pârâta a procedat, conform procedurilor interne, respectiv contractul cadru semnat de XXXXX , la modificarea persoanelor împuternicite pentru a efectua operaţiuni in cont.

Apreciere juridica cu privire la speţa dedusa judecaţii

Incidente procedurale

Faţă de particularităţile prezentului litigiu,  supune, o serie de incidente procedurale, care fac inutilă administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Lipsa de obiect a cererii introductive.

În urma sesizărilor formulate de dl. XXXXX , pârâta a procedat la blocarea conturilor societăţii, până când disputa creata se va soluţiona, în temeiul contractului cadru agreat de către pârâta, motiv pentru care în prezent nu se mai poate dispune nicio operaţiune pe cont.

Or, în atare situaţie, apreciază ca ordonanţa președințială nu poate produce niciun alt efect decât existent.

Cu privire la fondul cauzei

Faţă de împrejurarea că pârâta a procedat în mod corect la actualizarea formularului FSS, în baza documentelor depuse de societate, inclusiv a rezoluţiei ONRC, respectiv la blocarea contului deschis pe numele societăţii, pana la soluţionarea disputei dintre asociatul actual şi fostul asociat, apreciază ca se impune respingerea ordonanţei președințiale ca nefondată, cu obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata, in temeiul art. 453 alin. 1 NCPC.

Pârâta XXXXX , a formulat întâmpinare prin care a solicitat următoarele:

În principal - respingerea cererii de ordonanţa preşedinţială formulată de către dl. XXXXXca inadmisibilă, ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes, a neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a cererii de ordonanţă președințială şi a inexistenţei vreunui temei legal pentru cele solicitate;

În subsidiar - respingerea cererii de ordonanţa preşedinţială formulată de către dl. XXXXXca neîntemeiată, ca urmare admiterii celor susţinute în prezenta întâmpinare;

Cheltuieli de judecată.

În respingerea acţiunii formulate, înţelege să invoce excepţia lipsei de interes.

Astfel, în susţinerea prezentei excepţii, în Codul de procedură civilă se prevede la art. 32 obligaţia justificării interesului, condiţie necesară formulării şi susţinerii cererii introductive de instanţă. La articolul imediat următor, legiuitorul stabileşte condiţiile concrete ce trebuie îndeplinite pentru ca instanţa să aprecieze că o parte are interes în exercitarea acţiunii civile,  respectiv să se întrevadă folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în urma admiterii cererii formulate .

Prin urmare, solicitarea dl. XXXXX de sistare a oricăror activităţi pe conturile bancare ale societăţii XXXXX , pe lângă faptul că nu se indică niciun temei legal pe baza căruia să se invoce aceasta, este lipsită de orice interes. Codul impune ca interesul să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Cu privire la condiţia ca interesul să fie determinat, apreciază că folosul practic al acţiunii trebuie să se prefigureze, el trebuie să poată fi stabilit în concret în cazul admiterii formei procedurale exercitate, echivalând cu însuşi cerinţa existenţei interesului. De altfel, sistarea oricăror operaţiuni pe conturile bancare ar fi în contradicţie cu interesul societăţii, întrucât banii din aceste conturi sunt destinaţi îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi salariale, precum plata de taxe, impozite, TVA, salarii, dar şi pentru plata serviciilor de contabilitate şi juridice. Mai mult decât atât, la art. 6 pct. 4 din Actul constitutiv se prevede că accesul la aceşti bani se realizează proporţional procentului de părţi sociale deţinute de fiecare. De altfel, reclamantul nici nu a precizat numerele de conturi la care înţelege să se refere, eşuând în indicarea acestora. Acest lucru ar 11 fost acceptabil, în măsura în care ar fi fost un terţ, însă având calitatea de asociat, este de la sine înţeles că ar trebui să poată indica mai mult detalii. Printr-un exerciţiu de imaginaţie, dacă ar exista un ternei de drept pentru cererea reclamantului, să presupunem că instanţa ar admite solicitarea acestuia de „sistare a oricărei operaţiuni pe conturile societăţii XXXXX ".

Apreciază că nici condiţia ca interesului legitim nu este îndeplinită, întrucât nu există nicio prevedere legală care să fundamenteze solicitarea reclamantului. în concret, acesta nu îndeplineşte nicio condiţie pentru ca instanţa să considere că există un drept sau o aparenţă de drept care să justifice sistarea oricărei operaţiuni pe conturile societăţii XXXXX . De altfel, nici nu putem califica cererea reclamantului într-un sens prevăzut de lege, aceasta fiind insuficient determinată, si numită abstract „sistare".

Interesul acestuia nu este nici măcar personal, având în vedere susţinerile din cuprinsul cererii. După cum a arătat mai sus, şi cum va arăta în continuare, interesul aparţine societăţii. Conturile, respectiv banii din acestea, sunt destinaţi desfăşurării activităţilor curente ale societăţii, precum plată taxelor, impozitelor, salariilor, a serviciilor juridice şi de contabilitate. Mai mult decât atât, aceste sume de bani pot fi accesate de către acţionari proporţional cu cota de participare la capitalul social. Faptul că acestuia i-a fost ridicată semnătura de administrare a contului nu echivalează cu posibilitatea acţionarului XXXXX  de a dispune şi de cei 10% din suma totală din cont. Spre exemplu, dacă în acestea s-ar afla suma de 100.000 de RON, XXXXX  ar putea dispune - şi asta numai în plata salariilor, taxelor, impozitelor, şi în scopul desfăşurării altor activităţi curente - de numai 90.000 de RON, restul de 10.000 fiind la dispoziţia acţionarului XXXXX- în îndeplinirea aceloraşi activităţi curente.

În ce priveşte condiţiile de introducere a unei cereri de ordonanţă preşedinţială, apreciem că acestea nu sunt îndeplinite. Astfel, art. 997 Cod procedură civilă prevede ca necesară îndeplinirea a patru condiţii pentru ca o cerere de ordonanţă preşedinţială să poată fi admisibilă:

Urgenţa

Această condiţie este îndeplinită atunci când măsura provizorie „este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări". Urgenţa trebuie să persiste pe tot parcursul procesului, chiar şi în apel, reclamantul fiind nevoit să justifice împrejurările din care reiese îndeplinirea acestei urgenţe. Lipsa acestui caracter conduce la soluţionarea oricărui aspect pe calea procedurii comune. Apreciază că această condiţie nu este îndeplinită deoarece reclamantul nu indică deloc în cuprinsul cererii care ar fi motivele ce justifică utilizarea acestei proceduri de judecată mai restrânsă. În plus, acesta nu indică nici dreptul păgubit prin întârziere sau pagubele iminente ce riscă a le suferi prin întârziere în procedura de drept comun.

Măsura dispusă să aibă caracter vremelnic

Măsura dispusă prin ordonanţă preşedinţială nu este de natură a soluţiona fondul, efectele acesteia fiind limitate în timp, ci trebuie să menţină o situaţie de fapt până la soluţionarea procesului din procedura de drept comun.

Condiţia de a nu prejudeca fondul

Datorită faptului că dispunerea măsurilor provizorii presupune existenta unor cazuri grabnice, instanţa nu trebuie să prejudece fondul, ci are însărcinarea numai de a-l "pipăi". Prin motivele invocate, reclamantul conduce instanţa într-o direcţie ce impune analiza acestuia, întrucât argumentarea sa se bazează în preponderent pe cele invocate în soluţionarea litigiului din dosarul nr. XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Existenţa unei aparenţe de drept în favoarea reclamantului

Această condiţie, deşi enumerată ultima, trebuie analizată cea dintâi de către instanţă, limitele cercetării privind aparenţa dreptului în favoarea reclamantului fiind stabilite de obligaţia de a nu prejudeca fondul. Astfel, nici această condiţie nu este îndeplinită, căci instanţa, în situaţia în care decide că sunt întrunite condiţiile admisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, ar judecă chiar fondul procesului, analizând toate hotărârile a căror anulare se cere.

În concluzie, din analiza condiţiilor ce trebuie îndeplinite de către reclamant în susţinerea cererii de ordonanţă preşedinţială deducem că aceasta este inadmisibilă.

În fond, aduce la cunoştinţa instanţei că la data de 27.07.2017, prin decizia asociatului unic al societăţii XXXXX , s-a decis majorarea capitalului social prin depunerea de numerar în contul soceitaţii de către dl. XXXXX . Drept urmare, acesta a devenit asociat al societăţii XXXXX , deţinând 5.120 părţi sociale, reprezentând 10% din capitalul social, iar societatea XXXXX deţinând 45.920 de părţi sociale, reprezentând 90% din capitalul social.

Pe parcursul desfăşurării relaţiilor dintre cei doi asociaţi, născându-se anumite conflicte între aceştia, dl. XXXXXa luat decizia abuzivă de a nu mai semna absolut niciun act în societate, în rectificarea acestei situaţii s-au purtat negocieri, încercări de mediere, însă fără niciun efect, dl XXXXX a rămas ferm în decizia sa de a boicota orice fel de activitate a societăţii din care făcea parte. În consecinţă, s-a văzut nevoită să apeleze la intervenţia instanţei, apreciind că singura soluţie rămasă la dispoziţia pârâtei în scopul continuării activităţii fiind limitarea atribuţiilor acestuia. în acest sens, pe rolul Tribunalului Bucureşti se află deschis de la data de 12.06.2018 dosarul nr. 20052/3/2018 având ca obiect excluderea asociatului XXXXX din cadrul S.C. XXXXX  S.R.L.

În cazul de faţă, schimbarea administratorului XXXXX a fost necesară întrucât aceasta a plecat din România, nemaiavând intenţia de a reveni. Având în vedere situaţia economică, financiară şi legislativă din China prin raportare la extern, înlocuirea administratorului a fost realizată exclusiv în interesul societăţii XXXXX  S.R.L, XXXXX nemaiavând posibilitatea fizică de a gestiona corespunzător interesele societăţii.

Având în vedere acestea, XXXXX , în calitate de acţionar majoritar, deţinând 90% din totalul capitalului social, a luat decizia în cadrul Adunării Generale a Asociaţilor de a revoca din funcţia de administrator pe XXXXX şi de a-1 numi pe XXXXX  în această calitate. Această decizie a fost luată conform actului constitutiv, având în vedere că pentru schimbarea administratorului, art. 3 din acesta prevede că „hotărârile adunării generale ale asociaţilor sunt valabil luate cu majoritate absolută de voturi". O situaţie contrară, în care nu s-ar putea lua nicio hotărâre iară participarea tuturor asociaţilor, ar fi de neconceput, fiind paralizată orice activitate a societăţii. De altfel, legea societăţilor permite derogarea de la art. 192 prin actul constitutiv, astfel că orice decizie majoră este valabil luată prin acordul asociatului XXXXX , acesta deţinând 90% din numărul de voturi.

În ce priveşte susţinerea reclamantului conform căreia exprimarea din art. 3 din Actul Constitutiv decizia comună a celor doi asociaţi" echivalează cu impunerea condiţiei unanimităţii votului, apreciem că este lipsită de sens, fiind clar prevăzut că pentru valabilitatea hotărârii se impune numai 50%+1 din numărul total de voturi. De altfel, la Registrul Comerţului s-a aprobat această schimbare de administrator, astfel că aceste hotărâri beneficiază de o prezumţie de legalitate.

În orice caz, dl. XXXXX nu are niciun interes în promovarea prezentei acţiuni, întrucât schimbarea administratorului a fost realizată exclusiv în interesul societăţii. De altfel, ne punem întrebarea care este scopul solicitărilor domnului XXXXX , întrucât prin actul constitutiv se prevede la art. 4 posibilitatea asociaţilor de a dispune de fondurile existente în conturile bancare proporţional cu părţile sociale deţinute şi cu obligaţia înştiinţării celuilalt asociat. Oricum, aceste sume au ca destinaţie de întrebuinţare în activităţile curente ale societăţii, în concret plăţi de taxe, impozite, TVA, salarii, servicii juridice şi contabile. Mai mult decât atât, toate sumele se află oricum în bancă, nefiind întrebuinţate deloc.

Solicitarea domnului XXXXX având ca obiect „sistarea oricărei operaţiuni pe conturile societăţii XXXXX deschise la XXXXX de către împuternicitul actual pe conturi" este lipsită de orice temei juridic (şi coerenţă gramaticală, alături de întreaga cerere). Poate oare fi calificată această solicitare ca fiind o cerere de poprire? Dacă ar fi aşa, această solicitare este inadmisibilă, întrucât această instituţie de drept vizează urmărirea silită a unor sume de bani, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 781 din Codul de procedură civilă.

De altfel, prin susţinerile făcute în cererea de chemare în judecată, reclamantul nu dovedeşte îndeplinirea niciunei condiţii privind solicitarea de sistare a oricărei activităţi pe conturile bancare. Mai mult decât atât, pretenţiile acestuia sunt insuficient determinate, întrucât nici măcar nu indică conturile asupra cărora instanţa să dispună această „sistare de activităţi". Apreciază că indicarea conturilor este o condiţie esenţială, în caz contrar, ar putea ajunge în situaţia în care ulterior pronunţării sentinţei să sisteze un cont ce nu fusese deschis la momentul introducerii cererii de ordonanţă preşedinţială.

De altfel, nici condiţiile promovării acţiunii pe calea unei ordonanţe preşedinţiale nu sunt îndeplinite, întrucât, prin susţinerile invocate, reclamantul tinde spre rezolvarea litigiului în fond, sau cel puţin antamarea acestuia din anumite puncte de vedere. În argumentarea cererii de ordonanţa preşedinţială, reclamantul a invocat în proporţie covârşitoare, motivele din susţinerea cererii de anulare a hotărârii adunării generale a asociaţilor. În ce priveşte strict motivele relevante pentru instanţă în rezolvarea solicitării de sistare a activităţii conturilor societăţii, apreciem că acestea nu se regăsesc în cuprinsul cererii introduse, reclamantul neindicând niciun temei de fapt. Mai mult decât atât, acesta nu a indicat nici măcar un temei de drept în susţinerea cererii.

În concluzie, solicită instanţei să respingă solicitările reclamantului XXXXX pentru considerentele arătate mai sus ca lipsite de interes, inadmisibile sau neîntemeiate.

În dovedirea prezentei, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu interogatoriul reclamantului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 999 Cod procedură civilă raportat la 205 şi urm. Cod procedură civilă.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes și excepția lipsei de obiect a cererii, excepții invocate de cele două pârâte, Tribunalul, văzând dispozițiile art.248 C.proc.civ. va proceda la analizarea acestora cu prioritate și arată că:

Potrivit dispoziţiilor art.35 NCPC, „cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.”

În motivarea excepţiei, tribunalul reţine faptul că pârâta XXXXX invocă faptul că nu se poate sista efectuarea de operațiuni asupra conturilor societății pentru că este în contradicție cu interesul societății.

Tribunalul reamintește părților faptul că, pentru ca o persoană să poată promova o acţiune civilă, sunt necesare întrunirea mai multor condiţii, printre care şi cea referitoare la justificarea unui interes.

Aşadar, activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes de către persoana care solicită instanţei de judecată soluţionarea unei cereri.

Dacă justificarea unui interes în cadrul procedurii judiciare este imperios necesară, atunci, în mod firesc interesul trebuie suspus anumitor cerinţe, respectiv, interesul trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual.

Analizând cererea formulată de reclamant tribunalul apreciază că interesul acestuia este născut şi actual, acesta pretinzând că i-au fost încălcate anumite drepturi în cadrul societății al căreia asociat este.

Având în vedere motivele invocate de pârâtă în susţinerea excepţiei prin raportare la obiectul prezentei cereri, respectiv că reclamantul cerere a se sista operațiunile pe conturile societății, tribunalul apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată, interesul societății, fiind o chestiune ce ţine de fondul cauzei şi nicidecum de lipsa de interes în promovarea prezentei acţiuni.

În ceea ce privește lipsa de obiect, excepția invocată de pârâta XXXXX  , Tribunalul arată că obiectul acţiunii civile, în forma de manifestare a cererii de chemare în judecată, constă în pretenţia concretă a reclamantului.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, tribunalul constată că solicitarea reclamantului legată de sistarea operațiunilor asupra conturilor societății, ce constituia practic pretenţia concretă dedusă judecăţii, nu a rămas fără obiect, având în vedere că din actele de puse la dosar de pârâtă nu rezultă că toate coturile societății sunt blocate.

În raport de cele reținute anterior, va respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei de obiect, excepţii invocate de pârâte, ca neîntemeiate.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză prin prisma dispoziţiilor art.997 și urm. C.proc.civ., reţinem următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. 1 şi 5 C. proc. civ., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Ca atare, pentru admiterea unei cereri de ordonanţă preşedinţială, trebuie să fie îndeplinite patru condiţii în mod cumulativ: aparenţa dreptului, urgenţa (existenţa unor cazuri grabnice), caracterul provizoriu al măsurilor şi neprejudecarea fondului.

Condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale se analizează nu doar din perspectiva formală a condiţiilor art. 997 C. proc. civ., ci şi din perspectiva consecinţelor pe care o astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părţilor implicate în proces. Chiar dacă în această procedură nu se recunoaşte sau nu se confirmă un drept cu autoritate de lucru judecat, prin măsurile dispuse se intervine radical în raportul juridic de drept privat.

Reclamantul ce a formulat prezenta acţiune solicită ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună sistarea oricărei operaţiuni pe conturile societăţii XXXXX deschise la XXXXX de către împuternicitul actual pe conturi până la finalizarea dosarului XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti şi care urmează să i se acorde termen de judecată și care are ca obiect anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor din 07.08.2018 (si 08.08.2018 - prin care s-a rectificat cea din 07.08.2018) prin care s-a hotărât nelegal şi exclusiv de asociatul majoritar schimbarea administratorului şi pe cale de consecinţă a împuternicitului în bancă.

Sintetizând cele menționate mai sus, Tribunalul arată că măsurile provizorii întemeiate pe dispoziţiile art.997 Noul C.proc.civ. trebuie să se înscrie în limita unor măsuri conservatorii. Ori de câte ori efectele unei astfel de măsuri provizorii afectează substanţa dreptului celeilalte părţi, măsura nu poate fi dispusă.

Daca in privinta conditiei referitoare la vremelnicie, constatam ca reclamantul a reusit sa probeze indeplinirea ei (masura suspendării fiind solicitata pana la solutionarea definitivă a dosarului nr.XXXXX aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu aceeasi situatie se regaseste si in privinta conditiilor referitoare la urgenta si aparenţa de drept.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei referitoare la urgenţa tribunalul reţine faptul că reclamantul nu a făcut dovada urgenţei măsurii solicitate deşi aceasta a motivat cererea pe faptul că hotărârea AGA adoptată este nelegală.

Legea nu defineşte conceptul de urgenţă, ci indică doar situaţiile ce pot face necesară şi posibilă o intervenţie a justiţiei, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Tribunalul constată că, în cauză, nu s-a probat prin nici un mijloc de probă admisibil, în condiţiile art. 249 C. proc. civ., potrivit căruia cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Astfel, cu privire la faptul că hotărârea AGA ar fi nelegală, în opinia reclamantului, este o chestiune ce ține de fondul cauzei și nicidecum de urgența despre care face vorbire articolul sus enunțat.

Or, faţă de probatoriul administrat în prezenta cauză, respectiv înscrisurile depuse, tribunalul reţine că situaţia de fapt prezentată de reclamant nu are suport în realitatea faptică.

În consecinţă, tribunalul constată că reclamantul nu a dovedit urgenţa printr-o pagubă iminentă şi ireparabilă. Neadministrarea unui prejudiciu concludent, care să dovedească urgenţa promovării acţiunii, nu justifică luarea măsurii solicitate pe calea ordonanţei preşedinţiale.

Apreciem că urgenţa nu este dovedită nici prin invocarea de reclamant a posibilității adoptării altor decizii în cadrul societății, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu a reuşit să probeze existenţa unui prejudiciu pe care îl suferă ca urmare a încălcării dreptului pretins, prezentând doar simplele lui temeri.

Şi în ceea ce priveşte condiţia referitoare la neprejudecarea fondului Tribunalul constată că nu este îndeplinită, având în vedere că analizarea acestui motiv, în raport de înscrisurile depuse, în procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale ar aduce atingere fondului, respectiv acţiunii introduse pe calea dreptului comun(actiune in anulare) motiv pentru care, ar fi încălcată condiţia neprejudecării fondului impusă de procedura specială prevăzută de dispoziţiile art.997 C.proc.civ.

În aceste condiţii, susţinerea reclamantului potrivit căreia aparenta de drept îi aparţine este apreciată ca fiind nefondată, având în vedere că o asemenea afirmaţie poate fi dovedită numai în cadrul litigiului pe fond, litigiu ce necesita administrarea unui probatoriu mult mai complex, probatoriu ce nu poate fi administrat în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, analizarea acestui motiv, în raport de înscrisurile depuse, în procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale ar aduce atingere fondului, respectiv acţiunii introduse pe calea dreptului comun(actiune in constatare), motiv pentru care, ar fi încălcată condiţia neprejudecării fondului impusă de procedura specială prevăzută de dispoziţiile art.997 C.proc.civ.

Chiar dacă în soluţionarea unei cereri pe cale de ordonanţă preşedinţială instanţa trebuie să cerceteze aparenţa dreptului, în speţă aceasta duce la aceeaşi soluţie de respingere în condiţiile în care ar trebui să analizeze modul in care hotărârea a fost adoptată, modalitatea de convocare a asociațiilor etc.

Altfel spus, afirmarea drepturilor reclamantului facute prin petitul actiunii ar determina transformarea acesteia intr-o veritabila actiune de drept comun, aspect ce excede obiectului prezentei cauze, în condiţiile în care instanţa nu se poate pronunţa asupra valabilităţii unor clauze sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă, căci o asemenea cercetare este rezervată numai judecăţii în fond.

În raport de cele reţinute anterior, Tribunalul reţine faptul că reclamantul  nu a făcut dovada întrunirii cumulative a celor patru condiţii prevăzute de procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, şi, prin urmare, in baza dispozitiilor art.249 C.proc. civ. va respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, ca nefondată.

În ceea ce privește solicitarea pârâtei XXXXX de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, văzând dispozițiile art.453 cu referire la art.249 C.proc.civ., Tribunalul urmează să o respingă ca neîntemeiată, având în vedere că la dosar nu a fost depusă dovada reprezentării acestei pârâte de către avocat, astfel cum prevăd dispozițiile art.151 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei de obiect, excepţii invocate de pârâte, ca neîntemeiate.

Respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de către reclamantul XXXXX ,  cu domiciliul ales în XXXX în contradictoriu cu pârâtele XXXXX ,  cu sediul în XXXXX, şi XXXXX ,  cu sediul în XXXXX, astfel cum a fost precizată, ca nefondată.

Respinge cererea pârâtei XXXXX de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 03 decembrie 2018.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Judecător - XXXXX XXXXX

Red.jud. M.A./ 04 ianuarie 2019

Dactilo. E.A./5 ex./07.12.2018

Comunicat ………………….

Ex. ………………….

Domenii speta

Spete similare