Aplicare art. 1 al. 3 din legea 165/2013.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. X/866/2017 din 05.05.2017 reclamanta SA a chemat în judecată pe pârâtele CL TF FF şi CJ I FF,  solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- obligarea pârâtei CL TF FF să întocmească procesul verbal de punere în posesie şi să procedeze la punere în posesie a reclamantei cu privire la suprafaţa de 1,85 ha teren situat în intravilan oraş Târgu Frumos;

- obligarea pârâtei CL TF FF să întocmească documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate şi să o înainteze comisiei judeţene Iaşi, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 200 lei întârziere calculate începând cu a 31 zi de la data rămânerii definitive a hotărârii;

- obligarea pârâtei CJ I FF la emiterea titlului de proprietate pe numele reclamantei pentru suprafaţa de teren menţionată, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 200 lei întârziere calculate începând cu a 31 zi de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamanta arată că a dobândit ca efect al contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale autentificat sub nr. 818/04.04.2014 drepturile patrimoniale privind suprafaţa de 1,85 ha teren situat pe raza oraşului TF.

Cedenţii sunt moştenitorii defunctului AI care în anii 1959-1963 a figurat în registrul agricol cu suprafaţa de 1,85 ha teren în zona „ Şesul Gării”.

În anul 1991 pe numele moştenitorilor s-a eliberat adeverinţa nr. 57/02.10.1991, fiind reconstituit dreptul de proprietate prin hotărârea nr. 33/09.08.1991 a comisiei judeţene.

În pofida numeroaselor demersuri, această hotărâre nu a intrat niciodată în posesia moştenitorilor, comisia locală refuzând să o pună la dispoziţia acestora.

După perfectarea contractului de cesiune reclamanta s-a adresat de mai multe ori comisiei locale în vederea eliberării hotărârii nr. 33/1991, a finalizării procedurii de emitere a titlului de proprietate şi punerea efectivă în posesie.

Întrucât consideră că pârâta CL TF FF a dat dovadă de rea credinţă şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin potrivit legii, solicită admiterea acţiunii.

Pârâtelor le-au fost comunicate cererea de chemare în judecată şi înscrisurile depuse de reclamantă, iar la data de 23.05.2017 pârâta CL TF FF a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la dispoziţiile art. 1 al. 3 din legea 165/2013. De asemenea, a solicitat introducerea în cauză a comisiei locale Bălţaţi motivat de faptul că o mare parte din terenul revendicat de reclamanţi se regăseşte pe administrativul acestei comune raportat la înscrierile din registrul agricol anii 1959/1963.

La data de 25.05.2017 pârâta CJ I FF a depus întâmpinare prin care arată că titlul de proprietate se emite pe numele persoanelor care au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate în urma procedurii speciale prevăzute de legislaţia funciară, precum şi faptul că se află în imposibilitatea emiterii titlului de proprietate până la momentul în care comisia locală va înainta documentaţia prealabilă necesară.

Au fost solicitate relaţii de la CL TF FF şi de la CJ I FF.

La termenul din 15.11.2017 instanţa a respins cererea de introducere în cauză a comisiei locale Bălţaţi, precum şi excepţia inadmisibilităţii formulate de comisia locală Târgu Frumos.

Instanţa a dispus decăderea reclamantei din proba testimonială şi din proba cu interogatoriul, a încuviinţat reclamantei proba cu înscrisuri şi a respins proba cu expertiza topografică ca nefiind utilă cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 comisia locală, în urma validării dreptului de proprietate de către comisia judeţeană, procedează la punerea în posesie şi întocmirea documentaţiei necesare emiterii titlului de proprietate, în sensul dispoziţiilor art. 36 din HG 890/2005.

Prin contractul de cesiune ale unor drepturi patrimoniale autentificat sub nr. 818/04.04.2014 numiţii AN , AP, AX, în calitate de cedenţi, au cedat cu titlu oneros ( vândut ) cesionarei SA drepturile patrimoniale cu privire la suprafaţa de 1,85 ha teren ce va avea amplasamentul pe teritoriul administrativ al oraşului TF, astfel cum aceste drepturi vor fi determinate şi concretizate ca urmare a reconstituirii proprietăţii pe baza legilor fondului funciar.

Conform menţiunilor din acest contract cedenţii oferă ca garanţie a dreptului lor pentru terenul ce face obiectul cesiunii registrul agricol al defunctului AI şi adeverinţa nr. 57/02.11.1991.

La data de 02.11.1991CL TF FF a emis adeverinţa nr. 57 ( f. 32 verso) prin care se adevereşte faptul că moştenitorilor AN, AS, AX, AP li s-a stabilit dreptul de proprietate  pentru o suprafaţă de 1,85 ha teren ( această suprafaţă fiind menţionată după ce s-a tăiat suprafaţa de 1,94 ha menţionată iniţial) prin hotărârea nr. 33/09.08.1991 a comisiei judeţene Iaşi, fiind înscrişi în anexa nr. 3 la poziţia 10.

În urma relaţiilor solicitate de către instanţă, cele două comisii nu au depus hotărârea nr. 33/1991 ( aceasta nefiind găsită în arhive), însă a fost depusă anexa nr. 3. În anexa nr. 3 a oraşului Târgu Frumos la poziţia nr. 10 ( 77) figurează înscris autorul AI cu moştenitorii AN, AS, AX, AP cu suprafaţa de 1,94 ha teren solicitată şi suprafaţa de 1,94 ha teren stabilită în proprietate, din care 1,75 ha teren în extravilan şi 0,19 ha teren în intravilan.

În registrul agricol din anii 1959-196 3 AI figurează înscris cu suprafaţa totală de 1,85 ha teren, din care suprafaţa de 1,41 ha la locul denumit „ Comuna Bălţaţi” ( deşi la rubrica „ alte comune” nu este înscrisă nicio suprafaţă).

Prin urmare, întrucât potrivit anexei de validare nr. 3 după autorul AI s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,94 ha teren situat pe raza oraşului TF moştenitorii acestuia r fi fost îndreptăţiţi să primească terenul de la comisia locală Târgu Frumos, chiar dacă anterior colectivizării autorul ar fi deţinut teren pe raza comunei Bălţaţi, în cauză nefiind administrată vreo probă din care să rezulte că anexa de validare menţionată ar fi fost modificată sau anulată.

Deşi conform anexei de validare moştenitorii defunctului AI au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,94 ha teren, din care doar 0,19 ha teren intravilan, reclamanta pretinde să fie pusă în posesie cu suprafaţa de 1,85 ha teren intravilan, chiar în condiţiile în care potrivit contractului de cesiune aceasta a cumpărat drepturile patrimoniale cu privire la suprafaţa de 1,85 ha teren ce va avea amplasamentul pe teritoriul administrativ al oraşului TF, astfel cum aceste drepturi vor fi determinate şi concretizate ca urmare a reconstituirii proprietăţii pe baza legilor fondului funciar.

Conform dispoziţiilor art. 1 al. 3 din legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).

Potrivit art. 24 din acelaşi act normativ:

(1) Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.

(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).

(3) Numărul de puncte acordat în condiţiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).

(4) În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).

(5) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia.

(6) Documentele transmise după împlinirea termenului prevăzut la alin. (5) nu se iau în considerare de către Comisia Naţională la emiterea deciziei.

(7) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor transmite Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în termen de 5 zile de la primire, o copie a documentelor prevăzute la alin. (5).

In dreptul comun, executarea silită a obligaţiilor de a face este reglementată de dispoziţiile art. 903-914  C.proc.civ. Potrivit art. 907 cod proc. civ., pentru neexecutarea obligaţiilor de a face cu caracter strict personal (intuitu personae) nu se pot acorda daune cominatorii.

In materia fondului funciar, potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea 18/1991, poate fi obligat să plătească penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 906 din Codul de procedură civilă ( art. 894 în forma iniţială a codului) primarul, în calitate de preşedinte al comisiei locale, în acele situaţii în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate sau punerea efectivă în posesie şi instanţa admite plângerea persoanei nemulţumite.

Textul de lege menţionat reglementează o situaţie de excepţie în materia dreptului civil şi de aceea el se aplică exclusiv în situaţiile ce intră sub incidenţa sa, respectiv în situaţiile în care instanţa admite plângerea persoanei interesate şi obligă comisia locală de fond funciar să înmâneze titlul de proprietate sau să îl pună pe petent în posesie.

Potrivit art. 906 cod proc. civ. dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unor penalităţi de către instanţa de executare.

Prin urmare, instanţa constată că potrivit dispoziţiilor legale citate, poate fi obligat la plata de penalităţi doar primarul şi numai după încuviinţarea executării silite dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare debitorul nu execută obligaţia de a face ( respectiv obligaţia de punere în posesie sau de înmânare a titlului şi nicidecum obligaţia de întocmire a documentaţiei).

Având în vedere dispoziţiile legii 165/2013 citate anterior, instanţa constată că reclamanta nu este îndreptăţită să fie pusă în posesie şi să primească titlu de proprietate pentru suprafaţa de 1,85 ha teren, aceasta putând primi doar compensare prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).

Mai mult, acesta a pretins să fie pusă în posesie cu suprafaţa de 1,85 ha teren în intravilanul oraşului TF deşi, aşa cum am arătat, cedenţii au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafaţa de 0,19 ha teren intravilan ( restul de 1,75 ha fiind teren extravilan).

În consecinţă, faţă de considerentele expuse, instanţa constată că cererea reclamantei este neîntemeiată şi o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta CLTF.

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SA, în contradictoriu cu pârâtele CL TF FF şi CJ I FF.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare