Contestatie la executare

Pe rol fiind pronunţarea cauzei civile privind pe  contestatorul R G, şi pe intimata P S.A.R.L,  cu sediul în municipiul Bucureşti,având ca obiect „contestaţie la executare”.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare,lipsesc părţile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că, dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2018, au fost consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, amână pronunţarea pentru termenul de astăzi.

Instanţa lasă cauza în pronunţare, după deliberare dându-se sentinţa de faţă.

INSTANŢA

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 248/244/2018 contestatorul R G, , a chemat în judecată intimata P S.A.R.L., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la K R S.R.L., din mun. Bucureşti, sector 3, Splaiul Unirii, nr. 165, Clădirea TN Offices 2, subsol, parter, si et. 7, 8, 9, formulând contestaţie la executare împotriva executării silite pornită în dosarul de executare nr. 1531/2017 aflat pe rolul BEJA A şi A, şi a solicitat instanţei să dispună anularea tuturor actelor de executare silită şi să constate prescris dreptul de a obţine executarea silită.

În motivarea cererii, contestatorul a precizat că, în fapt, cu ocazia achiziţionării unor bunuri de uz casnic din magazinul Huși, aparţinând S.C. A I S.R.L., reprezentanţii acestuia i-au ofertat posibilitatea emiterii unui card de credit având ca obiect finanţarea achiziţiei pentru viitor si a altor obiecte. A acceptat aceasta oferta, astfel ca, la data de 16.03.2005, intre ERB R S IFN, pe de o parte si contestator, pe de alta parte, a intervenit contractul de credit nr. -----, valoarea fiind indeterminata.

Totodată, i-a fost înmânat un card de credit in vederea accesării creditului respectiv. In realitate, niciodată nu a utilizat acest card si nici nu a mai achiziţionat alte bunuri din magazinul Huși al societăţii menţionate, acesta închizându-se curând după perfectarea contractului.

Cu toate acestea, la data de 19.01.2018 i-a fost comunicata prin corespondenta somaţia din data de 18.01.2018, emisa de executorul Toma Dumitru Paul, prin care i se pune in vedere ca in termen de o zi de la primirea sau lăsarea acesteia la domiciliul său, sa achite suma de 4.433,26 lei, compusa din 144,66 lei, reprezentând comision bancar restant, 2.983,55 lei reprezentând debit principal, 443,52 lei reprezentând dobânda aferenta creditului si 861,53 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu aceeaşi ocazie, i-a fost comunicata instiintarea privind măsura popririi, prin care i s-a adus la cunoştinţa ca s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor contestatorului deschise la A B R SA si R B S.A. pana la concurenta sumei de 4.433,26 lei, precum si încheierea nr. 1531 din 18.01.2018 privind stabilirea cheltuielilor de executare silita, copia certificata de pe încheierea Judecătoriei Huși prin care s-a dispus încuviințarea executării silite si copia certificata a titlului executoriu.

In ceea ce priveşte executarea silita insasi, contestatorul a invocat prescripţia dreptului de a cere executarea silita, in condiţiile in care aceasta procedura a fost demarata peste termenul general de 3 ani de la data încheierii contractului de credit ce reprezintă titlu executoriu.

Astfel, prezenta contestaţie va fi analizata in raport de dispoziţiile Vechiului Cod civil, cu referire la Decretul nr. 167/1958, in virtutea prevederilor art. 6 al. 4 din Noul Cod civil si ale art. 201 din Legea nr. 71/2011 potrivit cărora prescripţiile vor fi supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

Potrivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958 „dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani".

Pe de alta parte, din perspectiva normelor de drept procesual aplicabile, incidente in cauza sunt dispoziţiile Noului Cod de procedura civila, conform art. 3 al. 1 din Legea nr. 76/2011 potrivit cărora dispoziţiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executărilor silite începute dupa intrarea acestuia in vigoare. Or, in conformitate cu art. 705 al. 1 Noul Cod procedura civila dreptul de a obţine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel.

In concret, pana la momentul comunicării actelor de executare silita, contestatorul nu a mai fost somat vreodată sa plătească debitul restant si sumele aferente acestuia.

Mai mult decât atât, cu toate ca in cuprinsul încheierii de încuviințare a executării silite din 20.12.2017 a Judecătoriei Huși se face menţiunea ca creanţa a fost cesionata către P S.A.R.L., el nu a fost notificat vreodată cu privire la acest aspect si nici nu i s-a comunicat contractul de cesiune odată cu actele de executare la care a făcut referire.

Raportat la cele expuse anterior, solicită sa se constate ca a intervenit prescripţia dreptului intimatei de a cere executarea silita si sa se dispună anularea executării silite si a tuturor actelor de executare întocmite in dosarul de executare nr. 1531/T/2017 al BEJA Angheluta Lucian, Damian Ştefan Leonid si Toma Dumitru Paul.

În drept, contestatorul a invocat disp. art. 711 şi urm. din Noul Cod de Procedură Civilă. În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimata P S.A.R.L. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea ca nelegala si neintemeiata a contestaţiei la executare formulate impotriva executării silite insesi si a actelor de executare incheiate de executorul judecătoresc Toma Dumitru Paul in dosarul executional nr. 1531/2017. A precizat că, in fapt, la data de 16.03.2005 a fost incheiat Contractul de credit nr. --intre ERB Retail Services IFN SA in calitate de Finanţator si reclamantul din prezenta cauza in calitate de imprumutat, prin care banca i-a acordat acestuia din urma o linie de credit.

Totodată, au fost efectuate formalităţile de inscriere a Contractului de cesiune creanţe in Arhiva Electronic de Garanţii Reale Mobiliare in conformitate cu dispoziţiile legale in vigoare, sub avizul nr. 2016-00045448659956-HLE si 2017-00047488819653-GWM/2017-00047488889075-WHA/2017-00047488899228-ZCS/2017-00047489219833-AMM/2017-00047489419860-DBI/2017-00047489429347-MTE/2017-00053972332367-YQK/2017-00053972342738-RWL.

Încercările creditorului iniţial de a oferi consiliere si posibilitatea rambursării creditului in mai multe rate avantajoase au fost ignorate de către reclamant, motiv pentru care in anul 2017 a început formalităţile de executare silita prin intermediul BEJ Toma Dumitru Paul.

In paralel cu desfăşurarea executării silite pornite si in speranţa sustragerii in continuare de la plata silita, reclamantul solicita anularea actelor executionale.

Toate cererile si susţinerile reclamanului sunt insa neintemeiate, cu consecinţa respingerii in totalitate a cererii sale.

Intimata a invocat mai multe excepţii:

1.Excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare:

In conformitate cu dispoziţiile art. 715 alin. 1 NCPC " Contestaţia privitoare la executarea silita propriu-zisa, se poate face in termen de 15 zile de la data cand: 1. Contestatorul a luat la cunoştinţa de actul de executare pe care il contesta; 2. cel interesat a primit comunicarea ori dupa caz instiintarea privind infiintarea popririi; 3. debitorul care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executării sau somaţia, ori de la data cand a luat la cunoştinţa, de primul act de excutare in cazurile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executării si nici somaţia sau executare se face fara somaţie."

In prezenta cauza executorul judecătoresc si-a adus la indeplinire obligaţiile prevăzute de lege privind atribuţiile sale si a comunicat debitorilor din prezenta cauza in dosarul sau executional, următoarele acte de procedura: Somaţie imobiliara/mobiliara, copie certificata pentru conformitate cu originalul a incheierii de incuviintare, copie certificata pentru conformitate cu originalul de pe titlul executoriu, incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, contestatorul recunoscând faptul ca aceste acte de procedura iau fost comunicate prin depunerea de către aceasta la dosarul cauzei. Mai mult decât atat executorul judecătoresc a depus toate diligentele necesare pentru ca debitorul sa ia la cunoştinţa corect si complet de toate formele de executare exercitate asupra lui.

In prezenta cauza contestatorul avea la dispoziţie prevederile art. 715 alin. 1 NCPC, in vederea formulării contestaţiei la executare.

Fata de aceste aspecte solicita admiterea prezentei excepţii si respingerea contestaţiei la executare ca tardiv formulate pentru neindeplinirea de către debitoare a obligaţiilor legale prevăzute de NCPC privind termenul in care aceasta avea dreptul de a formula contestaţie la executare.

2.Excepţia netimbrarii acţiunii:

In conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. 6 NCPC, cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează. Aceste dispoziţii legale sunt completate de prevederile art. 197 NCPC, care instituie regula conform căreia, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata.

Prezentele dispoziţii legale se completează cu cele ale articolului 1 OUG 80/2013.

Aceste dispoziţii se coroborează cu cele ale art. 32, 33 si 34 OUG 80/2013:

Art. 32

Taxele judiciare de timbru se datorează atat pentru judecata in prima instanţa, cat si pentru exercitarea cailor de atac, in condiţiile prevăzute de lege.

Art. 33

(1)Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

(2)Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, contestatorului i se pune in vedere, obligaţia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanţa si de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Art. 34

(1)Cand o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere in parte, dupa natura lui, cu excepţia cazurilor in care prin lege se prevede altfel.

(2)Daca la momentul inregistrarii cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulata in parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitata taxa judiciara de timbru.

In conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 OUG 80/2013 " in cazul contestaţiei la executare silita, taxa se calculează la valoarea bunurilor, a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, cand acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferenta acestei contestaţii nu poate depasi suma de 1000 de lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executării silite nu este evaluabil in bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 de lei."

Mai mult decât atat, contestatoarea din prezenta cauza a solicitat si suspendarea executării silite pana la soluţionarea definitiva a prezentului dosar, astfel incat, in conformitate cu dispoziţiile art. 719 NCPC, acesteia ii revine obligaţia de a achita o cauţiune calculata la valoarea obiectului contestaţiei, care in conformitate cu prevederile articolului 719 alin. 2 litera b NCPC si raportat la valoarea actuala a creanţei, aceasta are obligaţia legala de a achita o cauţiune calculata dupa cum urmează: (1000 lei +5% pentru ceea ce depăşeşte 10000 de lei). Instanţa nu va lua in considerare insuficienta timbrare dispunând in consecinţa anularea contestaţiei.

Fata de aceste aspecte solicita instanţei admiterea prezentei excepţii si anularea cererii formulate de către contestator, in cazul in care nu au fost respectate dispoziţiile legale, privind timbrarea cererii de chemare in judecata, iar la dosarul cauzei nu se regăseşte la primul termen de judecata dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestator, achitata la valoarea pretenţiilor solicitate, sau dovada insuficientei timbrări.

Înscrisul inaintat prin posta electronica nu reprezintă o dovada certa a indeplinirii obligaţiei de a achita taxa de timbru, in condiţiile in care prin scanarea unui document se obţine o copie a inscrisului in discuţie, partea având obligaţia de a prezenta instanţei originalul înscrisului, potrivit art. 292 alin.2 NCPC, sub sancţiunea neluarii lui in seama.

Totodată, in condiţiile in care in cuprinsul chitanţei de plata scanata nu este individualizat in mod expres numărul dosarului in care a fost achitata, aceasta nu poate avea forţa probatorie, fiind necesara, depunerea dovezii achitării taxei de timbru in original, pentru ca instanţa de judecata sa procedeze la anularea acesteia, o interpretare contrara fiind de natura a lipsi de conţinut obligaţia instituita de legiuitor in sarcina persoanelor ce formulează o cerere adresata instanţelor de judecata.

3.  Excepţia inadmisibilității cererii privind capătul de cerere referitor la prescripţia extinctiva:

Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural specific prin intermediul căruia oricare dintre parti sau terţele persoane interesate pot obţine desfiinţarea masurilor ilegale de executare silita. Aceasta reprezintă un mijloc procedural special, prin care se poate obţine anularea sau îndepărtarea actelor de executare îndeplinita fara respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, având in vedere faptul ca prin intermediul contestaţiei la executare pot fi anulate/îndepărtate doar actele de executare nelegale, care prezintă vicii din punct de vedere procedural, sau o executare silita demarata fara respectarea prevederilor legale, iar prin contestaţia la executare formulata nu se arata nicio incalcare a legii, motivele invocate fiind lipsite de temei legal, va rugam a respinge ca nelegala si neîntemeiata contestaţia la executare ce face obiectul prezentului dosar.

Prescripţia poate fi opusa pe cale de excepţie, de apărare, formulata de cel in folosul căruia curge prescripţia, iar excepţia de prescripţie constituie o excepţie de drept material substanţial, iar nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil (dreptul material la acţiune) si nu un drept procedural născut in timpul procesului.

Art. 713 alin. (2) NCPC, sub titulatura "condiţii de admisibilitate" stabileşte motive de inadmisibilitate a contestaţiei la executare si fixează limite procedurale in utilizarea acestei proceduri, dupa cum urmează: "In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca in contestaţia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiinţarea lui" .

Contestaţia la executare este mijlocul procedural specific, prin intermediul căruia oricare dintre parti, sau terţe persoane interesate, pot obţine anularea sau indepartarea unor acte de executare silita ilegale.

In ceea ce priveşte invocarea prescripţiei prin intermediul unei contestaţii la executare trebuie sa avem in vedere art. 2513 NCC care prevede: "prescripţia poate fi opusa numai in PRIMA INSTANŢA, prin ÎNTÂMPINARE sau, in lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecata la care părţile sunt legal citate."

Potrivit art. 205 alin. 2 lit. b NCPC, intampinarea trebuie sa cuprindă „excepţiile de procedura ce paratul ridica la cererea contestatorului..." in consecinţa, paratul este cel care, prin intampinare, are posibilitatea sa invoce excepţiile de procedura privitoare la cererea contestatorului.

Aşadar prescripţia extinctiva nu poate fi invocate prin intermediul unei contestaţii la executare deoarece natura juridica a unei contestaţii este aceea a unei veritabile cereri de chemare in judecata si contravine aplicării art. 2513 NCC prin care se statuteaza ca prescripţia poate fi opusa numai prin întâmpinare. Chiar si interpretarea literara a textului limitează invocarea prescripţiei prin întâmpinare prin introducerea cuvântului NUMAI.

Contestatorii care o invoca sunt contestatori, deci nu pot invoca excepţii direct pe calea cererii de chemare in judecata ci pot invoca incidente procedurale de executare cu efecte directe asupra validităţii executării sau respectiv asupra dreptului material in sine. Astfel invocarea unei excepţii pe calea cererii de chemare in judecata este inadmisibila.

Prescripţia extinctiva poate fi invocata pe cale principala, prin formularea unei acţiuni in constatare, ori de cate ori exista interesul clarificării, pe cale judecătoreasca, a unei situaţii incerte.

În acest caz, constatarea prescripţiei in cadrul unei contestaţii la executare este inadmisibila deoarece debitorii au la dispoziţie in acest scop o alta posibilitate, respectiv acţiunea in constatare.

In temeiul art. 249 NCPC (Cel care face o susţinere in cursul procesului trebuie sa o dovedească, in afara de cazurile anume prevăzute de lege.), debitorul are obligaţia ca in momentul in care afirma acest lucru sa probeze prin ataşarea unui document, deoarece instanţa nu poate aprecia in funcţie de simpla afirmaţie a acestuia, astfel incat sa dispună admiterea unei asemenea contestaţii la executare. Luarea in considerare a acestei afirmaţii fara a fi probata ar conduce la o deliberare in mod eronat din partea instanţei.

Astfel, prezentei cereri nu i-a fost ataşata niciun document care sa ateste acest lucru (ex: extras de cont eliberat de banca prin care sa fie evidenţiata ultima plata efectuata in contul contractului de credit).

Pe langa necesitatea probei, apare cu aceeaşi forţa obligaţia de o proba a celui care face o susţinere sau, altfel spus, face o cerere in cursul procesului. Obligaţia de a proba integrează atat obligaţia pârtii de o propune probe, cat si pe cea de a administra probele respective in măsura încuviinţării lor, beneficiind, dupa caz, de concursul instanţei.

Nu reprezintă o atenuare a acestei obligaţii situaţia in care judecătorul ordona din oficiu, in condiţiile art. 254 alin. (5) NCPC, completarea probelor deja propuse ori chiar probe noi, uneori impotriva voinţei pârtilor.

In literatura de specialitate, referitor la repartizarea sarcinii probei intre contestator si parat s-au făcut următoarele precizări: contestatorul va face proba faptului generator al raportului juridic dintre el si parat; paratul va invoca si va dovedi, dupa caz, fie faptele de natura a pricinui ineficacitatea faptului generator de raport juridic, fie faptele ulterioare care au modificat raportul juridic creat, fie faptele ulterioare care au stins raportul juridic dintre parti.

In cazul in care din aceste formule nu reiese cui revine sarcina probei, judecătorul ar putea hotari care dintre parti sa faca proba, ca de altfel si atunci cand pune din oficiu in discuţia pârtilor o imprejurare de fapt; in anumite cazuri, judecătorul ar mai putea dispune ca contestatorul sa faca o proba care, in mod normal, ar reveni paratului sau invers, in toate aceste situaţii, judecătorul va tine cont de împrejurarea ca una dintre parti poate face proba unui anumit fapt mai uşor si mai bine, dar si de necesitatea de a nu se incalca principiul statornicit de art. 249 NCPC.

Insa, mai mult decât atat, reglementarea analizata comporta unele nuanţe:

•in primul rand, obligaţia de a proba aparţine contestatorului, acesta fiind cel care face o susţinere referitoare la existenta unui drept sau interes dedus judecaţii, in cursul procesului insa, in suita apărărilor făcute de către parat ori cei care intervin in proces, aceştia pot face susţineri înaintea instanţei, pe care trebuie sa le dovedească.

•apoi, are sarcina probei acela care afirma un fapt juridic in sens larg, o situaţie care ar putea produce consecinţe procesuale (fie imediate - ne referim aici la excepţii, fie de natura decizionali, adică acelea care au aptitudinea de a influenta hotărârea finala sub aspectul temeiniciei sale).

In conformitate cu dispoziţiile art. 83 alin. 1 teza 1 NCPC „In fata primei instanţe, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau mandatar." Aceste dispoziţii se coroborează cu cele ale art. 85 NCPC, care prevăd la alin. 3 faptul ca " imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica data unui avocat se dovedeşte prin inscris potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei." In prezenta cauza subscrisa nu ni s-a comunicat dovada calităţii de reprezentant a contestatorei in persoana avocatului reprezentant convenţional, prin imputernicirea avocaţiala pe care avea obligaţia sa o emită si sa o depună o data cu cererea de chemare in judecata.

Fata de acest aspect solicita admiterea prezentei excepţii si pe cale de consecinţa, respingerea contestaţiei la executare pentru nedovedirea calităţii de reprezentant a contestatorei, in cazul in care pana la primul termen de judecata, la dosarul cauzei nu se regăseşte imputernicirea avocaţiala in original.

Pe fondul cauzei:

1.Referitor la solicitarea contestatorului de „anulare a actelor de executare silita efectuate in dosarul executional", toate documentele intocmite in cadrul procedurii de executare silita au fost transmise la adresa menţionata in Contractul de credit acesta fiind domiciliul declarat de către contestator.

Potrivit dispoziţiilor din contractul - condiţii generale, contestatorul avea obligaţia sa notifice instituţiei financiar bancare in scris toate schimbările survenite cu privire la domiciliul sau datele sale de identitate, ori contestatorul nu a depus dovezi in acest sens, fiind de rea-credinta.

In cadrul procedurii de executare silita executorul judecătoresc a identificat noul domiciliu al debitorului si a transmis către contestator Revenire Somaţie.

Executarea silita insesi, cat si toate actele de executare ce au fost intocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, si au fost dispuse in conformitate cu prevederile legii.

Mai mult decât atat:

1. Aplicarea de către instanţa de judecata a unei masuri de natura anularii executării silite insesi, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiţionata de dovedirea de către contestator a incalcarii dispoziţiilor legale aplicabile in materia executării silite, condiţie ce nu este indeplinita in prezenta cauza.

2.Simplul fapt al invocării unor "motive" lipsite de suport real nu sunt de natura a proba existenta unor vicii de procedura care sa ii fi prejudiciat pe contestator.

3.Executarea silita înseşi, cat si toate actele de executare ce au fost intocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, motiv pentru care anularea acestora este lipsita de temei legal.

4.Astfel, niciunul dintre motivele invocate de contestator nu pot fi reţinute de către instanţa de judecata drept motive de anulare a executării silite sau a vreunui act de executare silita, atat executarea silita pornita impotriva acestuia, cat si toate actele de executare silita efectuate de BEJ respectând toate prevederile legale impuse de legiuitor.

De asemenea, contestatorul nu indica si nu dovedeşte in niciun fel incalcarea legii in ceea ce priveşte procedura de executare silita pornita impotriva lui, o contestaţie la executare prin care se invoca simple motive ce tin de aprecierea sau conduita pe care acesta o doreşte a o avea intimata, fara a indica vreun temei legal, sunt de natura atat a şicana creditorul, cat si a incarca instanţa de judecata cu „false" cauze de judecata.

6. Astfel, contestatorul prin contestaţia formulata doreşte sa se sustragă de la plata datoriei. Procedura de executare silita a început intrucat contestatorul nu a dorit in niciun fel sa-si achite obligaţiile asumate prin semnarea contractului.

Astfel, niciunul dintre motivele invocate de contestator nu pot fi reţinute de către instanţa de judecata drept motive de anulare a executării silite sau a vreunui act de executare silita, atat executarea silita pornita impotriva acestuia, cat si toate actele de executare silita efectuate de BEJ Toma Dumitru Paul respectând toate prevederile legale impuse de legiuitor.

De asemenea, contestatorul nu indica si nu dovedesc in niciun fel incalcarea legii in ceea ce priveşte procedura de executare silita pornita împotriva lui, o contestaţie la executare prin care se invoca simple motive ce tin de aprecierea sau conduita pe care acesta o doreşte a o avea subscrisa, fara a indica vreun temei legal, sunt de natura atat a şicana creditorul, cat si a incarca instanţa de judecata cu „false" cauze de judecata.

Întrucât debitorului i s-au oferit nenumărate oportunităţi de plata prin înţelegere amiabila si totuşi a ales sa ignore eforturile creditorului de soluţionare amiabila, dar si datorita faptului ca motivele si argumentele sunt neprobate consideram ca aceasta contestaţie la executare este depusa tocmai pentru a ingreuna procesul cu rea credinţa, fiind aplicabile prevederile art. 719 alin. (3

2.  Dreptul intimatei de a cere executarea silita a contestatorului NU este prescris, intrucat:

-debitorul contestator doreşte sa se sustragă de la plata datoriei izvorâte din contractul  incheiat cu banca, intrucat inainte de demararea procedurii executării silite, creditorul a incercat in nenumărate rânduri recuperarea creanţei pe cale amiabila, prin intermediul si contactării telefonice a debitorului si conform art. 2532 alin. (6) NCC: „Prescripţia nu incepe sa curgă, iar, daca a inceput sa curgă, ea se suspenda: pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvării pe cale amiabila a neînţelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost ţinute in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescripţie."

Astfel, nedorindu-se rezolvarea situaţiei pe cale amiabila, in anul 2017 a fost înregistrata pe rolul BEJ Toma Dumitru Paul.

Cum procedura civila nu face referiri la datoriile succesive, art. 711 NCPC arata ca prevederile prezentului capitol se completează cu dispoziţiile noului cod civil privitoare la prescripţia extînctiva.

Potrivit art. 2526 NCC, cand este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune incepe sa curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibila, iar daca prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaţie devine exigibila.

Se retine ca în cauza, prestaţiile succesive alcătuiesc un tot unitar, atat timp cat sunt de natura unor rate ce trebuie achitate pentru acelaşi contract.

Chiar daca contestatorul nu a inteles sa isi citească corespondenta, acestuia ii este opozabila cesiunea de creanţa, societatea notificând acest lucru, trimiţând mai multe scrisori către debitor prin care informează asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care i le datorează, debitorul nedorind soluţionarea conflictului pe cale amiabila.

Potrivit art. 709 NCPC, cursul prescripţiei se întrerupe: "alin. 1 pe data îndeplinirii de către debitor, inainte de începerea executării silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute in titlul executoriu ori a recunoaşterii, in orice alt mod, a datoriei" alin. 2."pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent".

Privind invocarea de către contestator a prescripţiei dreptului de a cere executarea silita, debitorul a fost pus in intarziere prin nenumăratele notificări transmise acestuia incepand cu data cesiunii si pana la data cererii de executare.

Astfel se aplica prevederile art. 2537 alin. 4 NCC „Prescripţia se întrerupe prin orice act prin care cel in folosul căruia curge prescripţia este pus in intarziere." si art. 2540 NCC "Prescripţia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul căruia curge prescripţia numai daca aceasta este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere."

Tinand cont de aceste aspecte, in prezenta speţa nu se poate aplica prescripţia dreptului de a cere executarea silita, intrucat s-a dovedit ca debitorul a fost pus in intarziere, conform prevederilor Codului Civil.

In practica instanţei supreme si in literatura juridica s-a statuat ca, in cazul in care, "dupa implinirea termenului de prescripţie extinctiva, debitorul recunoaşte datoria fata de creditor si se obliga sa o plătească, desi nu mai poate fi vorba despre întreruperea cursului prescripţiei extinctive, suntem totuşi in prezenta unei novatii valabile a obligaţiei civile imperfecte, intr-o obligaţie perfecta (...)" (Dec. nr. 1944/1986 a Trib. Suprem citata in G. Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, ediţia a lll-a). Astfel, prin plata benevola de către debitor a unei sume in contul cesionarului, chiar ulterior termenului de prescripţie, a avut loc o novatie a obligaţiei civile de restituire a imprumutului (debit principal scadent anticipat si dobânda contractuala), nascandu-se o noua obligaţie valabila, astfel ca nu se mai pune in discuţie prescripţia extinctiva. Potrivit art. 201 Legea 71/2011, prescripţiile incepute si neimplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si raman supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

Termenul de prescripţie a fost intrerupt printr-un act începător de executare, respectiv cesiunea de creanţe intervenita intre creditor si subscrisa. In acest sens prescripţia este o sancţiune impotriva creditorului care ramane in pasivitate. Or, in cazul de fata, creditorului nu i se poate imputa rămânerea in pasivitate, acesta prin cesiunea de creanţe a inteles sa inceapa executarea in vederea recuperării debitului restant datorat de către contestator.

De asemenea termenul de prescripţie de 3 ani nu s-a implinit intrucat potrivit dispoziţiilor art. 706 alin. (2) NCPC: "Termenul de prescripţie incepe sa curgă de la data cand se naşte dreptul de a cere executarea silita", implicit dreptul de a cere executarea silita este ocrotit prin reglementările legale in vigoare cu privire la forţa coercitiva a statului, in vederea respectării de către debitorii de rea-credinta a obligaţiilor contractuale pe care si le asuma. Coroboram acest articol si cu dispoziţiile art. 2523 NCC potrivit căruia prescripta incepe sa curgă "de la data cand titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoască naşterea lui", pentru a avea o imagine clara a instituţiei prescripţiei potrivit noilor reglementari. Aşadar dreptul de a cere executarea silita se naşte de la data cand titularul dreptului a cunoscut existenta sa si se întinde pe o perioada de 3 ani de la acest moment, condiţii indeplinite in prezenta cauza.

Analizând documentele aflate la dosarul cauzei, au fost indeplinite dispoziţiile legale cu privire la procedura executării silite, exista un titlu executoriu valabil, exista un contract de cesiune incheiat conform dispoziţiilor legale in vigoare la data incheierii si ca numitul contestator doreşte, cu rea credinţa, sa se sustragă indeplinirii obligaţiilor contractuale.

Fata de aceste aspect solicita respingerea excepţiei invocate de către contestatoare ca nefondata.

Cu privire la necomunicarea cesiunii de creanţa,cu toate ca cesiunea de creanţa isi produce efectele intre cedent si cesionar, din momentul incheierii contractului de cesiune de creanţa, pentru opozabilitatea fata de terţi trebuie indeplinite anumite formalităţi de publicitate. Publicitatea cesiunii poate fi făcuta prin notificarea cesiunii către debitor sau prin acceptarea cesiunii de către debitor. Prin notificarea către debitor a cesiunii se aduce la cunoştinţa debitorului persoana noului creditor si clauzele esenţiale ale contractului de cesiune.

Notificarea debitorului a fost impusa de legiuitor in scopul de a-l instiinta pe acesta despre creditor si de faptul ca cedentul nu mai este proprietarul creanţei si deci plata datoriei urmează sa o faca noul creditor. Prin urmare, pentru a invoca lipsa notificării, debitorul cedat trebuie sa justifice un interes, in sensul ca nestiind de cesiune, a plătit primului creditor -cedentul, plata care in aceste condiţii apare ca perfect valabila.

In condiţiile in care debitoarea cedata nu a realizat vreun act susceptibil sa conducă la stingerea creanţei ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operaţiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declanşata de cesionarul devenit creditor, pentru ca nu ar justifica existenta vreunui interes legitim in derularea unui astfel de demers si ar constitui o valorificare a conduitei sale culpabile de a nu executa de bunăvoie obligaţia pe care si-a asumat-o fata de creditorul iniţial.

In ceea ce priveşte cheltuielile de judecata solicitate de către contestator, potrivit art. 451 NCPC, cu denumirea marginala „Cuantumul cheltuielilor de judecata":

(1) Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor si ale specialiştilor numiţi in condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

(2) Instanţa poate, chiar si din oficiu, sa reducă motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentând onorariul avocaţilor, atunci cand acesta este vădit disproporţionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurata de avocat, tinand seama si de circumstanţele cauzei. Măsura luata de instanţa nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau".

Aşadar, potrivit textului invocat, in vigoare la acest moment, in procesele civile, instanţele pot diminua cheltuielile de judecata constând in onorarii avocaţiale, in mod justificat, atunci cand onorariile respective sunt vădit disproporţionate in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurata de avocat, tinand seama si de circumstanţele cauzei.

De asemenea, se arata expres faptul ca măsura luata de instanţa nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau. Aceasta precizare este in deplina concordanta si cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) si 31 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care stipulează astfel: „Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului" si ca „Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute in interesul procesual al clientului sau", dar si cu art. 127 alin. (1) si 128 alin. (1) Statutul profesiei de avocat, potrivit cărora, „Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul Io onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute in interesul clientului sau", respectiv, „Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale prezentului statut"."

Concluzionând asupra tuturor celor precizate prin prezenta întâmpinare, solicita a constata nelegalitatea si netemeinicia contestaţiei la executare formulata de contestator si pe cale de consecinţa respingerea acţiunii ce face obiectul acestui dosar, cu atat mai mult cu cat contestatorul nu invoca si nu probează in niciun fel nelegalitatea actelor de executare.

In drept, intimata a invocat dispoziţiile art. 205 NCPC, orice alte dispoziţii menţionate in cadrul intampinarii.

La termenul de judecată din data de 07.05.2018, instanţa a pus în discuţia părţilor următoarele excepţii:

1. excepţia de netimbrare a cererii

Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. 6 NCPC, cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 din OUG nr. 80/2013:

Art. 33

(1)Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

(2)Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, contestatorului i se pune in vedere, obligaţia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanţa si de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

In conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 OUG 80/2013 " in cazul contestaţiei la executare silita, taxa se calculează la valoarea bunurilor, a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, cand acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferenta acestei contestaţii nu poate depasi suma de 1000 de lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executării silite nu este evaluabil in bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 de lei."

Prin rezoluţia instanţei din data de 01.02.2018, s-a stabilit în sarcina contestatorului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 316 lei. Contestatorul a achitat o taxă de timbru în cuantum de 365 lei la data de 30.01.2018, conform chitanţei nr. 4491 pe care a depus-o o dată cu cererea de chemare în judecată, la data de 31.01.2018, anterior rezoluţiei instanţei.

Prin urmare, excepţia de netimbrare a cererii a fost respinsă, ca neîntemeiată.

2. excepţia de tardivitate a acţiunii

Instanţa reţine din înscrisurile depuse la dosar că somaţia a fost comunicată contestatorului la data de 19.01.2018, iar contestaţia a fost introdusă la instanţă la data de 31.01.2018

Potrivit dispoziţiilor art. 714 NCPC:

,,(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:

1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă;

2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Termenul în care avea dreptul să formuleze contestaţie este de 15 zile de la data la care a primit încheierea de încuviinţare a executării pronunţată de Judecătoria Huși, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită, somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.

Somaţia împreună cu încheierea de încuviinţare a executării pronunţată de Judecătoria Huși şi încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită au fost comunicate debitorului la data de 19.01.2018. Contestaţia la executare a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Huşi la data de 31.01.2018, înăuntrul termenului de 15 zile reglementat de lege.

Prin urmare, excepţia de tardivitate a acţiunii a fost respinsă, ca neîntemeiată.

3. excepţia lipsei calităţii de reprezentant

La fila 22 din dosarul cauzei există delegaţia de reprezentare a apărătorului ales al contestatorului, astfel şi această excepţia a fost respinsă, ca neîntemeiată.

4. excepţia inadmisibilităţii excepţiei referitoare la prescripţia extinctivă a executării, aceasta a fost unită cu fondul.

Dispoziţiile legale incidente în cauză: potrivit dispoziţiilor art.3 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2009 privind codul civil, „actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii, sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.”

Deoarece contractul de credit nr. -------a fost încheiat între contestator şi ERB R S IFN S.A. la data de 16.03.2005,  anterior intrării în vigoare a noului cod civil la data de 1 octombrie 2011, incidente în cauză sunt prevederile vechiului cod civil din 1864. Incidente in cauza sunt dispoziţiile Noului Cod de procedura civila,executarea silită fiind incepută în anul 2017.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

La data de 16.03.2005, cu ocazia achiziţionării unor bunuri de uz casnic din magazinul Huși, aparţinând S.C. Altex Impex S.R.L., reprezentanţii acestuia i-au ofertat contestatorului posibilitatea emiterii unui card de credit având ca obiect finanţarea achiziţiei pentru viitor si a altor obiecte. A acceptat aceasta oferta, astfel ca, la data de 16.03.2005, intre ERB R Services IFN si contestator s-a încheiat contractul de credit nr.------, valoarea fiind indeterminata. Contestatorului i-a fost înmânat un card de credit in vederea accesării creditului respectiv.

La data 20.05.2016, ERB Retail Services IFN, in calitate de cedent si P S.A.R.L., in calitate de cesionar au încheiat un contract de cesiune de creanţe prin care Cedentul a cedat Cesionarului un portofoliu de creanţe neperformante, intre care se regăseşte si cea rezultata din contractul de credit nr. -----încheiat la data de16.03.2005, intre ERB Retail Services IFN si Romila Gabriel.

P S.A.R.L. a formulat o cerere de executare silită, depusă la BEJA Angheluță şi asociaţii, Angheluță Lucian, Damian Ştefan Leonid si Toma Dumitru Paul, cu sediul in mun. Iași, la data de 13.12.2017 şi s-a format dosarul de executare silită nr. 1531/2017.

BEJA Angheluță şi asociaţii înaintează la Judecătoria Huşi cerere de încuviinţare a executării silite, cerere admisă conform încheierii din camera de consiliu pron. la data de 20.12.2017, în dosar nr. 3394/2017.

Romila Gabriel a formulat prezenta contestaţie la executare, solicitând instanţei să constate prescris dreptul de a obţine executarea silită, precizând că, contractul de credit a fost încheiat în anul 2005, iar el nu a utilizat niciodată cardul de credit oferit de magazinul Altex.

Susţinerile contestatorului sunt întemeiate. Contractul de credit nr. -----, a fost încheiat la data de16.03.2005, intre ERB R S IFN si R G, pe o perioadă nedeterminată.

Prescripţia dreptului de a cere executarea silita este o sancţiune procesuală, un mijloc de stingere a dreptului creditorului de a pune în executare, pe cale silită, titlul său executoriu, cauzată de neglijarea exercitării acestui drept într-un termen prevăzut de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 706 Cod pr. Civilă, dreptul de a obține executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel.  Termenul de prescripție începe sa curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silita.

În cazul prestaţiilor succesive, prescripţia începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaţie devine exigibilă.

În speţă, din analiza graficului de rambursare a creditului, instanţa constată că, într-adevăr, contestatorul nu a restituit nicio sumă începând cu anul 2005, iar suma de 3550,58 lei, a cărei recuperare se urmăreşte prin executare silită, este formată din dobânzi şi comisioane de administrare cont. Aceste sume au fost calculate lunar între anii 2005-2010, dar,  începând cu data de 26.03.2010, în acest cont nu a mai avut loc nici o operaţiune, până la data de 08.08.2016 când este notată cesiunea debitului.

În speţă, fiind vorba despre un contract cu durată nedeterminată, dreptul de a cere executarea silită s-a născut la data efectuării ultimei operaţiuni în cont, respectiv în anul 2010 şi se prescrie în termen de 3 ani, adică în anul 2013.

P S.A.R.L. a formulat cerere de executare silită a contractului de credit la data de 13.12.2017, formându-se dosarul de executare la BEJA Angheluță şi asociaţii, Angheluță Lucian, Damian Ştefan Leonid si Toma Dumitru Paul. Aşadar, cererea de executare silită a fost formulată după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 706 Cod procedură civilă.

Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. Prin urmare, contractul de credit şi-a pierdut caracterul executoriu.

În ceea ce priveşte apărările intimatei referitoare la faptul că prescripţia poate fi opusă numai în prima instanţa, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, că prescripţia extinctivă nu poate fi invocată prin intermediul unei contestaţii la executare deoarece natura juridică a unei contestaţii este aceea a unei veritabile cereri de chemare în judecată şi că  reclamanţii nu pot invoca excepţii direct pe calea cererii de chemare în judecată, acestea sunt neîntemeiate.

Contestația la executare reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căreia oricare dintre părțile interesate poate cere desființarea actelor nelegale de urmărire silită. Una dintre neregularitățile procedurale săvârșite în cadrul executării silite este şi neobservarea intervenirii prescripției dreptului de a cere executarea silită. Rezolvarea acestei neregularităţi poate avea loc numai pe calea contestaţiei la executare, neexistând alt cadru procesual în care să poată fi analizat titlul care se cere a fi executat.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 713 al. 2 Cod pr. Civilă, ,,În cazul în care executarea silită se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca în contestația la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.”

Excepția prescripției executării silite nu este o excepție de procedură, ci este o excepție de fond care presupune administrarea unui probatoriu in dovedirea ei.

De asemenea, intimata a precizat că prescripţia a fost întreruptă,potrivit prevederilor art. 2537 alin. 4 NCC „Prescripţia se întrerupe prin orice act prin care cel in folosul căruia curge prescripţia este pus in intarziere." si art. 2540 NCC "Prescripţia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul căruia curge prescripţia numai daca aceasta este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere."Privind invocarea de către contestator a prescripţiei dreptului de a cere executarea silita, debitorul a fost pus in intarziere prin nenumăratele notificări transmise acestuia incepand cu data cesiunii si pana la data cererii de executare.

Cursul prescripţiei poate fi întrerupt doar în cazurile limitativ prevăzute de art. 709 din CPC:

„(1) Cursul prescripţiei se întrerupe:

1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

2. pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

3. pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori;

4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

5. pe data depunerii cererii de reluare a executării;

6. în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3) Prescripţia nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.”

În cauză nu se identifica nici un caz de întrerupere din cele prevăzute mai sus. Nu s-a făcut dovada acestor notificări adresate contestatorului. Nu s-a făcut dovada notificării cesiunii de creanţă.

Potrivit art. 1578 din Codul Civil: „Debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care:

a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă;

b) primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii.

Conform art. 1579 din Codul Civil: „Cesiunea unei universalităţi de creanţe, actuale sau viitoare, nu este opozabilă terţilor decât prin înscrierea cesiunii în arhivă. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabilă debitorilor decât din momentul comunicării ei.”

Din cele două texte de lege rezultă că cesiunea de creanţă este opozabilă debitorului doar din momentul comunicării acesteia.

Cum nu a fost făcută dovada notificării debitorului, deci nu i-a fost comunicată cesiunea, aceasta nu îi este opozabilă, chiar în situaţia în care aceasta există.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge excepţia inadmisibilității cererii privind capătul de cerere referitor la prescripţia extinctivă.

Având în vedere că dreptul de a cerere executarea silită a contractului de credit s-a prescris, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul R G şi va constata că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silita pentru titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. ----încheiat la data de 16.03.2005 între contestator şi ERB R S IFN S.A, investit cu formula executorie de Judecătoria Huși prin încheierea din data de 20.12.2017  dată în dosar nr. 3394/244/2017.

Executarea fiind făcută în baza unui titlu care şi-a pierdut puterea executorie, este lovită de nulitate, instanţa urmând a dispune anularea executării şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1531/2017 aflat pe rolul BEJA Angheluță şi asociaţii.

Potrivit art. 453  al. 1 Cod pr. civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În speţă, intimata va achita contestatoarei 1016 lei cheltuieli de judecată (taxa de timbru şi onorariul apărătorului ales).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilității cererii referitoare la prescripţia extinctivă.

Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul R G, in contradictoriu cu intimata P S.A.R.L., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la K R S.R.L., Constată că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silita pentru titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. ---------încheiat la data de 16.03.2005 între contestator şi ERB R Se IFN S.A, investit cu formula executorie de Judecătoria Huși prin încheierea din data de 20.12.2017  dată în dosar nr. 3394/244/2017.

Dispune anularea executării şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1531/2017 aflat pe rolul BEJA Angheluță şi asociaţii, Angheluță Lucian, Damian Ştefan Leonid si Toma Dumitru Paul,

În baza art. 453 Cod pr. civilă obligă intimata să achite contestatoarei 1016 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. În cazul declarării apelului, cererea se va depune la Judecătoria Huşi.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.12.2018.

Domenii speta

Spete similare