Ordonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă **** din 15.01.2019


DOSAR NR.X 

SENTINŢA CIVILĂ NR. X

Şedinţa publică de la  X

Tribunalul  constituit din:

PREŞEDINTE  :  X 

GREFIER : X

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii X şi X, în contradictoriu cu pârâta X, având ca obiect ordonanţă preşedinţială suspendare efecte hotărâre din X .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la strigarea cauzei în ordinea listei de şedinţă, au răspuns reclamanţii prin avocat X , iar  pârâta prin avocat X care depune împuternicire avocaţială.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Pârâta, prin avocat, învederează instanţei că nu a depus întâmpinare pentru că nu i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată, având în vedere că adresa reclamantului Radu Moraru este aceeaşi cu cea de la sediul  de corespondenţă, or, fiind în relaţii de divergenţă, a fost în imposibilitate de a avea acces, citaţia  fiind emisă de fapt la domiciliul reclamantului, instanţa urmând să aprecieze dacă există un viciu de procedură sau nu, iar dacă apreciază să se refacă procedura de citare.

Instanţa aduce la cunoştinţă reprezentantului pârâtei că nu are obligaţia de a formula întâmpinare având în vedere dispoziţiile art. 999 Cpc.

Reprezentantul  reclamanţilor, la interpelarea instanţei, învederează că dosarul de fond are nr. X având ca obiect acţiune  în anulare a hotărârii AGA; cu prioritate solicită instanţei a verifica dovada calităţii de reprezentant a colegei sale, care în opinia reclamantului  nu reprezintă pe nimeni, în orice caz nu poate reprezenta societatea; depune certificate de la Registrul Comerţului şi solicită a i se  comunica identitatea persoanei care i-a semnat acesteia împuternicirea, întrucât preşedintele Consiliului de Administraţie, în mod legal  şi normal ar trebui să fie X  care nu i-a semnat o atare delegaţie. Prin urmare , în certificatul din 3 ianuarie 2019 figurau reclamanţii ca administratori pentru că  după aproape un an de zile s-a înscris în registrul comerţului menţiunile cu privire la Hotărârea AGA din X, după care, reclamanţii beneficiind  de o altă încheiere executorie a Tribunalului Bucureşti, ca şi anul trecut de altfel, pe o procedură  similară, au făcut modificări în Registrul Comerţului şi au înscris patru administratori, iar printre aceste persoane înscrise de ei, nu există nici un preşedinte al Consiliului de Administraţie şi nu figurează de loc X; prin urmare, nu întâmplător  întreabă cine i-a semnat acesteia împuternicirea pentru că potrivit actului constitutiv fiind depus  ca anexă la ordonanţa preşedinţială, posibilitatea de reprezentare a societăţii  o are numai preşedintele Consiliului de Administraţie, iar singurul înscris în registrul comerţului ca preşedinte de la înfiinţarea societăţii şi până în prezent este Radu Moraru  care nu i-a semnat o atare delegaţie, motiv pentru care, colega sa nu poate vorbi în această cauză.

Reprezentantul pârâtei susţine că sunt în relaţii de divergenţă două conduceri  ale aceleaşi societăţi; la interpelarea instanţei învederează că împuternicirea avocaţială  a fost semnată de conducerea cum a fost aleasă în urma şedinţei AGA din X, pe împuternicirea avocaţială fiind înscris X şi Asociaţii prin X  în calitate de preşedinte al societăţii .

În replică, reprezentantul reclamanţilor susţine că în actele emise de ONRC nu figurează ca preşedinte X pentru că nu a fost niciodată preşedinte.

Reprezentantul pârâtei susţine că, conducerea nou aleasă din X încă nu a fost înregistrată la ONRC, ca atare, nu este nici o urgenţă pentru suspendarea hotărârii AGA din X; prezintă instanţei o hotărâre judecătorească executorie în original  a hotărârii AGA din X ce a fost validată de Tribunalul X pe care încă nu a înregistrat-o la Registrul Comerţului, hotărâre ce a fost contestată de dl. X la Tribunalul X iar  în urma unor dezbateri pe bază de probe i s-a respins cererea de intervenţie şi  instanţa a considerat că şedinţa AGA din X este legală, iar în momentul de faţă este în curs de validare, tocmai acesta fiind obiectul de litigiu, iar noua conducere urmează să fie înscrisă la Registrul Comerţului pe baza documentelor pe care le deţine.

În replică reprezentantul reclamanţilor solicită a se observa că în certificatul din X pe  care  tocmai l-a depus se poate observa că este înscrisă  această hotărâre .

În contrareplică, reprezentantul pârâtei susţine că partea adversă contestă o hotărâre AGA din X la care s-a schi,bat o conducere ori, cine este mai în măsură să reprezinte în această  situaţie de litigiu decât conducerea aleasă în X şi nici de cum nu poate ca „conducerea reclamanţilor” să fie şi reclamanţi şi pârât în acelaşi timp, iar ceea ce ar dori reclamanţii să  fie şi reclamanţi şi pârât, apreciază că nu ar fi admisibil şi nu se poate apăra, conducerea din X  fiind cea în măsură să apere statutul respectiv.

La interpelarea instanţei, reprezentantul reclamanţilor susţine că la pag. 11 din actul constitutiv , la  paragraful II, este  menţionat că „puterea de a reprezenta societatea aparţine preşedintelui Consiliului de Administraţie  şi directorului general”„ potrivit contractului de management; societatea nu are un director general, deci prin urmare, puterea de reprezentare aparţine preşedintelui Consiliului de Administraţie, iar în hotărârea din X invocată de partea adversă, nu figurează ca administrator dl. X, acesta fiind şi motivul pentru care nu a fost înscris la Registrul Comerţului.

Având cuvântul şi reprezentantul pârâtei susţine că nu a înregistrat hotărârea la Registrul Comerţului pentru că reclamanţii au contestat cererea sa de înscriere, o parte din litigii s-au finalizat,  altele  fiind în curs de soluţionare. 

Având în vedere că potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, dl. X are calitatea de Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi că în această calitate reprezintă societatea pârâtă, Tribunalul constată că persoana care a încheiat contractul de asistenţă juridică în numele pârâtei cu dna avocat X nu are calitatea de reprezentant al societăţii în relaţiile cu terţii, prin urmare admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional al dnei avocat prezentă în şedinţă pentru societatea pârâtă.

Instanţa acordă cuvântul reclamanţilor, prin avocat, în susţinerea cererii de ordonanţă preşedinţială.

D-na avocat X învederează instanţei căînţelege să formuleze cerere de intervenţie în dosar din partea acţionarului X, atât în interes propriu, cât şi în interesul pârâtei, deoarece pe lângă calitatea de  acţionar este şi administrator ales în şedinţa AGA din X,  fiind prezent şi la  şedinţa AGA din X, sens în care solicită a se lua alte cauze  pentru a putea să o redacteze  în formă scrisă; la interpelarea instanţei învederează că deţine şi  împuternicire avocaţială.

 Reprezentantul reclamanţilor susţine că dl. X este administrator special la X – o firmă concurentă.

Instanţa aduce la cunoştinţă dnei avocat X că cererea de intervenţie putea fi depusă anterior termenului de azi, având în vedere că judecata se face de urgenţă şi cu precădere, în procedura specială prevăzută de art.  997 şi urm. Cpc.

 D-na avocat X  susţine că a considerat că, conform hotărârii legalizate pe care a prezentat-o instanţei la termenul de azi,  astfel cum sunt menţiunile de acolo, conducerea Naşul este cea reprezentată de conducerea din X chiar dacă între timp  la registrul comerţului este o situaţie incertă.

Instanţa aduce la cunoştinţă dnei avocat X că la acest moment la dosarul cauzei  nu este depusă  o cerere de intervenţie scrisă, cererea de intervenţie nu se formulează oral, conform art. 62 Cpc se face în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, Tribunalul  constată că la acest moment nu a fost sesizat cu o cerere de intervenţie principală sau accesorie şi  acordă cuvântul  reprezentantul reclamanţilor pe fondul  cererii de  ordonanţă preşedinţială.

Reclamanţii, prin avocat, cu privire la condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială, învederează că hotărârea executorie depusă de colega sa în acest dosar a fost menţionată în Registrul Comerţului potrivit certificatului depus la termenul de azi, dar în acest certificat sunt specificaţi cei patru  administratori numiţi prin Hotărârea din X invocată pentru că doar aceştia au fost numiţi prin acea hotărâre, iar Registrul Comerţului nu va putea niciodată să facă  altceva decât aceia  patru în care nu figurează X, cel care de altfel a semnat toate actele şi care  coordonează  acest grup de persoane care  de aproape 2  ani de zile încearcă preluarea în orice mod preluarea televiziunii X TV prin intermediul societăţii X  care este cea care gestionează la acest moment  licenţa de televiziune, licenţă ce a fost cesionată de către acţionarul majoritar (societate în insolvenţă ce va ieşi din insolvenţă pentru că au fost plătite toate creanţele), iar societăţii majoritari ai acţionarului majoritar sunt X şi soţia sa  care deţin la  X  peste 75% din drepturile de vot din părţile sociale . Prin urmare, X este persoana care are dreptul de decizie  în această societate potrivit principiilor dreptului comercial şi ale Legii 31/1990 republicată, astfel că este absolut inadmisibil  atitudinea acestui grup de persoane care de peste un an de zile încearcă prin tot felul de  mijloace cu aparenţă de legalitate să preia în mod abuziv şi fraudulos televiziunea. Prin urmare,solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, respectiv suspendarea efectelor Hotărârii AGA din X, fără cheltuieli de judecată, urmând a fi solicitate pe cale separată.

Tribunalul constată închise dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

Referat: După dezbateri, dna avocat X depune cerere de intervenţie  şi solicită  instanţei restituirea hotărârii  legalizate, care a fost prezentată instanţei.

Instanţa, la solicitarea dnei avocat X, restituie  hotărârea nr. X pronunţată în dosarul nr. X.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului X - Secţia a X la data de X, sub nr. X, reclamanţii X în contradictoriu cu pârâta X au formulat cerere de ordonanţă preşedinţială prin care au solicitat suspendarea urgentă a efectelor Hotărârii AGA din X a societăţii X.

În motivarea cererii, s-a arătat că prin acţiunea intentată odată cu prezenta cerere, au solicitat constatarea nulităţii absolute a deciziilor consiliului de administraţie din X, precum şi a Hotărârii AGA din X.

Motivele de nulitate absolută evidentă a Hotărârii AGA contestate sunt în esenţă următoarele

- completarea nelegală a numărului de 4 administratori, de către unul singur, care, în fapt ş în drept, nu mai avea această calitate şi care practic s-a auto-numit Preşedinte al Consiliului de administraţie, prin Deciziile CA din X şi X;

- lipsa calităţii de administrator şi de preşedinte al consiliului de administraţie a persoanei care a semnat convocarea şi Hotărârea în discuţie, fiind încălcate dispoziţiile imperative ale art. 117 alin. 1 şi 6 din Legea nr. 31/1990 republicată;

- lipsa cvorumului necesar pentru vot şi votul nesecret, cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 112 şi 130(2) din Legea nr. 31/1990 republicată;

- încălcarea dispoziţiilor imperative privind conflictul de interese şi înştiinţarea prealabilă a societăţii de către X şi X, doi dintre administratorii numiţi prin Hotărârea AGA din X.

Completarea nelegală a numărului de 4 administratori, de către unul singur, care, în fapt şi în drept, nu mai avea această calitate şi care practic s-a auto-numit Preşedinte al Consiliului de administraţie, prin Deciziile CA din X şi X

În fapt, întrucât la data de X ar fi expirat mandatele administratorilor societăţii, mai puţin cel al lui X, la data de X a avut loc şedinţa AGA legai convocată şi ţinută, prin care au fost numiţi administratorii societăţii, X fiind revocat. Prin această hotărâre, în termen legal, a fost numit administrator pentru un nou mandat şi reclamantul X, iar prin Hotărârea CA din X am fost numit (tot pentru un nou mandat) în funcţia de Preşedinte al CA. Anexăm Convocatorul publicat în Monitorul Oficial nr. X şi Hotărârea AGA din X, publicată în M.O. nr. X, publicată cu întârziere.

Hotărârea AGA din X, prin care au fost deja numiţi administratorii societăţii, este deplin opozabilă tuturor acţionarilor, inclusiv lui X şi X (deţinători a mai puţin de 0,1% din acţiunile societăţii...!), indiferent de înregistrarea sau nu a acesteia în Registrul Comerţului, de la data adoptării ei, potrivit art. 132 (1) din Legea nr. 31/1990 republicată. "(1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra." Aceştia au introdus însă mai multe intervenţii pentru a împiedica înregistrarea legală a hotărârii la Registrul comerţului (dosarele X, X etc.). Aceleaşi persoane au redactat chiar şi o altă hotărâre (nelegală) pentru care au cerut înregistrarea, dar Registrul comerţului le-a respins cererea, iar Tribunalul X le-a respins plângerea (cauza X - anexa 4).

Hotărârea AGA din X a fost notată în Registrul comerţului (Certificat ONRC, Anexa 11, pag. 9) la data de X şi publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. X.

Întrucât de peste un an de zile grupul de persoane coordonat de X încearcă preluarea Televiziunii X TV, a cărui licenţă este operată de societatea NPPA S.A., aceştia au redactat la X şi X, două decizii CA prin care, invocând "legalitatea" mandatului său iniţial de administrator, neradiat de la Registrul comerţului, s-a constituit (el singur) în Consiliu de administraţie, şi a numit alţi 4 administratori, după care aceştia l-au numit pe el preşedintele CA.

Decizia CA din X este nelegală nu doar pentru că X. nu mai avea calitatea de administrator la data de X, dar încalcă oricum dispoziţiile imperative ale art. 137 din Legea nr. 31/1990 rep. şi, mai ales, pe cele imperative ale art. 8.1., pag. 10, par. 10 din Actul constitutiv al societăţii, care prevede că: "În caz de vacanţă a unuia sau mai multor administratori, cei rămaşi, împreună cu cenzorii, deliberând în prezenta a 2/3 si cu majoritate absolută, procedează la numirea administratorului (administratorilor) provizoriu (provizorii), până la convocarea adunării generale. În caz de retragere sau de revocare din calitatea de administrator, fondatorul va putea desemna în locul său altă persoană ca administrator neexecutiv, care să corespundă cerinţelor legale şi ale actului constitutiv pentru această calitate, preluând totodată şi dreptul de veto al fondatorului. "

Interpretarea gramaticală a textului şi raţionamentul juridic (logic) aferent conduc la concluzia că atât potrivit art. 137  din Lega nr. 31/1990, cât şi (mai ales) art. 8.1. din Actul constitutiv.

Nulitatea absolută a acestei Decizii din 8 August este evidentă 

Quod nullum est, nullum producit effectum

Potrivit unui vechi principiu fundamental de drept, consacrat şi în Codul civil, art. 1254(2), nulitatea Deciziei CA din X, atrage nulitatea tuturor actelor subsecvente  emise ori semnate de X în calitate de administrator sau preşedinte CA al societăţii X SA.

Prin urmare, demonstraţia de mai sus ar fi suficientă pentru declararea nulităţii celorlalte acte, în primul rând Decizia CA din X (anexa 5.2), prin care X a fost numit "Preşedintele CA", dar şi a Hotărârii AGA din X (Anexa 6), şedinţă convocată şi ţinută - iar hotărârea aferentă semnată de - acelaşi X P.A.

Nulitatea absolută a hotărârii AGA din X

Lipsa calităţii de reprezentant al X S.A., a persoanelor semnatare ale Convocatorului pentru şedinţă şi a Hotărârii AGA din X.

Este indubitabil faptul că persoana care semnează Convocatorul pentru şedinţa AGA la o societate pe acţiuni şi, ulterior hotărârea, este potrivit Legii nr. 31/1990 republicată, dar şi Actului constitutiv, Preşedintele Consiliului de administraţie al societăţii.

Convocarea AGA a fost publicată în M.O. nr. X, la cererea numitului X. Au anexat copia cererii depusă la Monitorul oficial de X P.A. pentru convocarea şedinţei din X. Aşa-zisa convocare s-a publicat la X, adică în aceeaşi zi în care X s-a auto-intitulat Consiliu de administraţie şi a "completat" numărul de administratori numind provizoriu (el singur) alţi 4 administratori, prin "Decizia CA din X. Extrem de grav (ceea ce dovedeşte premeditarea şi falsificarea înscrisurilor, dar şi graba de a acţiona...) este faptul că acelaşi X P.A. a emis la data de X o Decizie a Consiliului de administraţie prin care el a fost desemnat Preşedintele CA., dar cererea de publicare a convocării a fost depusă la Monitorul Oficial la data de X.

Cu alte cuvinte, XP.A. a devenit Preşedintele CA la data de X, dar cererea de convocare a şedinţei AGA a fost depusă la Monitorul Oficial la data de X.

Convocarea publicată la X, încalcă deci dispoziţiile imperative ale art. 117 alin.1 Şi art. 1432alin. 1,din L. 31/1990 deoarece X nu este si nu a fost niciodată preşedintele consiliului de administraţie. Or, potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990 adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, consiliu care este reprezentat prin preşedintele acestuia, inclusiv potrivit Actului constitutiv

Convocarea publicată în M.O. nr. X încalcă şi dispoziţiile imperative ale art. 117, alin. 6, din Legea nr. 31/1990 republicată.

Potrivit dispoziţiilor art. 117 (6) din L. 31/1990: "(6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunării, precum si ordinea de zi, cu menţionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. In cazul in care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va menţiona ca lista cuprinzând informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se afla la dispoziţia acţionarilor, putând fi consultata si completata de aceştia.

Convocarea nu menţionează nimic cu privire la lista administratorilor propuşi, iar la sediul societăţii nu a fost disponibilă nicio astfel de listă. O atare listă nu a existat.

Fără a prejudeca fondul, observând doar conţinutul convocării publicate la X şi al Hotărârii din X, se constată lipsa vreunei menţiuni cu privire la lista administratorilor propuşi. Ţinând seama de opozabilitatea Hotărârii AGA din X, prin care fuseseră numiţi deja administratorii societăţii, iar prin Hotărârea CA din X, a fost desemnat ca preşedinte al CA dl. X, rezultă încălcarea unei dispoziţii imperative (art. 117 alin. 6, din L. 31/1990). Hotărârea astfel adoptată este nulă absolut  în temeiul dispoziţiilor art. 129 (7) din Legea 31/1990.

Convocarea publicată la 08.08.2018 a fost anulată de persoana care avea competenţa reală şi legală de convocare a şedinţei, Preşedintele consiliului de administraţie, X.

La data de X, a fost publicată în MO nr. X convocarea unei adunări generale precum şi anularea celei din X, prin Convocatorul semnat de preşedintele consiliului de administraţie, X.

Ţinând seama de opozabilitatea Hotărârii AGA din X, precum şi de faptul că X a fost şi înainte de X preşedintele consiliului de administraţie, rezultă că şedinţa din X s-a ţinut în lipsa unui convocator valabil, cel publicat nelegal de X P.A. fiind anulat la X.

Lipsa unui convocator valabil determină lipsa unei condiţii esenţiale pentru legalitatea Hotărârii din X.

Nulitatea Hotărârii din X pentru lipsa de cvorum şi votul nesecret

În Lista de prezenţă la şedinţa din X anexată cererii de înregistrare de menţiuni în Registrul comerţului sunt menţionate ca prezente doar două persoane, respectiv X şi X SRL. (prin administrator judiciar, prin avocat...), dar administratorul judiciar CII X, al societăţii acţionar majoritar, X SRL, nu a mai transmis dnei av. X nici un vot concret pentru şedinţa din 14.09.2018. Au motive temeinice să bănuiască că votul ca atare nu a mai fost transmis, administratorul judiciar înţelegând situaţia frauduloasă creată de grupul organizat de X, însă dna. av. X S.A. pretinde că a votat ea în numele administratorului judiciar, deci al acţionarului majoritar X SRL.

Întrucât societatea X SRL este acţionar cu peste 87,24% la societatea X SA, rezultă că hotărârea din X a fost adoptată fără cvorumul necesar obligatoriu potrivit legii şi actului constitutiv, însăşi şedinţa fiind ţinută fără cvorum. De altfel cvorumul este greşit calculat.

Faţă de manierea de vot în numele acţionarului majoritar şi de lipsa vreunei menţiuni cu privire la votul secret, a fost încălcată şi prevederea imperativă din art. 130 (2) din Legea nr. 31/1990 privind votul secret în cazul numirii administratorilor, care dispune: "(2) Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii."

Esenţial de reţinut este faptul că acţionarul majoritar, X SRL, are ca asociaţi majoritari pe reclamanţii, Xdu (51,22%) şi X (24,39%), care deţin împreună peste 75,2% din părţile sociale ale acestei societăţi. Cum X deţine şi direct 0,01% din acţiunile X SA, rezultă că direct şi indirect deţin împreună peste 65,6% din societatea X S.A., la care însă un grup organizat şi coordonat de X, acţionar cu 0,01%, încearcă pe toate căile posibile să preia controlul.

Nulitatea absolută pentru conflict de interese şi fraudarea intereselor societăţii şi a legii

Atât Deciziile CA din X şi X, cât şi hotărârea CA din X, sunt nule absolut şi pentru că încalcă flagrant dispoziţiile legale privind declararea anticipată a conflictului de interese al "administratorilor" cu societatea. Potrivit disp. art. 215 Cod civil : Contrarietatea de interese:

(1) Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dacă acesta din urmă, soţul, ascendenţii sau descendenţii lui, rudele în linie colaterală sau afinii săi, până la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes să se încheie acel act şi dacă partea cealaltă a cunoscut sau trebuia să cunoască acest lucru.

(2) Atunci când cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) are interes într-o problemă supusă hotărârii acestor organe, trebuie să înştiinţeze persoana juridică şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. în caz contrar, el răspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dacă fără votul lui nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.

Potrivit disp. art. 215 Cod civil şi art. 127 din legea nr. 31/1990 republicată, raportate la art. 1441 şi art.1443 din Legea nr. 31/1990, rezultă că un administrator care este acţionar majoritar (deţine) o societate cu acelaşi obiect de activitate (concurentă) sau care este administrator la o atare societate, este incompatibil cu calitatea de administrator la o altă societate, deoarece se află într-un permanent conflict şi strategia de afaceri a celei de-a doua societăţi.

X şi X se află în permanent conflict de interese cu societatea X S.A., pentru că primul a cumpărat 100% - potrivit propriilor declaraţii Televiziunea şi societatea X TV., iar cel de-al doilea pentru că este administrator special în procedura insolvenţei aceleiaşi societăţi, X TV. 

Această interdicţie de a fi administrator sau director într-o societate concurentă rezultă expres din dispoziţiile art. 15317 din  Legea nr.31/1990, dispoziţie încălcată cu bună ştiinţă de cei doi membri ai grupului de administratori numiţi de X pentru preluarea Televiziunii libere X TV.

Consideră că prin cele expuse mai sus au făcut în suficientă măsură dovada aparenţei dreptului în favoarea reclamanţilor.

Urgenţa şi necesitatea măsurii

Au precizat deja că de peste un an de zile persoanele coordonate de X încearcă pe toate căile posibile preluarea Televiziunii X TV. Din acţiunile premeditate de persoanele din grupul condus de X, este evident că singurul lor scop este preluarea Televiziunii libere XTV.

Au enumerat câteva dintre aceste acţiuni, dovedite de dosarele soluţionate deja sau aflate pe rolul instanţelor de judecată:

- În anul 2017, au iniţiat o hotărâre AGA paralelă cu cea legal adoptată la data de X, prin care au pretins că au înlocuit toţi administratorii, deşi nu fusese convocată nicio astfel de şedinţă, iar Preşedintele CA era X, fără nici un dubiu. Acea hotărâre a fost anulată în cauza X;

- Profitând însă de neştiinţa funcţionarilor ONRC, dar şi de superficialitatea actului de justiţie al Tribunalului Bucureşti, au obţinut o încheiere executorie prin care au înscris în Registrul comerţului acea hotărârea AGA nelegală şi, la data de X au preluat nelegal (fără executor judecătoresc, cu forţa şi cu sprijinul unei firme de pază) studioul televiziunii X TV., până la data de X, când într-o cauză similară cu prezenta a fost suspendată Hotărârea AGA nelegală din X a acestui grup. Ulterior acea încheiere de şedinţă  din X a fost anulată la Curtea de Apel Bucureşti, în cauza X;

- Grupul de persoane coordonat de X a încercat şi în acest an, 2018, aceeaşi suprapunere cu şedinţa AGA ordinară, legal convocată, mai ales că se impunea prelungirea mandatelor sau numirea altor administratori, la data de X, însă de această dată funcţionarii ONRC le-au respins cererea, iar Tribunalul Xplângerea (cauza X);

- nereuşind preluarea şi fiind stinse şi creanţele obţinute de X asupra societăţii X SRL (acţionarul majoritar al X S.A.), deci nemaiavând alte posibilităţi aparent legale de preluare a televiziunii, X P.A. a recurs la redactarea deciziilor şi Hotărârii, a căror suspendare o solicităm în prezenta cauză, încercând preluarea televiziunii similar anului 2017, în baza unei încheieri nelegale a Tribunalului X.

- în procedura insolvenţei acţionarului majoritar X SRL., "unicul" creditor, X, a refuzat o ofertă reală de plată (finalizată prin încheierea executorului judecătoresc la X), motiv pentru care am fost nevoiţi să facem o nouă ofertă, cu aceeaşi sumă..., în faţa judecătorului sindic, pentru a putea salva societatea de la falimentul dorit de acelaşi X.

La data de X, în cauza nr. X, ce a avut ca obiect cererea noastră de intervenţie la cererea de menţiuni depusă de X în numele societăţii (care nu este nici măcar nelegal numit preşedinte al CA ...!), pentru Hotărârea AGA din X, Tribunalul X a respins (din nou !?) cererea de intervenţie pentru motive pe care le vom cunoaşte abia după motivarea încheierii... Putem bănui însă, că similar anului 2017 şi încheierii de şedinţă nr. X, în cauza nr. X, anulată ulterior de Curtea de Apel X, motivarea hotărârii ne va spune că pe calea intervenţiei nu se poate face nicio verificare de legalitate a actelor depuse la registrul comerţului. Cu alte cuvinte prevederea unei căi legale de verificare a cererilor, documentelor şi înregistrărilor în Registrul comerţului nu poate avea nicio finalitate practică, singura soluţie pronunţată de Tribunalul Bucureşti rămânând respingerea cererilor. Evident că o atare interpretare este absurdă.

Contrar acestei interpretări, Curtea de Apel X a decis în mai multe cauze că se impune o minimă verificare de legalitate, din moment ce legea prevede un control jurisdicţional pe calea unei cereri contencioase ...

Cum atitudinea şi abuzurile grupului coordonat de X rezultă cu certitudine din înscrisurile şi situaţia de fapt dovedită, este imperios necesară suspendarea efectelor Hotărârii AGA din X.

Dacă acest grup de persoane va reuşi preluarea televiziunii, va determina întreruperea emisiei acestuia, aşa cum au mai încercat. întreruperea emisiei timp de 3 zile consecutiv determină retragerea/anularea licenţei de emisie, acesta fiind probabil scopul grupului de persoane coordonat de X  (probabil şi al unor persoane/grupuri pe care nu le bănuiesc...).

Ţinând seama de cele precizate mai sus, urgenţa suspendării Hotărârii AGA din X este pe deplin dovedită şi justificată.

Preîntâmpinarea unui prejudiciu iminent

Au dovedit cu extrasele de la ONRC că reclamanţii reclamanţi suntem (direct şi indirect) acţionarii majoritari ai societăţii X S.A., deţinând peste 65% capitalul social al societăţii, al cărui nivel este de peste 8 Milioane de Euro.

Deturnarea patrimoniului acestei societăţi, dar mai ales întreruperea emisiei le-ar crea prejudicii majore, inclusiv de imagine, având în vedere brandul "X TV" şi includerea postului in grila X, în care sunt incluse televiziunile cu cei mai buni indici de audienţă. Deturnarea patrimoniului şi împiedicarea emisiei TV se pot realiza prin blocarea contului, astfel cum au mai încercat în vara acestui an, la X. Întreruperea emisiei timp de 3 zile consecutiv determină retragerea/anularea licenţei de emisie, potrivit Legii 504/2012 a audiovizualului, ceea ce echivalează cu închiderea Televiziunii. Închidere ar determina practic reducerea la zero a valorii acţiunilor societăţii X SA, deci a unui capital de peste 8 milioane de Euro.

În prezenta cauză nu vorbim despre o societate comercială oarecare, ci despre o televiziune, a cărei deturnare, prin mijloace aparent legale, poate avea consecinţe deosebit de grave, inclusiv cu privire la siguranţa naţională, postul fiind în grila X.

Împiedicarea producerii acestui prejudiciu imens nu se poate face decât prin suspendarea urgentă a efectelor Hotărârii AGA nelegale din X.

Astfel cum au arătat deja în descrierea situaţiei de drept şi a aparenţei dreptului, se poate constata fără verificări de fond că un grup de persoane din care fac parte X şi X, împreună cu dna. avocat X şi tatăl acesteia, X (unul dintre administratorii numiţi nelegal) au redactat şi depus la Registrul comerţului acte în numele societăţii X SA, deşi nu aveau îndreptăţirea legală să o facă.

Fără a judeca fondul pricinii se poate observa că cererea de convocare a şedinţei AGA, a fost depusă de X la data de X la Monitorul Oficial, deci cu două zile înainte chiar de a se auto-numi preşedinte al CA.

În egală măsură, fără a prejudeca fondul, este evidentă existenţa Hotărârii AGA din X, notată în Registrul comerţului ca urmare a respingerii cererii de intervenţie a grupului menţionat (prin X şi X S.A.) în cauza X. Prin această hotărâre fuseseră numite alte persoane în funcţia de administrator, semnatarii Hotărârii din X, neavând această calitate. Dl. X (sau X) avea(-u) cunoştinţă despre numirea consiliului de administraţie la X, hotărârea fiindu-i/-le opozabilă, astfel că demersul este unul abuziv, fapta fiind săvârşită cu intenţia directă de inducere în eroare a acţionarilor, dar şi a publicului televiziunii X TV., a cărui licenţa de emisie este operată de societatea X SA.

Solicită suspendarea efectelor Hotărârii AGA din X până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anularea acesteia, acţiune introdusă împreună cu prezenta cerere. Efectele hotărârii ce se va pronunţa vor subzista deci vremelnic, până la stabilirea legalităţii sau nelegalităţii Hotărârii AGA din X.

În drept, art. 997 şi urm. Cod procedură civilă, art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 publicată şi dispoziţiile legale menţionate şi analizate în cerere.

Probe : înscrisuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine:

Prin cererea pendinte, reclamanţii solicită instanţei să dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor societăţii X SA din data de X până la data soluţionării acţiunii în anularea hotărârii ce face obiectul dosarului nr. X.

Tribunalul observă dispoziţiile art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată conform cărora, odată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate.

Potrivit art.997 alin. 1 C.proc.civ, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţă de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ o cerere formulată pe calea specială a ordonanţei preşedinţiale şi care constituie, totodată, cerinţe de admisibilitate speciale, care se adaugă condiţiilor generale de exerciţiu ale acţiunii civile: urgenţa, caracterul vremelnic, condiţia neprejudecării fondului şi existenţa unei aparenţe de drept în favoarea reclamantului.

Elementele care caracterizează urgenţa, cerinţă subliniată de art. 997 alin. 1, corespund situaţiilor în care se tinde la păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, se urmăreşte prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Există urgenţă atunci când păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul unei executări nu se pot realiza în mod eficace pe calea acţiunii de drept  comun.

Cerinţa urgenţei  trebuie apreciată de instanţă în  urma  unei analize  in concreto, în raport  de circumstanţele obiective ale procesului. Totodată, trebuie subliniat faptul că este  necesar ca urgenţa să se manifeste atât la momentul  introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi pe tot  parcursul  judecăţii.

În speţă, urgenţa măsurii solicitate este relevată chiar de circumstanţele obiective ale cauzei care converg spre o aparenţă de drept în favoarea reclamanţilor.

Cercetând sumar cauza, pentru a nu se aduce atingere condiţiei de a nu prejudeca fondul, tribunalul observă că decizia Consiliului de administraţie din data de X prin care domnul X a desemnat patru administratori provizorii, contravine dispoziţiilor art. 137 ind. 2 din Legea nr. 31/1990 care stabilesc că, în caz de vacanţă a unuia sau a mai multor posturi de administrator, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel, Consiliul de administraţie procedează la numirea unor administratori provizorii până la întrunirea adunării generale ordinare a acţionarilor.

Domnul X nu se regăseşte în componenţa Consiliului de administraţie desemnat prin Hotărârea AGA din data de X, hotărâre care nu a făcut obiectul unei acţiuni în anulare şi care, în consecinţă, este obligatorie pentru toţi acţionarii societăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

Prin urmare, decizia adoptată la data de X, precum şi celelalte măsuri subsecvente,  cea din X referitoare la numirea în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie şi convocarea adunării generale a acţionarilor la data de X, apar ca nelegale, desigur la o analiză sumară a speţei.

Aspecte de nelegalitate pot fi observate şi în privinţa desfăşurării adunării generale a acţionarilor din data de X, fiind încălcate dispoziţiile art. 130 alin. 2 din lege care impun votul secret pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii.

În plus, procesul verbal al şedinţei nu permite verificarea condiţiilor de cvorum şi de vot, nefiind identificată persoana împuternicită de reprezentantul acţionarului majoritar să participe şi să voteze problemele înscrise pe ordinea de zi ( art. 125 alin.1, alin. 3 din Lege ).

Aşa fiind, tribunalul apreciază că reclamaţii au justificat, cu înscrisurile depuse în probaţiune, toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 C.proc.civ. şi în consecinţă,  va admite cererea astfel cum a fost formulată.

Va dispune suspendarea executării hotărârii AGA din data de X până la data soluţionării acţiunii în anulare ce face obiectul dosarului nr. X.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII 

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de reclamanţii X, având CNP X, cu domiciliul în X, Str. X nr. X, et. X, ap. X, sector X şi X, având CNP X, cu domiciliul în X, Str. X nr. X, bl. X, sc. X, et. X, ap. X, sector X, ambii cu domiciliul procesual ales la sediul SCA X din X, B-dul X nr. X, bl. X, sc. X, ap. X, sector X, în contradictoriu cu pârâta X SA (CUI RO X, J40/X/X), cu sediul în X, Str. X nr. X, et. X, ap. X, sector X.

Dispune suspendarea executării hotărârii AGA din data de X până la data soluţionării acţiunii în anulare ce face obiectul dosarului nr. X.

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, X.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red.jud. X

Dactilo. X./5  ex./X

Comunicat ……………….…

Ex. ……………….…