favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal ;

SENTINŢA PENALĂ NR. 13/S

Şedinţa publică  din data de 29 ianuarie 2019

PREŞEDINTE: (…) - judecător

GREFIER: (…)

Cu participarea procurorului: (…) - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale cu privire la cu privire la inculpaţii:

SP trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal şi luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal ;

BG trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal şi

BR trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrare conform art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2019 când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei la data de 29 ianuarie 2019 când,

T R I B U N A L U L,

Deliberând,

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu numărul 1060/P/2016 din data de 27.02.2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

BG (…) sub aspectul infracţiunii de: conducere a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal.

SP (…) sub aspectul infracţiunilor de: favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 al. 1 Cod Penal şi luare de mită prev. de art. 289 al. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal. 

BR (…) sub aspectul infracţiunii de: dare de mită prev. de art. 290 al. 1 Cod Penal. 

Ca stare de fapt, în esenţă s-a reţinut că:

BG în seara zilei de 11 martie 2016 a condus pe drumurile publice din comuna Crizbav un autoturism marca Alfa Romeo înmatriculat în Bulgaria, producând un accident auto în proximitatea punctului de lucru (ferma de melci aşa cum este cunoscută convenţional în zonă) aparţinând SC R SRL situat pe DC 39, stradă ce leagă localităţile Crizbav de Satu Nou, fără să aibă permis de conducere.

SP care, ulterior producerii accidentului auto mai sus menţionat, nu a iniţiat procedurile judiciare în temeiul cărora autorul accidentului BG ar fi urmat să fie tras la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal şi eventual art. 336 al. 1 Cod Penal deşi organul de poliţie a luat la cunoştinţă în mod nemijlocit de evenimentele respective. De asemenea că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin favorizarea reţinută anterior (în noaptea de 11 spre 12 martie 2016, la ieşirea din Crizbav către Satu – Nou nu a întocmit actele necesare constatării unui accident auto al cărui autor a fost BG şi nu a cercetat comiterea de către persoana amintită a infracţiunilor prev. de art. 335 Cod Penal şi eventual art. 336 al. 1 Cod Penal (aceasta în condiţiile în care BG aflându-se sub influenţa alcoolului s-ar fi făcut vinovat oricum de comiterea unei contravenţii – cea prevăzută de art. 102 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002), a primit suma de 500 de EURO.

În ceea ce priveşte îndatoririle de serviciu pe care inculpatul SP nu le-a respectat, au fost menţionate următoarele:

În cursul anului 2016, inculpatul SP ocupa funcţia de şef de post poliţie Crizbav având, printre alte, şi atribuţii în ceea ce priveşte: desfăşurarea activităţilor de urmărire penală (f. 82); îndrumarea, supravegherea şi controlul traficului rutier; aplicarea măsurilor de impunere a legii împotriva participanţilor la trafic care încalcă normele rutiere; soluţionarea evenimentelor rutiere soldate cu pagube materiale; întocmirea actelor de constatare în cazul comiterii unor fapte de natură penală (conducere fără permis, conducere a unui autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală etc.); constatarea contravenţiilor şi aplicarea măsurilor de sancţionare aferente (f. 87).

S-a apreciat că această „fişă a postului” (f. 82 – 88) se armonizează cu prevederile legale în materie (a se vedea prevederile art. 26 al. 1 pct. 8 şi 10 din Legea 218/2002), prevederi legale încălcate de inculpatul SP.

BR care pentru a-l determina pe poliţistul SP să nu iniţieze procedurile judiciare ce ar fi condus la sancţionarea lui BG sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal şi eventual a infracţiunii prev. de art. 336 al. 1 Cod Penal sau contravenţiei prev. de art. 102 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, i-a înmânat organului de poliţie menţionat, în noaptea de 11 spre 12 martie 2016, suma de 500 de EURO.

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 12.04.2018, în temeiul art. 346 alin. (2) Cod Procedură Penală s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 1060/P/2016 din data de 27.02.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

BG sub aspectul infracţiunii de: conducere a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal.

SP aspectul infracţiunilor de: favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 al. 1 Cod Penal şi luare de mită prev. de art. 289 al. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod Penal. 

BR sub aspectul infracţiunii de: dare de mită prev. de art. 290 al. 1 Cod Penal. 

S-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii de mai sus, pentru infracţiunile menţionată.

După rămânerea definitivă a dispoziţiilor de mai sus s-a stabilit termen de judecată cu citarea părţilor.

În cursul judecăţii, inculpatul SP Petru nu a furnizat declaraţii. Acesta a fost asistat de avocat ales. A fost audiată inculpata BR, aceasta prezentându-se la termenul de judecată din data de 22.01.2018. BG a absentat, însă s-a prezentat la unul dintre termene după terminarea şedinţei de judecată. La termenul la care cauza s-a dezbătut în fond, susnumitul a lipsit. BR a confirmat că acesta cunoaşte de proces. Inculpaţii BR şi BG au fost asistaţi de avocaţi desemnaţi din oficiu.

De asemenea, în cursul judecăţii au fost audiaţi martorii din lucrări IER şi GL. Numiţii GN şi GA nu au putut fi audiaţi fiind absenţi de la domiciliu, fără a se cunoaşte alte adrese ale acestora.

Analizând actele şi probele dosarului, instanţa constată următoarele:

La data de 06 decembrie 2016, organele de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Braşov au consemnat denunţul formulat de către BG care, în esenţă, a reclamat faptul că, pe data de 11 martie 2016, a fost implicat într-un accident auto în calitate de şofer, fără a deţine permis de conducere şi aflându-se sub influenţa alcoolului, iar mama sa BR, ar fi remis şefului postului de poliţie Crizbav (SP) suma de 500 de EURO pentru ca aceasta să nu instrumenteze cauza penală.

Ministerul public a formulat acuzaţia în sensul că la data de 11 martie 2016, BG însoţit de doi prieteni (OA şi GN), a condus autoturismul marca Alfa Romeo înmatriculat în Bulgaria de la domiciliul mamei sale BR situat în Crizbav, strada Crucii nr. 438 până în proximitatea punctului de lucru (ferma de melci aşa cum este cunoscută convenţional în zonă) aparţinând SC R SRL situat pe DC 39, stradă ce leagă localităţile Crizbav de Satu Nou, unde a provocat un accident auto. S-a reţinut că din cauza întunericului (accidentul s-a produs la puţin timp înainte de ora 23.23), a consumului de alcool şi a faptului că BG nu poseda permis de conducere la acea dată, conducătorul auto a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, ieşind de pe partea carosabilă şi răsturnându-se pe un câmp din apropierea fermei menţionate anterior.

BG şi martorii OA şi GN confirmă faptul că în data de 11 martie 2016, BG a condus autovehiculul pe drumurile publice în condiţiile în care BG nu avea permis şi era în stare de ebrietate. La faţa locului a venit SP care a luat la cunoştinţă despre evenimentul rutier, a constatat faptic inexistenţa vreunei victime. Martorul GL a ajutat la tractarea autovehiculului implicat în eveniment.

Conform declaraţiei inculpatului BG acesta nu a fost de faţă când mama sa ar fi oferit suma de 500 de euro inculpatului SP Petru.

Inculpata BR a declarat în faţa instanţei că ea doar a încercat să îi dea acestuia 500 de euro, însă a fost refuzată. De faţă nu a mai fost prezentă altă persoană. Referitor la declaraţia furnizată la urmărire penală aceasta a arătat că şi cu acea împrejurare efectuat aceleaşi susţineri, nu cunoaşte ce s-a consemnat în cadrul declaraţiei sale, deoarece este analfabetă şi nu i s-a citit declaraţia.

producerea accidentului a fost percepută auditiv de către martora ŢER actualmente IER, persoana în cauză locuind în mod curent la ferma respectivă.

Martora, la scurt timp după producerea accidentului, îi trimite inculpatului SP (la acea vreme şeful postului de poliţie Crizbav) un mesaj tip SMS prin care îl anunţă pe poliţist despre evenimentul respectiv, ora mesajului fiind 23.23 (a se vedea procesul – verbal de redare ataşat la f. 62, precum şi declaraţia IER de la f. 55 – 57).

Consumul prealabil de alcool al conducătorului auto BG şi faptul că inculpatul nu avea permis de conducere reies din declaraţia acestuia (f. 53 faţă), declaraţia martorului GN (f. 43 – 45) şi din procesul – verbal de la f. 72 (unde se specifică faptul că BG deţine permis de conducere abia din data de 13 ianuarie 2017).

De asemenea, accidentul respectiv a fost perceput şi de către terţe persoane care l-au sesizat telefonic celuilalt poliţist angajat al postului de poliţie IM (a se vedea procesul – verbal de redare a convorbirii telefonice de la f. 63 unde se face trimitere la locul producerii accidentului – „ferma de melci” şi la numărul de înmatriculare al autoturismului implicat ca fiind „de Bulgaria”).

La scurt timp după producerea accidentului, la faţa locului ajunge şi poliţistul SP.

BG şi GN declară că SP i-a luat în maşina de poliţie de la faţa locului şi i-a transportat până la domiciliul RB.

Martorul GL a arătat că poliţistul SP a asistat la toate manevrele de scoatere a maşinii din decor şi de revenire la locul de plecare, implicat fiind şi inculpatul BG.

Un alt mijloc de probă care-l plasează pe SP la faţa locului este şi convorbirea telefonică purtată de acesta cu inculpata BR (a se vedea procesul – verbal de redare de la f. 61).

Astfel, inculpatul SP îi spune inculpatei BR că este „aici la maşină”, asistând la scoaterea acesteia din câmp, iar inculpata BR îi cere inculpatului SP, ca la întoarcere, să vină „până la ea”, aspect cu care inculpatul SP se arată de acord.

După ce autoturismul marca Alfa Romeo a fost tractat înapoi la locuinţa inculpatei BR, aceasta s-a întâlnit cu poliţistul SP în faţa locuinţei inculpatei.

Referitor la predarea sumei de 500 de euro inculpata BR a arătat în faţa instanţei că a încercat să-i înmâneze această sumă de bani dar a fost refuzată.

Declaraţia numitei BR din cursul urmăririi penale a fost furnizată ca martor, aceasta nu poate fi folosită împotriva ei ca urmare a dreptului de a nu se autoincrimina. BG este de asemenea audiat doar ca martor în cursul urmăririi penale. Dreptul la un proces echitabil este înfrânt atunci când, deşi acuzarea este în posesia unor suspiciuni rezonabile că o persoană este implicată într-o activitate infracţională, nu aduce la cunoştinţa persoanei aceste aspecte şi „alege” modalităţi alternative de ascultare a sa, pentru ca ulterior să le considere probe şi să valorifice aceste probe împotriva aceleiaşi persoane. În aceste condiţii, se impune a se acorda valoare probantă declaraţiei furnizată de inculpată în cursul judecăţii, fiind în condiţii de contradictorialitate şi cu asigurarea asistenţei juridice aferente.

Este dincolo de orice îndoială că audierea unei persoane în calitate de martor, deşi se cunoaşte că este implicată într-o activitate infracţională în legătură cu care este audiat, este contrară dispoziţiilor legale şi pe cale de consecinţă o asemenea declaraţie nu poate fi folosită împotriva sa, după convertirea calităţii de martor în cea de inculpat. Altfel, o persoană citată spre a fi audiată ca martor, calitate în care are obligaţia de a spune adevărul, dacă se autoincriminează ar putea fi pusă sub învinuire, iar în situaţia în care nu ar spune adevărul, evitând o autoincriminare, ar comite infracţiunea de mărturie mincinoasă. Mecanismul acesta duce întotdeauna, de fapt, la punerea sub învinuire a persoanei şi este inechitabil dacă, anterior audierii persoanei în calitate de martor, organele de urmărire penală aveau indicii care creau suspiciunea implicării acesteia în comiterea faptei ce face obiectul audierii în calitate de martor.

Deşi aflarea adevărului trebuie să primeze, procurorul nu poate atribui calitatea de martor unei persoane despre care ştie că este implicată în comiterea unei fapte penale, doar pentru ca folosind mecanismul descris să ajungă la formularea unei acuzaţii penale.

În plus, justificarea prezentată de BR în sensul că este analfabetă şi nu cunoaşte conţinutul declaraţiei care a fost consemnată de organul de urmărire penală va primi valoare probantă deoarece în cuprinsul declaraţiei furnizate la urmărire penală nu rezultă că acesteia i s-a citit declaraţia înainte de a fi semnată.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul inculpatului BG. Pe de o parte declaraţia sa cu privire la darea şi luarea mitei are caracter indirect, deoarece nu a fost de faţă la aceste acţiuni. Pe de altă parte, conducerea autovehiculului pe drumurile publice fără a poseda permis, în cazul acestui inculpat este probată cu martorii care confirmă această acţiune.

Faptul că inculpatul SP Petru nu a aplicat la acel moment sancţiuni şi nu a luat măsurile aferente constatării comiterii unor posibile infracţiuni nu confirmă ab initio luarea vreunei sume de bani cu titlu de mită. Chiar şi în condiţiile existenţei unor premise certe prezumţiile simple nu oferă, în sine, certitudine, ci numai o concluzie de probabilitate stabilită în baza unui raţionament. organele judiciare pot apela la prezumţii simple (judiciare), în special în legătură cu anumite cerinţe ale tipicităţii obiective sau cu privire la tipicitatea subiectivă a faptei ori la imputabilitatea acesteia, astfel că, pentru realizarea unei constatări a comiterii faptei tipice în condiţiile standardului de probă dincolo de orice îndoială rezonabilă, aceste prezumţii simple trebuie să se plaseze în vecinătatea certitudinii, iar orice dubiu profită inculpatului.

Instanţa de judecată nu poate reţine tipicitatea subiectivă a unei fapte numai în baza unei prezumţii simple care este aptă să releve cu o anumită probabilitate comiterea faptei cu forma de vinovăţie stipulată de norma de incriminare sau a existenţei scopului ori a mobilului prevăzut de lege, ci este necesar să se stabilească cu certitudine că prezumţia simplă este reţinută pornind de la constatarea unor împrejurări obiective probate şi că este aptă să răstoarne prezumţia (relativă) de nevinovăţie. Aşadar, probabilitatea necesară pentru reţinerea unei prezumţii simple în mecanismul probaţiunii nu conduce în mod automat constatarea întrunirii standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă. Chiar daca sunt compatibile cu sistemul probaţiunii în procesul penal, prezumţiile simple (judiciare) nasc doar probabilitatea faptului pretins, astfel încât ele pot dobândi valoare probantă pentru formarea convingerii instanţei de judecata in sensul stabilirii certitudinii unei situaţii de fapt corespondente unei cerinţe de tipicitate numai în măsura in care se coroborează cu alte probe legal administrate în cauza. Numai in acest mod ele pot contribui la configurarea certă a tezei probatorii acuzatoriale impusa de standardul probei dincolo de orice îndoiala rezonabilă.

În aceste condiţii, în cazul inculpatului SP, pentru infracţiunea de luare de mită art. 289 al. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 urmează a se pronunţa o soluţie de achitare conform art. 16 litera c Cod Procedură Penală.

Corelativ, pentru aceleaşi argumente, se va dispune achitarea inculpatei BR pentru infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 al. 1 Cod Penal, conform art. 16 litera c Cod Procedură Penală.

Probele administrate relevă că în seara zilei de 11 martie 2016, inculpatul BG a condus pe drumurile publice din comuna Crizbav, fără a deţine permis de conducere şi sub influenţa alcoolului un autoturism marca Alfa Romeo înmatriculat în Bulgaria. În proximitatea punctului de lucru (ferma de melci aşa cum este cunoscută convenţional în zonă) aparţinând SC R SRL situat pe DC 39, stradă ce leagă localităţile Crizbav de Satu Nou, inculpatul a provocat un accident auto, poliţistul SP ajungând la scurt timp la faţa locului.

BG şi martorii OA şi GN confirmă faptul că în data de 11 martie 2016, BG a condus autovehiculul pe drumurile publice în condiţiile în care BG nu avea permis şi era în stare de ebrietate.

În loc să ia măsurile legale ce se impuneau (instrumentarea unui dosar penal care să aibă ca obiect cercetarea lui BG sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 335 Cod Penal şi eventual art. 336 al. 1 Cod penal (aceasta în condiţiile în care BG aflându-se sub influenţa alcoolului s-ar fi făcut vinovat oricum de comiterea unei contravenţii – cea prevăzută de art. 102 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002) SP l-a favorizat pe BG, neiniţiind vreo procedură impusă de lege în sensul tragerii la răspundere penală a acestei ultime persoane amintite.

SP cunoştea faptul că BG nu avea permis de conducere, în mod direct a luat la cunoştinţă despre implicarea acestuia într-un eveniment rutier produs pe drumurile publice, a constatat pe propriile simţuri această stare de fapt şi nu a luat nici un fel de măsuri pentru cercetarea celui implicat. Nici în noaptea evenimentului rutier şi nici în mod rezonabil, de îndată în zilele următoare acestuia.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului este reprezentat de acțiunea și/sau inacțiunea autorului faptei, prin care se acordă ajutor unei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Din perspectiva elementului material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului, este de remarcat că ajutorul nu trebuie dat neapărat unui infractor întrucât activitatea de înfăptuire a justiției este împiedicată inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o faptă interzisă de legea penală, dar care ar putea, în concret, să nu angajeze răspunderea penală datorită unor cauze care fac imposibilă întrunirea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii.

Infracțiunea se consumă în momentul în care acțiunea de a da ajutor a fost executată și a produs urmarea imediată, adică starea de pericol pentru înfăptuirea justiției datorită acțiunii săvârșite, care conține posibilitatea împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, inculpatul SP a acționat cu intenție calificată prin scop, probele administrate în cauză dovedind că și-a dat seama și a dorit să dea ajutor numitului BG, prevăzând că prin faptele sale creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției.

În cursul anului 2016, inculpatul SP ocupa funcţia de şef de post poliţie Crizbav având, printre alte, şi atribuţii în ceea ce priveşte: desfăşurarea activităţilor de urmărire penală; îndrumarea, supravegherea şi controlul traficului rutier; aplicarea măsurilor de impunere a legii împotriva participanţilor la trafic care încalcă normele rutiere; soluţionarea evenimentelor rutiere soldate cu pagube materiale; întocmirea actelor de constatare în cazul comiterii unor fapte de natură penală (conducere fără permis, conducere a unui autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală etc.); constatarea contravenţiilor şi aplicarea măsurilor de sancţionare aferente.

ÎNCADRAREA JURIDICĂ.

Fapta inculpatului BG care, în seara zilei de 11 martie 2016 a condus pe drumurile publice din comuna Crizbav un autoturism marca Alfa Romeo înmatriculat în Bulgaria, producând un accident auto în proximitatea punctului de lucru (ferma de melci aşa cum este cunoscută convenţional în zonă) aparţinând SC R SRL situat pe DC 39, stradă ce leagă localităţile Crizbav de Satu Nou, fără să aibă permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „Conducere a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere” prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal.

Fapta inculpatului poliţist (şef post de poliţie Crizbav) SP care, ulterior producerii accidentului auto mai sus menţionat, nu a iniţiat procedurile judiciare în temeiul cărora autorul accidentului BG ar fi urmat să fie tras la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 335 al. 1 Cod Penal şi eventual art. 336 al. 1 Cod Penal deşi organul de poliţie a luat la cunoştinţă în mod nemijlocit de evenimentele respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „Favorizarea făptuitorului” prev. de art. 269 al. 1 Cod Penal.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica instanţa va avea în vedere circumstanţele reale ale faptelor şi cele personale ale inculpaţilor. Atunci când aplică pedeapsa, instanţa de judecată trebuie să evalueze, pe de o parte, elementele ce ţin de materialitatea faptei în sine, iar, pe de altă parte, datele referitoare la persoana inculpatului, numai examinate împreună aceste aspecte putând conduce la stabilirea în concret a periculozităţii sociale a celui pe care pedeapsa este chemată să-l reeduce. Pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice mai profunde ale făptuitorului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice în mod statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate, numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.

În cazul inculpatului BG acesta este o persoană fără antecedente penală. Este o persoană nomadă, specific etniei din care face parte. A fost audiat la urmărire penală ca martor. Ulterior a absentat. S-a prezentat o singură dată în cursul judecăţii după strigarea cauzei sale. În prezent posedă permis de conducere.

Având în vedere circumstanţele faptei, durata de aproximativ trei ani de la data comiterii faptei scursă până în prezent, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi prin orientarea pedepsei la minimul special de 1 an, cu aplicarea art. 83 Cod Penal, amânarea aplicării pedepsei. Chiar dacă inculpatul nu şi-a manifestat expres intenţia de a presta o muncă în folosul comunităţii aceasta nu este un impediment atâta vreme cât nu există un refuz expres.

În concluzie pentru inculpatul BG, pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod Penal de 1 an închisoare, considerând că această faptă a avut un caracter accidental, pentru a-i permite o perspectivă corespunzătoare în viitor, instanța va aplica în cazul acestuia dispozițiile art. 83 alin. 1,3 Cod Penal și va amâna aplicarea pedepsei pentru un termen de încercare conform art. 84 Cod Penal de 2 ani.

În baza art. 396 alin. 1,4 Cod Procedură Penală raportat la art. 83 Cod Penal urmează să se stabilească în sarcina inculpatului BG pedeapsa de 1 (un) an închisoare. În baza art. 83 alin. 1,3 Cod Penal urmează a amână aplicarea pedepsei. Stabilește un termen de încercare conform art. 84 Cod Penal de 2 ani.

Conform art. 84 alin. 1 și art. 85 Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, susnumitul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, după cum urmează:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile la  Primăria Crizbav sau la Primăria Braşov.

Referitor la inculpatul SP, pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, în baza art. 269 al. 1 Cod Penal se va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 91 Cod Penal se va dispune suspendarea executării pedepsei principale pe un termen de 2 ani calculat conform art. 92 Cod Penal.

Conform art. 93 Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, condamnatul are următoarele obligații:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Braşov sau în cadrul Primăriei Săcele.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. 1 și 4 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Astfel, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Prin ordonanţa din data de 23 februarie 2018 (f. 73 – 75) procurorul de caz a dispus poprirea drepturilor salariale datorate inculpatului SP în vederea confiscării speciale a sumei de 500 de EURO. Având în vedere soluţia de achitare pentru infracţiunea de luare de mită, se va dispune ridicarea măsurii asiguratorii cu restituirea către inculpat a sumelor de bani executate.

Onorariile avocaţilor din oficiu în cuantum de 345 lei pentru fiecare inculpat BR şi BG pentru prestaţiile avocaţilor din oficiu Fluturaş Marius şi Urs Adrian, se suportă din fondurile MJ.

Având în vedere soluţia de condamnare, cei doi inculpaţi vor fi obligaţi la plata către stat a sumelor de 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare, restul sumelor avansate cu acest titlu, rămân în sarcina statului.

Au calitatea de mijloace materiale de probă şi rămân ataşate cauzei:

-(…)

Pentru aceste motive,

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

I.

1. În baza art. 269 al. 1 Cod Penal condamnă pe inculpatul SP (…) la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de favorizarea infractorului.

În baza art. 91 Cod Penal se va dispune suspendarea executării pedepsei principale pe un termen de 2 ani calculat conform art. 92 Cod Penal.

Conform art. 93 Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, condamnatul are următoarele obligații:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Braşov sau în cadrul Primăriei Săcele.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. 1 și 4 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Astfel, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

2. În baza art. 16 litera c Cod procedură Penală dispune achitarea inculpatului SP pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000.

Dispune ridicarea măsurii asiguratorii dispusă faţă de inculpat prin ordonanţa din data de 23 februarie 2018 (f. 73 – 75) şi dispune restituirea către inculpat a sumelor de bani executate.

II.

În baza art. 396 alin. 1,4 Cod Procedură Penală raportat la art. 83 Cod Penal stabileşte în sarcina inculpatului BG (…) pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 83 alin. 1,3 Cod Penal amână aplicarea pedepsei.

Stabilește un termen de încercare conform art. 84 Cod Penal de 2 ani.

Conform art. 84 alin. 1 și art. 85 Cod Penal pe durata termenului de supraveghere, susnumitul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, după cum urmează:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile la  Primăria Crizbav sau la Primăria Braşov.

III.

În baza art. 16 litera c Cod procedură Penală dispune achitarea inculpatei BR (…) pentru infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 al. 1 Cod Penal.

Onorariile avocaţilor din oficiu în cuantum de 345 lei pentru fiecare inculpat BR şi BG pentru prestaţiile avocaţilor din oficiu Fluturaş Marius şi Urs Adrian, se suportă din fondurile MJ.

Obligă pe inculpaţii SP şi BG să plătească statului câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare şi rstul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Au calitatea de mijloace materiale de probă şi rămân ataşate cauzei:

-(…)

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi data de 29.01.2019.

PREŞEDINTEGREFIER

(…)  (…)

Red.C.C.G./29.01.2019

Tehnored.V.P./29.01.2019

- 6 ex -

Domenii speta

Spete similare