În cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către reclamantul care solicită recuperarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial nu se face referire la prestarea vreunor servicii de asistenţă juridică, așa încât simpla emitere a unei fac

Hotărâre 6529 din 15.09.2018


Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de … sub nr. …, reclamanta … a chemat în judecată pe pârâta..., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 6.033 lei compusă din 5.784 lei, reprezentând cotele de întreținere plus 249 lei (0,025% pe zi de întârziere), reprezentând penalități ce le datorează reclamantei, sume aferente perioadei decembrie 2015 – decembrie 2016, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că, începând cu luna decembrie 2015 și până la data de 31 decembrie 2016, pârâta, în calitate de comodatar/chiriaș al apartamentului nr. .. situat în …, a refuzat să plătească cotele de întreținere aferente spațiului pe care îl ocupă în imobil și a spațiilor de folosință comună.

Reclamanta a mai menționat că în cursul anului 2008 i-a fost adus la cunoștință contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … din data de  … la BNP …, prin care apartamentul sus-menționat a fost înstrăinat, noul proprietar fiind …, persoană juridică italiană, cu sediul în … .

Ulterior acestui moment, reclamanta a primit o copie a contractului de comodat prin care societatea comercială – persoana juridică italiană a dat spre folosință imobilul descris anterior către ..., persoană juridică română, cu sediul în … . În cuprinsul contractului de comodat a fost stipulată obligația comodatarului de a plăti toate facturile necesare utilizării apartamentului. Cu toate acestea, reclamanta a arătat că, în ciuda numeroaselor discuții și insistențe, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de plată.

În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 230/2007, O.G. nr. 85/2001, art. 194 C. proc. civ.

Acțiunea este legal scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâta, deși legal citată, nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În fapt, instanța reține că la data de  … s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare (filele 24-27) între  .. și .. , în calitate de vânzători și  …, persoană juridică italiană, cu sediul în .., în calitate de cumpărător, având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. .., situat în … .

Ulterior încheierii contractului menționat, respectiv la data de …, a fost încheiat un contract de împrumut de folosință (comodat – bun imobil) între proprietarul ..., în calitate de comodant și ..., persoană juridică română, în calitate de comodatar, având ca obiect darea spre folosința comodatarului a imobilului situat în … .

În cuprinsul contractului a fost stipulată o clauză potrivit căreia comodatarul se obligă să plătească facturile aferente utilităților.

Astfel, având în vedere faptul că din luna  … și până în luna … pârâta  …, în calitate de comodatar, nu și-a executat obligațiile de plată a cotelor de întreținere aferente spațiului pe care îl ocupă în imobil și a spațiilor de folosință comună, reclamanta  … a chemat-o în judecată pe aceasta în vederea recuperării sumelor datorate.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului …, instanța constată că, potrivit art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Întrucât reclamantul este cel care pornește acțiunea, acestuia îi revine sarcina de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.

Instanța reține că, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.

Raportând aceste dispoziții legale la obiectul cauzei, instanța reține că nu poate avea calitate procesuală pasivă decât proprietarul imobilului cu privire la care au fost calculate cotele de întreținere, iar faptul că între acesta și pârâtă s-au prevăzut anumite clauze contractuale prin care aceasta din urmă își asuma plata utilităților nu este de natură a conduce la o altă concluzie. Astfel, raporturile dintre părțile contractului de comodat urmează a fi reglementate distinct, nerespectarea clauzelor fiind de natură a produce efecte exclusiv între acestea, atrăgând răspunderea contractuală în condițiile legii și ale convenției părților.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța apreciază întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei …, urmând a o admite și a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată  împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.