Infracţiunea de lovire sau alte violenţe

Constată că prin rechizitoriul nr. …/115/P/2016  al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău  şi înregistrat sub nr…./260/2017 pe rolul Judecătoriei Moineşti, au fost trimis în judecată inculpaţii :

C.D.  -  pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen. şi furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit.b  C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., constând în aceea că, împreună cu inculpata S.A. în seara zilei de 19.03.2016, în jurul orelor 22.00, a lovit persoana vătămată G.I. cu pumnii în cap şi în piept, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile de îngrijiri medicale şi i-a sustras de lângă uşa de acces, din partea dreaptă a camerei unde locuia aceasta, două topoare, o furcă cu două coarne şi o săpăligă, precum şi suma de 1.400 lei, bani ce erau depuşi sub perna de pe patul unde dormea;

S.A. -  pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit.b  C.pen., şi distrugere prev.  de art. 253 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., constând în aceea că, împreună cu inculpatul C.D., în seara zilei de 19.03.2016, în jurul orelor 22.00, a lovit de mai multe ori persoana vătămată G.I.  cu un băţ în cap, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile de îngrijiri medicale, i-a sustras de lângă uşa de acces, din partea dreaptă a camerei unde locuia aceasta, două topoare, o furcă cu două coarne şi o săpăligă, precum şi suma de 1.400 lei, bani ce erau depuşi sub perna de pe patul unde dormea şi i-a distrus geamurile de la ferestrele imobilului şi o uşă de acces la o dependinţă

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

În seara zilei de 19.03.2016, în jurul orelor 22.00, inculpaţii C.D. şi S.A. s-au deplasat la locuinţa numitului T.S.  unde au găsit persoana vătămată  G.I.

Aceştia au început să se certe pe fondul unui conflict legat de o moştenire şi inculpatul C.D.  a lovit persoana vătămată G.I.  cu pumnii în cap şi în piept, iar inculpata S.A.  cu un băţ peste cap, de mai multe ori.

Inculpatul C.D.  a scos forţat persoana vătămată din imobilul numitului T.S. , l-a dus în locuinţa acestuia, unde a fost lovită de către ambii inculpaţi, în grădina şi în interiorul locuinţei.

Inculpaţii au sustras de lângă uşa de acces , două topoare, o furcă cu două coarne şi o săpăligă, precum şi suma de 1.400 lei, bani ce se aflau sub perna de pe patul unde dormea persoana vătămată.

La plecare,  inculpata S.A.  a spart mai multe geamuri de la ferestrele imobilului şi o uşă de acces la o dependinţă , aparţinând persoanei vătămate G.I.

În urma acţiunii violente persoana vătămată G.I.  a prezentat un traumatism cranio facial şi corporal, obiectivat prin echimoze, escoriaţii, plagă contuză, hemoragie subconjuctivală, AO cu midriază post traumatică, fisură de timpan şi fractura oaselor nasului, leziuni care s-au putut produce prin loviri repetate cu mijloace contondente şi corpuri dure şi care au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile  de îngrijiri medicale.

Inculpatul C.D.  ,  prezent în instanţă , nu a recunoscut faptele arătând că nu a lovit pe nimeni şi că toate infracţiunile au fost săvârşite de inculpata S.A.  pe care chiar a încercat să o împiedice să mai lovească pe persoana vătămată.

Inculpata  S.A.  s-a sustras cercetării judecătoreşti.

Martora G.V.  (fila 89 dosar ) relatează că a fost sunată de fratele său că se află cu tatăl la spital deoarece a fost lovit. Când a ajuns la spital şi-a găsit tatăl desfigurat la faţă . Discutând cu martorul T.S.  , acesta i-a relatat că cei doi inculpaţi au intrat peste ei în casă , noaptea și au început să îl lovească pe G.I. , târându-l prin grădină , fiind găsit plin de noroi.

Aceeaşi martoră spune că inculpaţii i-au sustras pensia în valoare de 1400 lei pe care partea vătămată o ţinea sub pernă şi că datorită leziunilor provocate de loviturile primite în zona ochiului  , au fost necesare trei intervenţii chirurgicale şi şi-a pierdut funcţia vederii la acesta.

Martorul G.I.  (fila 90) spune că s-a întors în ţară în ziua de 19.03.2016 şi a doua zi de dimineaţă a mers la tatăl său. Şi-a dat seama că s-a întâmplat ceva grav deoarece porţile erau dărâmate şi geamurile sparte. Intrând în casă şi-a găsit tatăl desfigurat la faţă , plin de sânge şi atunci a anunţat organele de poliţie şi l-a dus la spital. Întrebându-l ce s-a întâmplat , după ce s-a reuşit reabilitarea stării de sănătate , persoana vătămată i-a povestit că era la martorul T.Ş.  când cei doi inculpaţi au năvălit peste ei , au început să îi lovească , l-a târât prin grădină prin noroi şi în locuinţa sa l-au lovit din nou , i-au distrus geamurile , i-au luat pensia de sub pernă şi nişte obiecte de grădinărit care au fost găsite de organele de poliţie la perchiziţia efectuată.

În cauză s-a efectuat o expertiză de specialitate medico-legală care a avut ca obiective următoarele : să se stabilească cu ajutorul actelor medicale şi pe persoană, leziunile provocate de loviturile inculpatului asupra persoanei vătămate ;să se stabilească data producerii acestor leziuni;să se stabilească consecinţele leziunilor provocate; să se stabilească care dintre aceste leziuni s-au vindecat complet, parţial şi care sunt ireversibile, având în vedere diagnosticele şi intervenţiile suferite ulterior agresiunii săvârşite de inculpat ; să se precizeze care sunt simptomele acestor leziuni şi dacă până la  momentul prezent le mai resimte ; să se precizeze dacă simptomele prezentate de persoana vătămată determină dificultăţi la efort fizic, ameţeli, dificultăţi de auz sau de vedere;să se precizeze dacă în urma leziunilor contuzionale, hemoragice  provocate de inculpat , i s-a pus viaţa în primejdie persoanei vătămate ;să se precizeze dacă leziunile provocate asupra persoanei vătămate de către inculpat au dus la diminuarea sau chiar înlăturarea funcţiei unui simţ sau organ, în speţă văz şi auz ;să se stabilească dacă numărul de 17-18 zile îngrijiri medicale a fost corect stabilit ;să se stabilească dacă intervenţia chirurgicală pentru afecţiunea cronică de glaucom efectuată în data de 20.06.2017, este urmarea directă a leziunilor suferite de către persoana vătămată  în urma evenimentului din data de 20.03.2016, leziuni descrise pe larg în certificatul medico-legal nr. …/A.2 M emis de către Serviciul de Medicină Legală Moineşti ;să se stabilească dacă raportat la concluziile medicului oftalmolog din cuprinsul certificatului medico-legal, care nu face referire la o eventuală intervenţie chirurgicală ulterioară ci doar despre un control la 5 zile , astfel să se precizeze dacă operaţia de glaucom  era necesară  în cazul persoanei vătămate sau dacă a fost efectuată la cererea pacientului .

Concluziile raportului de expertiză care nu a fost contestat de către părţi au fost că victima G.I.  a prezentat la data de 19.003.2016 un traumatism cranio-facial cu multiple hematoame şi echimoze , periorbitar bilateral , mamlaro-zigomatic stânga , temporo-zigomatico-malaro-genio maseterin drept , endobucale , fractura oaselor nasului , fisură de timpan , exceriaţie frontală , excoriaţii hemitorace stâng, coapsă stângă , genunchi stâng , plagă contuză şi excoriaţie gamba stângă şi traumatism ocular forte-hematoame orbitare , hemoragie subconjunctivală bilateral, luxaţie de cristalin , midriază fixă , leziuni care au putut fi produse la data de 19.03.2016.

Se menţionează că leziunile traumatice oculare au impus intervenţie chirurgicală , ulterior apărând complicaţii: dezlipire de retină , glaucom şi hemoragie care s-au operat , intervenţii care nu au mai putut recupera funcţia şi forma ochiului.

În cadrul aceluiaşi raport de expertiză se arată că actualmente persoana vătămată prezintă pierderea vederii la ochiul stâng iar numărul de îngrijiri medicale ca urmare a evoluţiei stării după traumatism , s-a ridicat la 100 de zile.

Se arată că există legătură de cauzalitate între leziunea oculară dobândită ca urmare a loviturilor primite , prin aceea că traumatismul ocular stâng a fost grav , afectând structurile intraoculare , cu hemoragie , glaucom secundar .

Pe cale de consecință nu se poate exclude legătura de cauzalitate între loviturile primite şi consecinţa pierderii simţului vederii la ochiul stâng , chiar şi indirectă , toate celelalte stări patologice ale  au avut rol de factori sau împrejurări favorizante care nu exclud, însă, culpa penala a inculpaţilor.

Prin urmare se impune schimbarea încadrării juridice din art.193 alin.2 Cod penal în art.194 alin.1 lit.a,b Cod penal.

Faptele au fost dovedite şi prin : plângerea şi declaraţia persoanei vătămate – (fl. 2, 20-24);certificat medico – legal nr. …./87/A2.M/25.03.2016 - (fl. 25); proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice (f. 5-19);proces verbal de examinare fizică a persoanei vătămate şi planşe foto (fl. 27-38);acte şi prescripţii medicale (f. 39-53);factură contravaloare sticlă geam (f. 54);extras CEC Bank (fl. 55-56); declaraţii martori  -  (fl.  83-93);proces verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare şi planşe foto (f. 117-138);proces verbal de examinare fizică şi planşe (fl. 140-146); dovezi de predare-primire (fl. 150-152); acte de proprietate şi documente fiscale (fl. 153-194);procese verbale şi declaraţiile inculpaţilor  C.D.  şi  S.A.  - (fl.57-82).

Faptele inculpatului  C.D. care, împreună cu inculpata S.A.  , în seara zilei de 19.03.2016, în jurul orelor 22.00, a lovit persoana vătămată G. I.  cu pumnii în cap şi în piept, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile de îngrijiri medicale şi i-a sustras de lângă uşa de acces, din partea dreaptă a camerei unde locuia aceasta, două topoare, o furcă cu două coarne şi o săpăligă, precum şi suma de 1.400 lei, bani ce erau depuşi sub perna de pe patul unde dormea, , realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. de art. 194  alin. 1 lit.a,b  C.pen., şi furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit.b  C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Faptele inculpatei S.A.  care, împreună cu inculpatul C.D. , în seara zilei de 19.03.2016, în jurul orelor 22.00, a lovit de mai multe ori persoana vătămată G.I. cu un băţ în cap, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile de îngrijiri medicale, i-a sustras de lângă uşa de acces, din partea dreaptă a camerei unde locuia aceasta, două topoare, o furcă cu două coarne şi o săpăligă, precum şi suma de 1.400 lei, bani ce erau depuşi sub perna de pe patul unde dormea şi i-a distrus geamurile de la ferestrele imobilului şi o uşă de acces la o dependinţă, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. de art. 194  alin. 1 lit.a,b  C.pen., furt calificat prev. de art. 228 alin.1 – 229 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit.b  C.pen., şi distrugere prev.  de art. 253 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul nu este la prima încălcare a legii penale , faptele din prezenta fiind în concurs cu săvârşirea altor infracţiuni tot cu acte de violenţă , aşa cum rezultă din studiul fişei cazier.

Deoarece inculpaţii nu au fost condamnaţi pentru niciuna din infracţiunile  pentru care au fost trimişi în judecată , le vor fi aplicabile prevederile art. 38 alin.1 şi art.39 lit.b Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, faptul că inculpatul  C.D. este la prima încălcare a legii penale şi are în întreţinere 3 minori , instanţa apreciază că rolul educativ al pedepsei se poate realiza şi fără privare de libertate.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. cu referire la art.72 alin1 Cod  penal , deduce din durata pedepsei durata reţinerii din data de 22.03.2016, orele 16.30 până la data de 23.03.2016, orele 15.30.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comăneşti  pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Inculpata S.A.  s-a sustras cercetării judecătoreşti şi nu s-a prezentat în instanţă pentru aşi da acordul în vederea prestării muncii în folosul comunităţii.

Execută 2 ani şi 9 luni închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) N.C.Pen., interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) N.C.Pen., interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta săvârşită , inculpaţii  au săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, au adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatele medico-legale care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpaţi, persoana vătămată a avut nevoie un număr consistent de îngrijiri medicale şi chiar şi-a pierdut vederea la ochiul stâng.

Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsită de inculpaţi si prejudiciul suferit de partea  civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorilor faptelor ilicite.

Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpaţilor , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor (vatamarea integritatii corporale a persoanelor vătămate ) si a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârsirea faptei ilicite.

Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.

Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanta constata ca suma solicitate reprezentând daune morale apar ca fiind sume proporţionate si rezonabile in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de părţile civile in urma faptei săvârşite de inculpat.

În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin faptele inculpaţilor.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 6697,13 lei daune morale care se compune din : 1400 lei contravaloare pensie sustrasă , 2000 lei distrugerile provocate , 2500 lei intervenţia chirurgicală la ochi , diferenţa fiind hrană , transport , medicamente , conform bonurilor depuse la dosar şi daune morale în cuantum de 15.000 lei reprezentând suferinţa , stresul postoperatoriu , prejudiciul de imagine.

Martora D.C. (fila 91 dosar) propusă de persoana vătămată pentru latura civilă , menţionează că pentru schimbarea uşii şi a geamurilor distruse s-au cheltuit 2600 lei.

Se va avea în vedere că persoana vătămată a solicitat suma de 2000 lei contravaloarea distrugerilor provocate.

Aceeaşi martoră spune că pentru operaţiile efectuate s-a cheltuit suma de 10.000 lei.

Persoana vătămată a solicitat suma de 2500 lei .

Persoana vătămată a dovedit prin chitanţele de la filele 41/59 că a cheltuit suma solicitată cu titlu de despăgubiri civile , mai puţin contravaloarea distrugerilor care nu sunt imputabile decât inculpatei S.A. , doar aceasta fiind trimisă în judecată pentru infracţiunea de distrugere , astfel existând legătură de cauzalitate.

Inculpatul C.D. a fost de acord cu achitarea sumei de 1400 lei reprezentând pensia sustrasă şi în acest sens a şi consemnat-o la executorul judecătoresc pe numele persoanei vătămate (filele 87-88).

Suma va fi inclusă în despăgubirile către partea vătămată deoarece aceasta nu a înţeles să o ridice din contul său .

În urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa inculpatului C.D. , au fost identificate uneltele agricole sustrase de la locuinţa persoanei vătămate G.I., prin dovada de predare-primire din data de 25.03.2016, organele de poliţie judiciară i-au restituit persoanei vătămate aceste bunuri sustrase.

În baza art.25 Cod penal, art.397 C.proc.pen., rap. la art.1357 Cod. civ., admite în parte acţiunea civilă şi obligă inculpaţii în solidar către partea vătămată la plata sumei de 4697,13 lei cu titlu de despăgubiri civile  şi 13.000  lei daune morale .

În baza art.25 Cod penal, art.397 C.proc.pen., rap. la art.1357 Cod. civ., admite acţiunea civilă şi obligă pe inculpata S.A.  către partea vătămată la plata sumei de 2000  lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.P.P. rap. la art. 1.349 N.C.C., faţă de disp. art. 23 alin. (2) şi art. 25 alin. (1) N.C.P.P., obligă pe inculpaţi în solidar către Spitalul de Urgenţă …. la plata sumei de 3.633,25 lei , către Spitalul Orăşenesc …..la plata sumei de 49,654 lei , sume ce reprezintă servicii medicale pentru persoana vătămată G.I. , ce vor fi reactualizate la data executării silite .

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare informează inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei fiecare , cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .

În baza art.276 Cod proc penală obligă pe inculpaţi către partea vătămată la 3500 lei cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.

Domenii speta

Spete similare