Constatare nulitate absolută titlu de proprietate.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. -/866/2017 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamanţii R.C.  si  L.E.au chemat în judecată pârâta UAT solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului - teren în suprafaţă de1488 m.p. situat în intravilan oraş Tg. Frumos, tarlaua 22, parcelele 1694, 1695, 1696, str. Petru Rareş nr.14.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că în anul 1950 autorii reclamanţilor, R.A. si R.C. au ridicat o casă de locuit pe terenul în suprafaţă de 1488, teren pe care l-au împrejmuit şi au continuat să-l folosească până în prezent în mod continuu, netulburat.

În drept au fost invocate prevederile art. 1895, art. 1837, 1846 şi art. 1847  Cod civil.

Alăturat acţiunii au fost depuse înscrisuri.

Pentru plata taxei de timbru în cuantum de 605 lei reclamanţii au beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii, conform încheierii de şedinţă din 07.02.2017.

În cauză pârâta UAT  a formulat întâmpinare, arătând că în registrul cadastral figurează înscrisă R.A., cu tarlalele 22, parcelele 1694, 1695 şi 1696, iar din suprafaţa de 1488 mp o suprafaţă de 1227 mp arabil a reprezentant lot în folosinţă acordat numitei R.A.. Se mai arată că terenul se află la dispoziţia comisiei locale de fond funciar, nefacând obiectul vreunei cereri de atribuire.

În cauza s-a admis administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, martori şi cu expertiza topo-cadastrală, raportul de expertiză fiind întocmit şi depus de expert M.I.. Au fost audiaţi martorii  L.C. şi  B.M., propuşi de către reclamanţ

Urmare a administrării probatoriului, respectiv a expertizei, pârâta invocă lipsa calităţii sale procesuale, având în vedere că terenul identificat în cauză nu se află înregistrat în inventarul public sau privat al oraşului Tg. Frumos , fiind la dispoziţia Comisiei Locale Tg. Frumos.

De asemenea, pârâta invocă excepţia prematurităţii acţiunii, raportat la nefinalizarea procesului de restituire/constituire a dreptului de proprietate conform legilor funciare.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii sunt fiii defuncţilor R.A. si R.C. , decedaţi la 01.01.2017, respectiv 26.10.1972.

Părinţii reclamanţilor au deţinut începând, cel tîrziu, cu anul 1975 o suprafaţă de 1480 mp, împrejmuită pe toate laturile, teren pe care au construit casă de locuit, fiind folosit şi cu destinaţie de grădină.

Terenul în litigiu a fost identificat prin expertiza efectuată de expert M.I. , ca fiind în suprafaţă de 1488 mp şi situat în intravilan Tg. Frumos, str. Petru Rareş, nr.14, cvartal 22, parcelele CC 1695, CC 1697/2, A 1694 şi a 1693/14.

Instanţa are în vedere că, potrivit declaraţiei martorilor audiaţi de către instanţă, familia reclamanţilor a folosit terenul pe care au construit casa de locuit, l-au folosit ca grădină şi ca teren arabil.  S-a arătat că terenul în litigiu este şi a fost dintotdeauna împrejmuit cu gard pe toate laturile, iar reclamanţii nu a avut niciodată litigii cu vecinii şi nici nu i-a fost vreodată contestat dreptul de proprietate de către terţe persoane

Ca urmare, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1860 C.civ.,  pentru a opera uzucapiunea ca efect al posesiei de peste 30 de ani, respectiv din 1975 şi până în prezent.

Posesia exercitata de reclamanţi si părinţii acestora  este aprecieta ca fiind  una continuă, neîntrerupta, netulburată, publică, sub nume de proprietar, datand inca din anul 1962

Continuitatea posesiei este dovedita si de contextul existentei unui singur trup de teren, precum si de construirea casei de locuit.

S-a dovedit prin declaratia martorilor ca aceasta posesie a fost una de notorietate, toţi proprietarii vecini cunoscând că reclamanţii şi părinţii acestora, au  exercitat posesia asupra suprafeţei de teren.

În consecinţă, fiind astfel dovedit în cauză elementul material al posesiei, instanţa constată că, drept urmare a aplicării prezumţiei instituite de art. 1854 C.civ. de la 1864, care face din elementul material al posesiei dovada elementului intenţional, prezumţie ce nu a fost răsturnată în cauză printr-o dovadă contrară, reclamanţii au  probat că au exercitat personal o posesie utilă începând din anul 1975 şi până în prezent.

Din chiar susţinerile pârâtei reiese că în registrul cadatstral, deci într-un act public, apare ca posesor R.A.  mama reclamanţilor (iniţiala C provenind de la numele soţului ), pentru o suprafaţă menţionată  de 1227 mp, tarla 22, parcelele 1694, 1695 şi 1696, amplasamentele fiind aceleaşi cu cele identificate de expert în cauză.

Este evident că în cauză este îndeplinită şi condiţia joncţiunii posesiilor, respectiv a posesiei exercitate de reclamanţi cu cea a părinţilor lor, fiind vorba despre o  posesie propriu-zisa atât a autorilor cât şi a reclamanţilor continuatori.

Ca urmare a celor expuse, instanţa constată că sunt întrunite condiţiile pentru a se putea da efect uzucapiunii şi astfel va admite cererea reclamanţilor şi va constata că aceştia au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului.

Cât priveşte excepţia  invocată de pârâtă privind lipsa capacităţii procesuale pasive, reține instanţa că această chestiune de drept a făcut obiectul unei sesizări a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care prin Decizia nr.27/2017 a respins sesizarea ca inadmisibilă, pe considerentul neîntrunirii condiției referitoare la noutatea problemei de drept, însă considerentele acestei decizii sunt pe deplin edificatoare pentru adoptarea unei soluții în speță. Astfel, s-a reținut că din examenul jurisprudențial rezultă că, în proporție considerabilă, opinia majoritară a instanțelor este în sensul că atât timp cât nu există alte persoane (fizice sau juridice) care să exhibe un titlu de proprietate asupra imobilului în legătură cu care s-a cerut a se constata intervenită prescripția achizitivă, se consideră că nemișcătorul aparține domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale din raza imobilului, care are calitate procesuală pasivă. Ca atare, în majoritatea spețelor examinate s-a decis că în condițiile în care nu poate fi identificată vreo persoană care să justifice existența unui drept de proprietate asupra terenului, calitatea procesuală pasivă este determinată de regimul juridic al imobilului, în aceleași condiții ca și atunci când proprietarul acestuia a decedat fără moștenitori, iar succesiunea este vacantă.S-a reținut că în această situație particulară a inexistenței unei persoane care să revendice drepturi asupra nemișcătorului, în calitate de proprietar sau de moștenitor al proprietarului inițial al terenului, a respinge acțiunea în constatarea uzucapiunii pe considerentul că unitatea administrativ-teritorială este lipsită de capacitate procesuală pasivă ar echivala cu lipsirea reclamanților din astfel de cauze de orice posibilitate de valorificare a drepturilor lor, în situația în care, se arată, chiar Curtea Europeană a reținut existența unui drept protejat de Convenție, din situații de fapt, cu mare persistență în timp, de care legea leagă producerea unor efecte juridice.

Față de aspectele reținute de Î.C.C.J. conform celor anterior expuse, instanţa apreciază că se impune respingerea excepţiei lipsaei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiată.

Privitor la excepţia prematurităţii, motivat de faptul nedefinitivării procedurilor de atribuire a terenurilor în baza legilor funciare, instanţa apreciază că motivele invocate nu pot în vreun fel constitui condiţii de admisibilitate ale unei acţiuni în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Excepţia prematurităţii presupune că acţiunea civilă ar fi trebuit să îndeplinească o condiţie prealabilă de parcurgere a unei anumite proceduri sau de respectare a unui anumit termen în care este împiedicată promovarea acţiunii civile respective. Or, în cazul unei acţiuni în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune legiuitorul nu a prevăzut astfel de condiţii, excepţia invocată fiind neîntemeiată.

Eventualele aspecte legate de atribuirea în baza legilor funciare a unor terenuri pe suprafeţe ce au fost între timp uzucapate urmează să fie reglementate prin incidenţa unor instituţii specifice, de drept civil sau funciar, după caz.

Faţă de cele arătate,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a prematurităţii formulării acţiunii.

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanţii R.C. si  L.E.  în contradictoriu cu pârâta UAT .

Constată dobândit de către reclamanţi, prin uzucapiunea de lungă durată, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1488 mp situat în intravilan Tg. Frumos, cvartal 22, parcelele CC 1695, CC 1697/2, A 1694 şi a 1693/14, astfel cum au fost identificate în Raportul de expertiză întocmit de expert M.I..

Omologhează raportul de expertiză întocmit de expert M.I., avizat de OCPI prin Procesul-verbal de recepţie nr.4915/2017.

Ia act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel, depus la Judecătoria Paşcani, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.12.2017.

Presedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare