Contestaţie împotriva notificării de dare în plată pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară notificării.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 31.05.2016  sub numărul /866/2016, contestatoarea Raiffeisen Bank SA în contradictoriu cu intimata F.A.a formulat contestaţie împotriva notificării de dare în plată nr. 330074/2016 transmisă de intimată prin BEJA , solicitându-se admiterea contestaţiei şi respingerea cererii de dare în plată pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară notificării.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 04.06.2008 a fost încheiat între banca contestatoare şi intimata F:A., în calitate de debitor şi F.V., în calitate de codebitor,  contractul contractul de credit  nr. RF111845201191 pentru un împrumut în sumă de 32.481,20 CHF, pe termen de 13 ani.

Ca urmare a neexecutării culpabile a oblogaţiilor contractuale, contestatoarea a început executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit şi contractul de ipotecă încheiat pentru garantarea acestuia. Faţă de executarea silită din dosarul execuţional nr./2013 al BEJ intimata a formulat contestaţie la executare, în cauza civilă nr. 21027/245/2014 a Judecătoriei Iaşi fiind pronunţată sentinţa nr. 11156/29.10.2014, prin care s-a respins contestaţia.

 În continuare, la data de 18.05.2016 intimata a transmis către contestatoare notificarea prin care i-a comunicat intenţia de a stinge datoria izvorâtă din contractul de credit antemenţionat prin darea în plată a apartamentului din mun. Paşcani, imobil care însă nu-i aparţine. Se arată că, aşa cum se menţionează şi de intimată în notificare, la data de 29.03.2016 imobilul care fusese ipotecat pentru garantarea creditului a fost vândut în cadrul procedurii de executare silită.

A susţinut contestatoarea, în esenţă, că intimata nu mai este în drept să iniţieze procedura dării în plată reglementată de Legea 77/2016, iar notificarea transmisă la datza de 18.05.2016 fiind informă, lipsind cerinţele minimale de conţinut impuse de lege. Nu s-a respectat cerinţa stabiliri unui interval orar în două zile diferite şi nu s-a propus un notar în vederea încheierii actului translativ de proprietate. De asemenea, bunul dat în plată nu aparţine intimatei şi nici nu aparţinea exclusiv acesteia, fiind necesar în orice caz acordul expres al soţului codebitor, în cazul în care locuinţa ar fi avut regimul de bun comun.

În drept, cererea  fost întemeiatăgeneric  pe disp. Legii nr. 77/2016 şi pe  toate textele de lege la care a făcut referire în cuprinsul contestaţiei.

În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, ataşate cererii, interogatoriul intimatei şi expertiză de specialitate.

Cererea a fost legal timbrată conform disp. art. 27 din OG 80/2013.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

La data de 29.07.2016 se formulează în cauză de către contestatoare excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1 alin.3, art. 3, art. 5 alin. 2, art. 8 pct.5, art. 10 şi art 11 din Legea nr. 77/2016 iar prin încheierea nr. 104 din 20.10.2016 instanţa a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile invocate în cauză de contestoare privitor la disp. art. 1, alin.3, art. 3, art. 5 alin.2 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, respingând ca inadmisibilă cererea de sesizare privitor la disp. art. 8 alin. 5 şi art. 10 din acelaşi act normativ. S-a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.

Prin Decizia nr. 617/2017 Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la excepţiile invocate, fiind respinse ca inadmisibile (pentru art. 3  teza I şi art. 11 teza a II a din Legea nr 77/2016) şi respectiv neînmtemeiate (pentru art. 11 teza I, art. 5 alin. 3 ).

Cauza a fost repusă pe rol la data de 24.04.2018, iar sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi administrat pentru părţi proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

La data de 04.06.2008 a fost încheiat între banca contestatoare şi intimata F.A., în calitate de debitor şi F.V., în calitate de codebitor, contractul de credit  nr. RF111845201191 pentru un împrumut în sumă de 32.481,20 CHF, pe termen de 13 ani. În vederea garantării împrumutului s-a încheiat între acelaşi părţi contractul de ipotecă  privitor la apartamentul situat în  mun. Paşcani, str. Nicolae Iorga, nr. 13, bl. V8, sc. C, ap.5, jud. Iaşi, având nr. cadastral 272-C1-U26, intabulat în Cartea Funciară nr. 6135 mun. Paşcani.

 Urmare a neîndeplinirii obligatiei de plată de catre împrumutat, in vederea recuperarii sumei de 33.665,49 CHF , banca  a formulat cerere de executare silita la data de 12.08.2013 fiind  intocmit dosarul de executare nr. 86/2013 al BEJ.

Prin Incheierea de sedinta din 11.12.2013 data de Judecatoria Pascani  s-a dispus incuviintarea executarii silite a titului executoriu contract de credit nr. RF111845201191/04.06.2008, impotriva debitorilor F.A. si F.V. la data de 09.09.2013 fiind emisa impotriva debitorului Falticeanu Vasile somatia de plata.

La data de 17.05.2016 intimata F.A. întocmeşte un formular privind notificarea Raiffeisen Bank SA, în cadrul dosarului de executare  silită nr. 86/2013 al BEJ Nichitoi Georgiana, fiind comunicată băncii intimate prin executor judecătoresc din cadrul BEJA i la data de 18.05.2016. În cuprinsul cererii intimata face referire la faptul că darea în plată priveşte contractul de credit  nr. RF111845201191, contract garantat cu imobilul situat în mun. Paşcani,  solicitându-se să se dea efect disp. Legii nr. 77/2016 privind darea în plată.

Se face precizarea expresă că imobilul despre care se face vorbire a fost vândut silit la data de 29.03.2016.

Raportat la aceste aspecte învederate, instanţa are în vedere  că cererea- notificare a intimatei nu respectă condiţiile legale prevăzute de Legea nr. 77/2016.

Astfel, potrivit art. 5 din aecastă lege, „(1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.”

Dincolo de lipsa îndeplinirii unor condiţii de ordin formal (neindicarea intervalului orar, a notarului public propus de debitor), cererea de dare în plată nu se circumscrie nici măcar condiţiilor de fond în considerarea cărora ar putea fi incidente dipoziţiile Legii nr. 77/2016.

Astfel, din coroborarea disp. din Legea nr. 77/2016, având în vedere scopul unor astfel de reglementări, instanţa constată ca fiind obligatoriu ca  imobilul dat în plată să fie cel care a fost garantat pentru plata împrumutului (aspect ce rezultă din observarea disp. art 4 alin. 1 lit. c şi art. 4 alin. 2), respectiv debitorul  să fie proprietarul bunului cu care a garantat împrumutul(art .5 alin. 1 prevede expres ca debitorul să„ îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului” băncii).

Aşa cum arată însăşi intimata în notificarea adresată băncii contestatoare, imobilul din Paşcani, str. N. Iorga nu se mai afla în proprietatea debitoarei, fiind deja vândut în cadrul procedurii de executare silită, la data de 29.03.2016,când s-a întocmit de BEJ  Proccesul-verbal de adjudecare. La data de 05.04.2016 se emite şi actul de adjudecare către numitul B.D.C., conform menţiunilor din Cartea Funciară nr. 60440 ( vechiul nr. fiind 6135 mun. Paşcani)  la nr.  cadastral 272-C1-U26 (fila 152 dosar), intimata şi codebitorul F.V. fiind radiaţi din cartea funciară a proprietari ai imobilului.  Mai mult, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 758/30.05.2016 imobilul este mai departe înstrăinat numiţilor  D.B. si  G.D.

Prin urmare, în condiţiile în care debitoarea intimată nu îndeplineşte condiţiile privind calitatea de proprietar al imobilului dat în plată, mai mult, bunul intrând în proprietatea unor terţe persoane ca urmare a valorificării acestuia pe calea executării silite, prezenta contestaţie formulată de Raiffeisen Bank este întemeiată, fiind de prisos analiza îndeplinirii celorlalte condiţii la care se face refereri în conţinutul acţiunii.

Potrivit art. 7 alin. 5 din Legea nr. 77/2017, în situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară comunicării notificării privind darea în plată, care este lipsită de orice consecinţe juridice.

Privitor la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că temei pentru plata sumei de 8108,28 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, este invocat contractul de servicii  încheiat de contestatoare la data de 18.10.2016.

Instanţa are în vedere că prezenta acţiune a fost formulată şi depusă la instanţă la data de 31.05.2016, fiind formulată şi susţinută în instanţă (termenele dn 11.08.2016, 06.10.2016) prin consilierul juridic al băncii.

După repunerea cauzei pe rol, începând cu termenul de judecată din 24.04.2018, contestatoarea a fost reprezentată în cauză prin avocat, din cadrul biroului cu care aceasta a încheiat contractul de prestări servicii juridice.

Aceste precizări le-a considerat instanţa necesar a fi precizate în considerarea motivării cenzurării cuantumul cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu pentru avocat.

Se observă că nu există indicii certe potrivit cărora cererea introductivă de instanţă ar fi fost redactată de avocat, şi nici cererea privind invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate, ambele purtând semnătura consilierului juridic din cadrul bâncii contestatoare.

Activitatea de asistare/reprezentare prin avocat s-a manifestat ulterior sesizării instanţei şi anterior suspendării cauzei, astfel că trebuie avut în vedere acest aspect în aprecierea globală a efortului concret, efectiv depus de avocat în cauza de faţă.

Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura activităţii efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existenţa litigiului şi/ sau reputaţia celui care acordă asemenea servicii, ele să nu fie exagerate. De asemenea, tot subscris caracterului rezonabil, ele trebuie să fie şi previzibile, adică să fie la timp recunoscute de cel împotriva căruia se fac, pentru ca acesta să aibă dreptul a le contesta şi combate.

Faptul că una dintre părți, respectiv contestatoarea, a plătit un onorariu avocațial într-un cuantum substanţial, în considerarea prestigiului societăţii civile de avocaţi, nu înseamnă neapărat că litigiul prezintă un grad ridicat de dificultate și nu trebuie să se reflecte asupra părții adverse care, în esență, nu avut nicio activitate de combatere a susţinerilor contestatoarei în cauză.

Faţă de cele arătate, se apreciază ca fiind rezonabil a admite obligarea intimatei, căreia îi revine totuşi culpa procesuală, la plata a jumătate din onorariul de avocat, la care se va adăuga şi cuantumul taxei judiciare de timbru.

Faţă de cele arătate, 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite cererea formulată de creditoarea contestatoare Raiffeisen Bank SA, în contradictoriu cu debitoarea intimată F.A.

Constată că notificarea de dare în plată, întocmită la data de 17.05.2016 şi comunicată de debitoare prin intermediul BEJA , nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 77/2016.

Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară comunicării notificării.

Admite în parte cererea de obligare a debitoarei intimate la plata cheltuielilor de judecată. Obligă debitoarea intimată la plata sumei de 4074 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

 Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Paşcani.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.10.2018.

Presedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare