Contestație la executare. Titlu executoriu - contract de închiriere. Penalități.

La data de 15.06.2018, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani sub număr unic de dosar /2018, contestația la executare formulată de contestatoarea -, în contradictoriu cu intimaţii - - şi -, împotriva actelor de executare silite efectuate împotriva sa, conform somaţiei nr. 18277/24.05.2018 emisă în dosarul de executare nr. /24.05.2018, solicitând anularea actelor de executare emise cu încălcarea prevederilor legale referitoare a executarea fiscală pornită împotriva sa şi restituirea sumelor reţinute nelegal. Cu judecata în lipsă.

În motivare se arată că în urma încheierii de şedinţa nr. 97/15.11.2017 emisă de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2017, prin care s-a admis contestaţia la titlu formulată de către contestatoare, organul fiscal - - a procedat la modificarea Somaţiei nr. 24603/17.11.2016 emisă în dosarul de executare nr./17.11.2016, in următorul fel: "1)- Se corectează eroarea materială din Somaţia nr. 24603/17.11.2016 cu privire la data titulului executoriu nr. 2686, in sensul înscrierii corecte a datei de 09.11.2015 ca data a titlului executoriu nr. 2686 in loc de data de 07.01.2016; 2)- Se modifica suma înscrisa in Somaţia nr. 24603/17.11.2016 cu titlu de "chirie pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţa" de la suma de 117407,78 lei la suma de 21066,46, din care suma de 10533,33 lei cu titlu de debit principal si suma de 10533,23lei cu titlu de accesorii".Conform Somaţiei emisa in dosarul de executare nr. 39 din 24.05.2018, înregistrata sub nr. 18277/24.05.2018, -, in calitate de organ fiscal a in mod greşit accesoriile la debitul principal in cuantum de 20015,52 lei, calculând în mod greşit accesorii în cuantum de 0,5% pe zi aplicate asupra obligaţiilor de plata neachitate. -, nu ia in considerare prevederile Legii speciale in cauza, si anume Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea A.N pentru Locuinţe si Hotărârea nr. 962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea A. N.  pentru Locuinţe. Prin punctul nr. 24 al art. I din Hotărârea nr. 251/06.04.2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 284/14.04.2016 a fost introdus alin. (13) al art. 15 din Legea nr. 152/1998, se prevede că: "(13) Contractul de închiriere iniţial se încheie în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (4) din Legea nr. 152/1998. republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform repartiţiei, în condiţiile legii, şi cuprinde clauze referitoare la: (...) c) aplicarea de penalităţi de 0.1%/zi din suma datorată, pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadentă." Mai învederează şi faptul că a fost beneficiară a contractului de închiriere suprafeţe cu destinaţie de locuinţă nr.12769/04.07.2013, pentru care instanţa - în cadrul dosarului nr. /2014 , prin sentinţa definitivă nr.2686/09.11.2015 - a admis excepţia lipsei de interes privind cererea - de obligare a subsemnatei la plata de despăgubiri, context faţă de care nu poate preciza care este titlul executoriu ce se execută silit împotriva sa , şi nu cunoaşte nici cuantumul creanţelor pretinse prin actele de executare silită, acest cuantum urmând a fi clarificat şi lămurit în contextul legislativ al hotărârii judecătoreşti, dar şi a contractului de închiriere suprafeţe cu destinaţie de locuinţă nr. 12769/04.07.2013.În drept a invocat dispoziţiile art. 260 - art. 262 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură Fiscală , coroborate cu prevederile art. 226, alin.(3), art. 230 şi art. 236 din Legea 207/2015, Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea A.N. a Locuinţelor, coroborate cu prevederile Hotărârii nr. 962/2001. A solicitat proba cu înscrisuri şi depunerea dosarului de executare. La solicitarea instanţei, contestatoare a făcut următoarele precizări la data de 04.07.2018(f. 14), prin care arată actele contestate în prezentul dosar: decizia de modificare a somaţiei nr. 24603/17.11.2016,emisă în dosarul nr. 2060/17.11.2019; somaţia nr. 18277/24.05.2018, emisă în dosarul de executare nr. 39/24.05.2018.A depus înscrisuri.Intimata - a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. Arată intimata că actul de executare silita contestat, somaţia nr. 18277/24.05.2018 in dosarul de executare nr. 39/24.05.2018 a fost emis in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769/04.07.2013, ce constituie titlu executoriu potrivit Sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015 pronunţata de Judecătoria Paşcani in dosarul civil nr. /2014 si a încheierii nr. 97/15.11.2017 pronunţata de Judecătoria Paşcani in dosarul civil nr. /2017, încheiere care lămureşte aplicarea titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civila nr. 2686/09.11.2015 „in sensul ca pentru obligaţiile de plata a chiriei solicitate in temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769 din 04.07.2013, instanţa a retinut ca, in temeiul art. 1789 Cod civil, acest contract are caracter executoriu, astfel ca pretenţiile reclamantei - care au avut la baza contractul din anul 2013 au fost respinse ca lipsite de interes, nemaifiind nevoie de o hotarare judecătoreasca in acest sens.” Menţionează că sumele înscrise in actul de executare silita reprezintă obligaţii bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, iar colectarea acestora este stabilita in sarcina organelor fiscale in temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive sau a altui înscris, care potrivit legii, constituie titlu executoriu, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Astfel, -  a pus in aplicare prevederile legale ale art. 226, alin. (3) - Cod procedura fiscala, cu respectarea condiţiilor legale privind executarea silita, coroborat cu prevederile art. 267 din acelaşi act normativ. Ca urmare a încheierii nr. 97/15.11.2017 pronunţata de Judecătoria Paşcani in dosarul civil nr. /2017, ce lămureşte aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civila nr. 2686/09.11.2015, organul fiscal a procedat la modificarea actului de executare silita Somaţia nr. 24603/17.11.2016 modificând cuantumul sumei datorate potrivit titlului executoriu Sentinţa civila nr. 2686/09.11.2015 la cuantumul total de 21.066,46 lei, si la emiterea actului de executare silita Somaţia nr. 18277/24.05.2018 in baza titlului executoriu reprezentat de contractului de închiriere nr. 12769/04.07.2013. La momentul încheierii contractului de inchiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769/04.07.2013, legea speciala prevedea penalitati de întârziere de 0,5%/zi din suma datorata pentru neindeplinirea obligaţiilor de plata la scadenta. Hotararea Guvernului nr. 251/06.04.2016 publicata in Monitorul Oficial nr. 284/14.04.2016 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea A.N. pentru Locuinţe, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 962/2001, care introduce alin. (13) al art. 15 din H.G. nr. 962/2001, act nomativ la care face referire contestatoarea, produce efecte de la momentul intrării in vigoare. Or, prin sentinţa civila nr. 2686/2015 pronunţata de Judecătoria Paşcani, definitiva la data de 07.01.2016, instanţa dispune rezilierea contractului de inchiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769 din 04.07.2013 încheiat intre Municipiul Paşcani si contestatoare, astfel incat majorările de întârziere au fost calculate in cota prevăzută de legislaţia specifica pe perioada de valabilitate a contractului de inchiriere si pana la data stingerii tuturor sumelor datorate cu titlu de debit principal, in condiţiile in care in contractul de inchiriere nr. 12769/04.07.2013 nu exista prevederi privind limitarea cuantumului accesoriilor. De asemenea, prin Sentinţa civila nr. 2686/2015 pronunţata de Judecătoria Paşcani se dispune si evacuarea paraţilor -  din locuinţa ce face obiectul contractului de inchiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769/04.07.2013, situaţie in care temeiul prevederilor art. 1831, alin. (2) din Codul civil, evacuarea chiriaşului incuba obligaţia de plata a chiriei prevăzute in contract pana la data eliberării efective a locuinţei. Potrivit procesului-verbal de predare-preluare nr. 6019/02.04.2018 emis de Municipiul Paşcani eliberarea efectiva a locuinţei ce a făcut obiectul contractului de inchiriere nr. 12769/04.07.2013 a avut loc la data de 02.04.2018.Afirmaţiile contestatoarei potrivit carora nu poate preciza care este titlul executoriu ce se executa silit împotriva sa, precum si faptul ca nu cunoaşte cuantumul creanţelor ce se executa silit sunt neîntemeiate. Sub acest aspect, se poate lesne prezuma ca Judecătoria Paşcani a comunicat către părţile interesate atat Sentinţa civila nr. 2686/09.11.2015 pronunţata in dosarul civil nr. /2014, definitiva la data de 07.01.2016, cat si încheierea nr. 97/15:11.2017, pronunţata in dosarul nr. /2017, definitiva la data de 06.02.2018, si ca, contestatoarea, in calitate de parat in dosarul nr. 5690/866/2014 si in calitate de reclamant in dosarul nr. /2017, cunoştea existenta si conţinutul titlului executoriu.Atât prin sentinţa civila nr. 2686/09.11.2015, cat mai ales prin încheierea nr. 97/15.11.2017 instanţa statueaza in acelaşi sens si anume ca, contractul de închiriere încheiat intre parti este titlu executoriu in ceea ce priveşte plata chiriei, astfel incat pentru obligaţiile de plata a chiriei solicitate in temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţa nr. 12769/04.07.2013, in temeiul art. 1789 Cod civil, acest contract are carater executoriu, astfel ca pretenţiile reclamantei - care au avut la baza contractul din 2013 au fost respinse ca lipsite de interes, nemaifiind nevoie ca instanţa sa prbnunte o hotarare judecătoreasca de obligare a paratei la plata chiriei, locatorul putând proceda la punerea in executare silita a contractului referitor la plata chiriei, nemaifiind necesara intervenţia instanţei de judecata pentru plata chiriei la termenele si in modalităţile stabilite in contract, sau in lipsa acestora prin lege. Menţionează că debitoarea a fost informata in scris anual asupra sumelor datorate, organul fiscal comunicând către debitoarea in cauza notificări pentru punerea in întârziere, cu precizarea cuantumului sumelor datorate cu titlu de chirie si accesorii.În drept, se invocă Legea nr. 134/2010 privind Codul de pocedură civilă; Legea nr. 207/20.06.2015 privind Codul de procedura fiscala; Legea nr. 152/15.07.1998 privind înfiinţarea A.N. pentru Locuinţe; Hotararea Guvernului nr. 251/06.04.2016 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea A.N. pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001.Intimata a depus înscrisuri în susţinerea întâmpinării.Intimata - a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, formulând apărări în fapt şi în drept identice cu cele ale primei intimate.A depus înscrisuri în dovedirea susţinerilor sale.Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care învederează că în somaţia nr. 18277/24.05.2018 emisă în dosarul de executare nr. 39/2018, în mod greşit s-au calculat penalităţi de 0,5 % pe zi aplicate asupra obligaţiilor de plată. Reiterează obligaţia de a se aplica procentul de 0,1% pe zi, menţionat de HG 251/2016. Arată că până în anul 2016, legea specială nu cuprindea cuantumul de 0,5% pe zi de întârziere, ci acesta a fost stabilit prin hotărâre de consiliu local. Singura reglementare era cea din legea locuinţelor, şi astfel se poate înţelege de ce a fost preluată în contract. Legea specială în cazul de faţă este Legea ANL nr. 152/1998 şi HG 962/2001.

La solicitarea instanţei s-au depus dosarele de executare nr. 39/2018 şi 2060/2016 la solicitarea instanţei, intimata P- a depus nota de calcul a debitului menţionat în somaţia nr. 18277/24.05.2018,privind contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013. a precizat că în dosarul nr. 39/2018 nu s-au poprit sume de la contestatoare, dat fiind promovarea prezentei contestaţii la executare, iar în dosarul nr. 2060/2016, din suma totală de 21066,46 lei (debit şi penalităţi),s-a reţinut prin poprire suma totală de 13503,22 lei,rămânând un rest de 2969,99 lei, reprezentând penalităţi. A mai precizat intimata că temeiul în baza căruia s-au calculat penalităţile de întârziere aferente contractului de închiriere nr. 12769/2013, îl constituie HG nr. 1275/2000, anexa 12, unde este prevăzut procentul de 0,5% penalităţi, pe zi de întârziere. Reiterează faptul că HG 251/2016, invocat de către contestatoare, nu se aplică în speţă.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: Între -, în calitate de administrator şi contestatoarea -, în calitate de chiriaş, a fost încheiat  contractul  de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţă nr. 4409 din 11.08.2003 pentru apartamentul cu două camere -, contract ce a fost prelungit succesiv prin acte adiţionale.

La data de 4.07.2013 între -, în calitate de administrator şi contestatoarea -, în calitate de chiriaş, a fost încheiat  contractul  de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţia de locuinţă nr. 12769 pentru apartamentul cu două camere - pe o perioadă iniţială de 1 an, cu începere de la data de  1.07. 2013  până la data de 30.06. 2014, prelungită ulterior prin actul adiţional nr. act adiţional  nr. 11753/5715/1 07 2014, pentru o perioadă de un an.

Întrucât contestatoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale rezultate din contractul nr. 4409 din 11.08.2003, prin sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, definitivă prin neapelare la data de 07.01.2016, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2014, contestatoarea a fost obligată să le plătească reclamanţilor (- şi -) suma de 21066,46 lei, reprezentând despăgubiri (din care 10533,23 lei reprezintă contravaloare chirie restantă pentru perioada  10.12.2011- 30.06.2013, iar suma de 10533,23 lei reprezintă penalităţi de întârziere(f.26-30). Sentinţa civilă menţionată constituie titlul executoriu, potrivit art. 632 alin. 2 şi art. 634 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ.

Prin aceeaşi sentinţă civilă, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 12769 din 4 07 2013, s-a dispus evacuarea pârâţilor  -  din locuinţa ce face obiectul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 12769 din 4 07 2014, s-a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei -  la plata sumei de 12025,10 lei reprezentând despăgubiri solicitate in temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 12769 din 4.07.2013, excepţie invocată din oficiu de instanţă şi în consecinţă a fost respinsă cererea  reclamanţilor ca lipsită de interes.

În temeiul sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015, definitivă prin neapelare la data de 07.01.2016, s-a deschis dosarul de executare silită nr. 2060/2016 al -(f.114-154).

În cadrul acestui dosar de executare silită, contestatoarea a formulat contestaţie la executarea silită însăşi şi contestaţie la titlul, ce a format obiectul dosarului nr. 2017, în care s-a pronunţat încheierea nr. 97/15.11.2017, definitivă prin neapelare (f. 143-147). Prin această încheiere, s-a admis excepţia tardivităţii cu privire la contestaţia la executare însăşi, s-a respins ca tardiv formulată contestaţia la executare însăşi, cu referire la actele de executare din dosarul de executare nr. 2060/2016, contestaţie formulată de contestatoarea -, s-a admis contestaţia la titlu formulată de contestatoarea Jitaru Irina cu privire la sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2014. Astfel, s-a lămurit aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, în sensul că pentru obligaţiile de plată a chiriei solicitate în temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 12769 din 04.07.2013, instanţa a reţinut că, în temeiul art. 1789 C.civ., acest contract are caracter executoriu, astfel că pretenţiile reclamantei - care au avut la bază contractul din anul 2013 au fost respinse ca lipsite de interes, nemaifiind nevoie de o hotărâre judecătorească în aceste sens. Prin aceeaşi sentinţă, Judecătoria Paşcani a admis capătul de cerere privind obligarea pârâtei Jitaru Irina la plata sumei de 21.066,46 lei, reprezentând despăgubiri (contravaloare chirie, la care s-au adăugat penalităţi, reduse la totalul chiriei restante) solicitate în temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 4409 din 11.08.2003. Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015, s-a reţinut caracterul executoriu al contractului de închiriere nr. 12769 din 04.07.2013, spre deosebire de contractul anterior, înregistrat cu nr. 4409 din 11.08.2003, care nu a avut un astfel de caracter executoriu. Aşadar, sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015 reprezintă titlu executoriu pentru despăgubirile solicitate in temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 4409 din 11.08.2003, precum şi pentru rezilierea contractului din anul 2013, evacuarea din spaţiul în litigiu şi cheltuielile de judecată stabilite.

În urma pronunţării acestei încheieri, în dosarul de executare silită nr. 2060/2016, - a emis decizia nr. 18144/24.05.2018 (f. 149), comunicată contestatoarei sub semnătură, la data de 30.05.2018 (f. 150), prin care „1)- Se corectează eroarea materială din somaţia nr. 24603/17.11.2016 cu privire la data titlului executoriu nr. 2686, în sensul înscrierii corecte a datei de 09.11.2015 ca data a titlului executoriu nr. 2686 în loc de data de 07.01.2016; 2) Se modifică suma înscrisă în Somaţia nr. 24603/17.11.2016 cu titlu de "chirie pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţa" de la suma de 117407,78 lei la suma de 21066,46, din care suma de 10533,33 lei cu titlu de debit principal si suma de 10533,23 lei cu titlu de accesorii”, menţionându-se şi că actele de executare întocmite în temeiul titlului executoriu nr. 2686/09.11.2015 îşi păstrează valabilitatea însoţite de această decizie, şi că celelalte menţiuni din somaţia nr. 24603/17.11.2016 emisă în dosarul nr. 2060/2016, rămân nemodificate. Acest act este contestat de către contestatoare în prezentul dosar.

Tot ca urmare a încheierii nr. 97/15.11.2017, definitivă prin neapelare, s-a constituit dosarul de executare nr. 39/24.05.2018 (f.98-113), de către -, în care s-a emis somaţia nr. 18277/24.05.2018, comunicată contestatoarei sub semnătură la data de 30.05.2018 (f. 112-113). Această somaţie este contestată în prezentul dosar.

Plecând de la situaţia de fapt descrisă mai sus, instanţa constată că împotriva contestatoarei se desfăşoară două executări silite, generate de două debite urmărite, diferite:

- una în temeiul sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015, definitivă prin neapelare la data de 07.01.2016, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2014, sentinţă ce constituie titlu executoriu potrivit art. 632 alin. 2 şi art. 634 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ., raportat şi la încheierea nr. 97/15.11.2017, definitivă prin neapelare, cu privire la despăgubirile solicitate in temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 4409 din 11.08.2003, precum şi pentru rezilierea contractului din anul 2013, evacuarea din spaţiul în litigiu şi cheltuielile de judecată stabilite, executare silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. 2060/2016;

- una în temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă nr. 12769 din 04.07.2013, care, aşa cum s-a reţinut în cuprinsul sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015, definitivă prin neapelare la data de 07.01.2016, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2014, şi al încheierii nr. 97/15.11.2017, definitivă prin neapelare, constituie titlu executoriu în temeiul art. 1798 C.civ., pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege. Prin urmare,pentru pretenţiile derivând din acest contract, s-a format dosarul de executare silită nr. 39/24.05.2018 (f.98-113), de către -.

Astfel, susţinerile contatoarei potrivit cărora nu ştie care este titlul executoriu ce se execută silit împotriva sa, şi nu cunoaşte nici cuantumul creanţelor pretinse prin actele de executare silită, sunt neîntemeiate, câtă vreme a fost parte în dosarele în care s-au pronunţat cele două hotărâri, unde s-a explicat clar care sunt titlurile executorii puse în executare împotriva sa. Aspectele legate de întinderea creanţei derivate din contractul de închiriere constituie un alt aspect, ce urmează a fi analizat în cadrul prezentei hotărâri.

A) Cu privire la actele de executare silită ce formează obiectul dosarului de executare silită nr. 2060/2016 se reţin următoarele:

Contestatoarea este în termen să conteste numai decizia nr. 18144/24.05.2018, potrivit art. 260-261 C.proc.civ., şi a actelor de executare ulterioare emiterii acestei decizii, pentru cele anterioare deja stabilindu-se prin încheierea nr. 97/15.11.2017, că o contestaţie la executarea silită însăşi este tardivă. După pronunţarea acestei încheieri, în dosarul de executare silită s-au emis numai decizia nr. 18144/24.05.2018 şi o adresă către BCR, privind sumele de poprit la această bancă (diferenţa de 12964,14 lei şi o înştiinţare de înfiinţare a popririi pentru aceeaşi sumă), sumă ce derivă din titlul executoriu – sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015 (f. 151-153).

Analizând conţinutul deciziei nr. 18144/24.05.2018, instanţa constată că nu există motive de nelegalitate a acesteia, decizia fiind emisă în acord cu încheierea nr. 97/15.11.2017. Astfel, a fost corectată somaţia nr. 24603/17.11.2016 (f. 118), unde se menţiona ca sumă de executat împotriva debitoarei contestatoare, suma de 24581,54 lei debit şi 92826,54 accesorii, în temeiul  sentinţei civile nr. „2686/07.01.2016”, respectiv pentru suma de 320 de lei cheltuieli de judecată. Sumele executate potrivit acelei somaţii, cuprindeau şi sumele rezultate din contractul de închiriere nr. 12769 din 04.07.2013, astfel că organul fiscal a înţeles ca în dosarul de executare nr. 2060/2016 să urmărească numai sumele rezultate din sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, iar pentru sumele ce derivă din contractul de închiriere menţionat, să formeze un alt dosar de executare, respectiv dosarul nr./2018. Astfel, în mod corect s-a îndreptat eroarea strecurată în somaţia nr. 24603/17.11.2016, sub aspectul datei sentinţei civile, ca fiind 09.11.2015, în loc de 07.01.2016, ultima fiind data rămânerii definitive a sentinţei, şi nu data pronunţării, respectiv cu privire la sumele de urmărit potrivit acestui titlu executoriu, ca fiind 21066,46 lei, format din 10533,23 lei cu titlu de debit principal şi 10533,23 lei accesoriu. De asemenea, cealaltă menţiune din somaţia nr. 24603/17.11.2016, referitoare la suma de cheltuieli de judecată este corectă, urmând a se menţine, întrucât prin sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, pârât a fost obligată să plătească suma de 320 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Faţă de aceste considerente, contestaţia la executare silită privind actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr./2016 al -,este neîntemeiată, urmând a se respinge ca atare.

Potrivit precizărilor depuse se intimată (f.161), în contul creanţei de 21066,46 lei, executată în acest dosar, s-a poprit de la debitoare, până la data emiterii adresei nr. 26783/28.09.2018, suma totală de 13503,22 lei, reprezentând debit principal şi accesorii, rămânând de plată un rest de 7563,24 lei, reprezentând penalităţi de întârziere. Faţă de faptul că actele de executare silită în acest dosar de executare silită sunt legal întocmite, nu se impune restituirea vreuneia dintre sumele poprite către contestatoare, având în vedere că nu s-a stins integral creanţa executată.

B) Cu privire la actele de executare silită ce formează obiectul dosarului de executare silită 39/2018 se reţin următoarele:

În urma pronunţării încheierii nr. 97/15.11.2017, definitivă prin neapelare, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr.  2145/866/2017, prin care, aşa cum s-a arătat anterior, s-a lămurit aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2686/09.11.2015, organul fiscal de executare silită --,  competent raportat la dispoziţiile art. 226 alin. 3 C.proc.fisc. ( „(3) Executarea silită a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.”), coroborat cu art. 267 C.proc.fisc.(„Prevederile prezentului titlu se aplică şi pentru colectarea amenzilor de orice fel şi altor creanţe bugetare, pe baza unor titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal”), a deschis dosarul de executare silită nr. /2018 al acestui intimat.

Acest dosar urmăreşte recuperarea creanţei rezultate din neexecutarea de către contestatoare a obligaţiilor ce-i incumbau, prevăzute în contractul de închiriere nr. 12769 din 04.07.2013, respectiv pentru recuperarea chiriei şi a majorărilor de întârziere prevăzute de contract şi neplătite de către contestatoare.

În acest dosar de executare silită s-a emis somaţia nr. 18277/24.05.2018 (f. 112), în care se prevede că în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013, contestatoarea este urmărită pentru achitarea sumei de 20015,52 lei debit principal şi pentru suma de 112431,85 lei accesorii calculate la data de 24.05.2018.

Contestatoarea a formulat în termen contestaţia la executare cu privire la această somaţie, fiind şi singurul act de executare emis împotriva sa.

De asemenea, având în vedere că titlul executoriu în temeiul căruia s-a pornit executarea silită nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege, contestatoarea, în temeiul art. 260 alin. 3 C.proc.fisc., poate formula contestaţie la executare.

Potrivit notei de calcul depusă de intimatul - (f. 163-164), debitul principal este de 20015,52 lei, reprezentând chiria lunară pentru perioada 31.07.2013-31.03.2018, iar debitul accesoriu este în sumă de 112431,85 lei ( calculat după formula „chiria X nr. zile întârziere X 0,5 % procent pe fiecare zi de întârziere). Aceste sume se regăsesc în somaţia nr. 18277/24.05.2018.

Contestatoarea nu contestă debitul principal stabilit, ci numai cuantumul penalităţilor. De altfel, contestatoarea nu a făcut dovada stingerii totale sau parţiale, în vreun mod, a debitului principal până la data evacuării din imobil, sau ulterior.

Debitul principal a fost stabilit astfel: chiria lunară în sumă de 351, 20 lei, stabilită prin cap. III, art. 4 alin. 1 din contractul nr. 12769/04.07.2013, prelungit prin actul adiţional nr. 11753/5715/1. 07. 2014, până la data de 01.07.2015 (f. 99-103), pentru perioada cuprinsă între iulie 2013 -martie 31.03.2018. Contractul şi actul adiţional au fost însuşite prin semnătură de către contestatoare.

Chiria a fost stabilită până la data de 31.03.2018, întrucât, potrivit procesului-verbal de predare-primire din data de 02.04.2018, la această dată a fost evacuată din imobil.Potrivit art. 1798 C.civ., „Contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege”.

Contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013 îndeplineşte exigenţele legale enunţate mai sus, fiind înregistrat la organele fiscale sub nr. 39875/10.07.2013.

Contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013 a fost reziliat potrivit sentinţei civile nr. 2686/09.11.2015, definitivă prin neapelare la data de 07.01.2016, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. /2014.

Potrivit art. 1831 alin. 3 C.civ., „2) Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinţei, precum şi la repararea prejudiciilor de orice natură cauzate locatorului până la acea dată.”, aspect reluat în contractul de închiriere, în Cap. VI art. 10 pct. 4. Din actele dosarului şi necontestate de către contestatoare, aceasta a eliberat apartament la data de 02.04.2018.Prin urmare, văzând dispoziţiile art. 1798 C.civ., cap. III, art. 4 alin. 1 din contractul nr. 12769/04.07.2013 şi ale art. 1810 C.civ., în mod corect s-a calculat debitul principal datorat de contestatoare, reprezentând suma de 20015,52 lei, aferentă contravalorii chiriei datorate şi neachitate pentru perioada iulie 2013- martie 2018, debit pe care contestatoarea nu l-a achitat, astfel că executarea silită declanşată împotriva sa, în dosarul de executare silită nr. /2018, este legala cu privire la această sumă.

Cu privire la penalităţile în sumă de 112431,85 lei, pretins datorate de contestatoare în temeiul contractului de închiriere nr. 12769/04.07.2013, şi contestate de debitoare se reţin următoarele:

Această sumă a fost calculată prin aplicarea unui procent de 0,5% pe zi de întârziere, aplicată asupra debitului principal, fără a se limita la debitul principal, aşa cum rezultă din nota de calcul depusă de intimat.

Potrivit cap. III, art. 6 din contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013, „ neplata la termen a chiriei sau executarea cu întârziere a acestei obligaţii, conduce la plata majorărilor de întârziere conform legislaţiei în vigoare la data aplicării, începând începând cu orima zi care urmează celei încare suma a devenit exigibilă. Începând cu acea zi, debitorul va fi în întârziere fără nicio formalitate.”

Însă, potrivit art. 1798 C.civ., „Contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege”. Prin urmare, contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013 este titlu executoriu numai cu privire la plata chiriei datorate în temeiul său, nu în privinţa majorărilor de întârziere solicitate. Acest aspect s-a reţinut şi în considerentele sentinţei civile nr. nr. 2686/09.11.2015, sentinţă ce a rămas definitivă prin neapelare.

Prin urmare, contractul de închiriere nefiind titlu executoriu cu privire la majorările de întârziere, în mod nelegal s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei contestatoare cu privire la suma de 112431,85 lei, lipsind titlul executoriu, temeiul oricărei executări silite, raportat la dispoziţiile

Chiar şi dacă s-ar aprecia că respectivul contract de închiriere este titlu executoriu şi cu privire la majorările de întârziere, instanţa apreciază că suma calculată şi urmărită cu titlu de majorări de întârziere nu are caracter cert şi lichid pentru următoarele considerente:Clauza contractuală privind majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen are rolul unei clauze penale în sensul art. 1538 C.civ. Însă lecturând cap. III, art. 6 din contractul de închiriere nr. 12769/04.07.2013, rezultă că părţile nu au stabilit cuantumul majorărilor de întârziere, făcându-se numai referire la legislaţia în vigoare la data aplicării. Având in vedere modul în care este redactată această clauză contractuală, instanţa apreciază că nu poate fi analizată ca o veritabilă clauză penală, deoarece nu permite o evaluare convenţională a prejudiciului încercat de creditor prin neachitarea la termen a chiriei datorate. Aşadar, această clauză contractuală nu poate fi încadrată în dispoziţiile art. 1272 alin. 2 C. civil („(2) Clauzele obişnuite într-un contract se subînţeleg, deşi nu sunt stipulate în mod expres”), ca o clauză obişnuită a contractului care se subînţelege, întrucât clauza penală presupune evaluarea daunei anterioară producerii prejudiciului, prin acordul de voinţă al cocontractanţilor. Dispoziţiile contractuale obişnuite într-un contract de închiriere care îl vizează pe chiriaş sunt plata chiriei la data prevăzută în contract şi eliberarea imobilului la data încheierii locaţiunii şi nu clauza penală care poate fi sau nu inclusă într-un contract de locaţiune în funcţie de modul în care părţile au negociat contractul, având deplina libertate, potrivit dispoziţiilor art. 1270 alin. 1  C. civil („(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.”).

Modul neclar al respectivei clauze, echivalează cu lipsa cuantumului majorărilor de întârziere, întrucât trimiterea generală la legislaţia în vigoare nu poate echivala cu evaluarea daunei anterioară producerii prejudiciului, prin acordul de voinţă al cocontractanţilor. În plus, la data încheierii contractului de închiriere 12769/04.07.2013, legea specială, Legea nr. 152/1998 şi HG 962/2001 (normele metodologice la Legea 152/1998), nu prevedeau un cuantum al majorărilor de întârziere, ceea ce denotă că s-a acordat libertatea de a se negocia acest procent de către părţile contractuale. Ulterior, la nivelul anului 2016 (aprilie 2016, după rezilierea judecătorească a contractului de închiriere, la data de 07.01.2016) a fost introdus un procent de 0,1 %, respectiv 0,05 %, prin urmare aceste dispoziţii nu se aplică contractului încetat deja. Nu se poate extinde aplicarea procentului prevăzut de HG 1275/2000 (normele metodologice ale Legii 114/1996), aşa cum susţine intimata, întrucât acest procent nu a fost inserat în contract şi asumat de părţi. Prin urmare, suma de 112431,85 lei privind accesoriile debitului principal, nu are caracter cert şi lichid, fiind calculată în temeiul unui procent neprevăzut în contract şi asumat de debitoare, astfel încât în mod nelegal a fost pornită executarea silită împotriva acesteia cu privire la această sumă, iar vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea în parte a somaţiei nr. 182277/24.05.2018, numai cu privire la această sumă.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa urmează să admită în parte contestaţia la executare, formulată în dosarul de executare silită nr. 39/2018, şi să anuleze parţial somaţia nr. 182277/24.05.2018, numai sub aspectul accesoriilor în sumă de 112431,85 lei, pe care le va înlătura în totalitate. Se menţine în rest somaţia nr. 182277/24.05.2018, cu privire la suma de 20015,52 lei, reprezentând debit principal.

Aşa cum rezultă din precizările depuse de intimatul -, (f. 162), în cadrul dosarului de executare silită nr. 39/2018, nu s-a reţinut nicio sumă din veniturile contestatoarei, tocmai din cauza promovării prezentei contestaţii, astfel că cererea acesteia de restituire a sumelor reţinute nelegal, se va respinge ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite în parte contestația la executare, formulată de contestatoarea -, în contradictoriu cu intimaţii - şi - şi drept consecinţă:

Anulează parţial somaţia nr. 182277/24.05.2018, emisă în dosarul de executare silită nr. /2018 al -, numai sub aspectul accesoriilor în sumă de 112431,85 lei, pe care le înlătură în totalitate. Se menţine în rest somaţia nr. 182277/24.05.2018, cu privire la suma de 20015,52 lei, reprezentând debit principal.

Respinge cererea de restituire sume, formulată de contestatoare, în dosarul de executare nr. /2018 al -, ca neîntemeiată.

Respinge contestaţia la executare formulată împotrivit actelor de executare silită din dosarul de executare silită nr. /2016 al -, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de restituire sume, formulată de contestatoare, în dosarul de executare nr. 2016 al -, ca neîntemeiată.

 Fără cheltuieli de judecată.Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Paşcani. Pronunţată  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei,  astăzi,  02 noiembrie 2018.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare