Nulitate titlu de proprietate emis pe numele cumpărătorului terenului.

Sentinţă civilă 1001 din 24.05.2017


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. X/866/2017 din 25.01.2017 reclamantul PMP, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar a chemat în judecată pe pârâţii CJI şi CN, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate  nulitatea absolută a titlului de proprietate  nr. 177293/12.12.1993 emis  în beneficiul pârâtului.

În motivarea cererii se arată că prin cererea nr. 11127/28.07.2016 adresată primarului doamna CV solicită în baza art. 26 din hotărârea nr. 294/22.09.2016 a Comisiei judeţene Iaşi anularea titlului de proprietate menţionat la care a anexat copia contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2400/20.11.1989, copia cărţilor de identitate a sa şi a pârâtului

După cum rezultă din conţinutul contractului numitul MN a vândut suprafaţa de 891 mp teren soţilor VN şi V , iar pentru suprafaţa vândută în mod greşit a fost emis titlul de proprietate pe numele cumpărătorului.

Faţă de aceste împrejurări solicită admiterea acţiunii.

Pârâţilor le-au fost comunicate cererea de chemare în judecată şi înscrisurile depuse de către reclamanţi, iar la data de 02.02.2017 Comisia judeţeană Iaşi a depus întâmpinare prin care arată că în cazul în care instanţa va constata că titlul de proprietate a fost emis cu nerespectarea prevederilor legale, va proceda conform dispoziţiilor art. 58 din legea 18/1991. De asemenea, solicită a se constata că PMP în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar nu are calitate procesuală activă în cauză. Potrivit art. III al. 1 şi 2 din legea 169/1997 calitate procesuală activă în litigii de această natură are Primarul ca autoritate publică şi nu în calitate de preşedinte al comisiei de fond funciar.

Pârâtul CN nu a depus întâmpinare, însă la data de 20.04.2017 un înscris în care arată că în baza contractului de vânzare cumpărare a dobândit suprafaţa de 891 mp împreună cu soţia sa, astfel că invocă excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive. Totodată, înţelege să invoce şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ( fără a arăta motivele).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

La data de 12.12.1993 a fost emis titlul de proprietate nr. 177293 pe numele CN pentru suprafaţa de 891 mp teren.

Conform contractului autentificat sub nr. 2400/20.11.1989 numitul SC prin mandatar MN a vândut numitului MN, căsătorit cu CV o casă de locuit situată în Paşcani, pe suprafaţa de 891 mp teren proprietate de stat. Conform menţiunilor din contract cumpărătorul cunoaşte faptul că terenul pe care se află construcţia este proprietate de stat şi i se atribuie suprafaţa de 100 mp teren pe durata de existenţă a construcţiilor prin decizia nr. 134/20.07.1989a biroului executiv al Consiliului Popular Oraş Paşcani.

Deşi s-a solicitat de la OCPI Iaşi şi Comisia judeţeană documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, nu a fost identificată decât fişa suprafeţelor primite în proprietate. Potrivit menţiunilor din această fişă titlul a fost emis avându-se în vedere anexa nr. 2b poziţia 93.

Potrivit relaţiilor comunicate de către Comisia judeţeană Iaşi, nu a fost identificată cerere formulată de CN, iar acest nume nu figurează la niciuna din poziţiile anexei nr. 2b.

Potrivit art. III al. 2 din legea 169/1997 nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenta instanţelor judecătoreşti de drept comun.

Instanţa constată că acest text de lege nu face nicio referire la faptul că primarul poate invoca nulitatea ca autoritate publică aşa cum susţine pârâta Comisia judeţeană Iaşi. Mai mult, din ansamblul reglementărilor speciale în materia fondului funciar, având în vedere şi atribuţiile pe care le are primarul în calitatea sa de preşedinte al comisiei locale de fond funciar, se poate aprecia că acesta are calitate procesuală activă în temeiul legii 169/1997 tocmai în calitatea sa de preşedinte al comisiei locale.

În consecinţă, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâta Comisia judeţeană Iaşi şi de către pârâtul CN.

Potrivit art. 59 cod proc. civ. mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

În cauza de faţă titlul de proprietate contestat a for emis doar pe numele pârâtului CN ( chiar dacă prenumele acestuia este eronat menţionat), nu şi pe numele soţiei sale, viorica, astfel că nu era necesar ca în cauză să fie chemată în judecată şi aceasta din urmă.

Prin urmare, instanţa constată că excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de pârât este neîntemeiată şi va fi respinsă.

Conform art. III al. 1 din legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000  pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991  şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991  pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000  şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţa stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări  sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.

Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că pârâtul ar fi fost persoană îndreptăţită la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate şi nici faptul că i s-ar fi stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 891 mp teren în baza dispoziţiilor legii 18/1991.

Pârâtul împreună cu soţia sa nu a cumpărat suprafaţa de 891 mp teren ( suprafaţa de teren menţionată în contract fiind identică cu cea din titlul de proprietate, fiind modificată denumirea străzii după anul 1990), ci a cumpărat doar casa de locuit amplasată pe terenul proprietate de stat, primind în folosinţă suprafaţa de 100 mp teren pe durata de existenţă a construcţiilor.

Prin probele administrate nu s-a dovedit faptul că pârâtul ar fi formulat vreo cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate şi că acestuia i s-ar fi stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 891 mp teren. Deşi s-a întocmit o fişă a suprafeţelor primite în proprietate, menţiunile din această fişă nu corespund realităţii, pârâtul nefiind înscris în anexa de validare nr. 2b şi nefiind identificată nici vreo cerere formulată de către acesta în vederea stabilirii dreptului de proprietate.

Prin urmare, întrucât pârâtului nu i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 891 mp teren prin procedura specială instituită de legea 18/1991, în mod nelegal pe numele acestuia s-a emis titlu de proprietate

În consecinţă, instanţa constată că acţiunea de faţă este întemeiată, astfel că o va admite şi va constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 177293/12.12.1993 emis pe numele CN

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâţi şi excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de pârâtul CN

Admite acţiunea formulată de reclamantul PMP în contradictoriu cu pârâţii CN şi Comisia judeţeană Iaşi.

Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 177293/12.12.1994 emis pe numele CN

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi,  .

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta