Individualizare sancţiuni penale - infractori majori / minori.

Prin rechizitoriul nr.429/P/2017 din 03 martie 2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul BS și  sub măsura preventivă a controlului judiciar inculpaţii minori SF, , CIM, , ICD şi CMD

- pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic. prev., art. 35 alin 1 Cod penal, 41 alin 1 si art. 77, lit. a, d Cod penal ( trei acte materiale)- în ceea ce îl priveşte pe inculpatul BS

-pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, şi art.113 alin.3 C.pen.- în ceea ce îl priveşte pe inculpatul SF;

-pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic. prev., art. 35 alin 1 Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, şi art.113 alin.3 C.pen.- în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii CIM, , ICD şi CMDÎn fapt, s-au reţinut în rechizitoriu urmǎtoarele:

În cursul lunii ianuarie 2017, în mai multe nopti şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la iniţiativa inculpatului major BS, acesta, împreună cu cei 4 inculpaţi minori respectiv SF CIM, , ICD şi CMD a pătruns într-o casă în constructie, nelocuită, de unde cei 5 inculpaţi au sustras mai multe bunuri. În prima dintre nopti, au pătruns  inculpaţii prin escaladarea unei schele şi prin fortarea unei usi de la etaj, iar din interior au demontat si sustras mai multe bunuri, respectiv o cabină de duş, o chiuvetă, un set mobilier baie format din dulap şi oglindă, un WC, un bideu şi o uşă metalică. În a doua  noapte au pătruns toţi cei cinci inculpaţi inclusiv SF pe o usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noaptea precedentă, iar din interior au sustras mai multe bunuri, respectiv un sifonier si o canapea. În a treia noapte au pătruns inculpaţii pe aceeaşi usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noptile precedente, iar din interior au sustras trei tăblii de usi interioare, confectionate din lemn triplu stratificat. Valoarea bunurilor sustrase de către inculpați a fost apreciată de persoana vătămată la suma de 6000 lei.

În cauză, nu există constituire de parte civilă.

La dosarul cauzei au fost depuse fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor din care rezultă că inculpaţii SF CIM, , ICD şi CMD u nu figurează înscrişi în cazierul judiciar cu antecedente penale, din fişa de cazier judiciar a inculpatului BS coroborată cu sentinţa penală depusă la dosarul cauzei rezultând că prin sentinţa penală 1042/2016 din 23.06.2016 a Judecătoriei Botoşani, în data de 28.06.2016 BS fost liberat condiţionat cu un rest de executat de 417 zile din executarea unei pedepse de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.134/2013 a Judecătoriei Paşcani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

 În cursul judecăţii, la termenul cu procedură completă din data de 10.05.2017, anterior începerii cercetării judecătoreşti, inculpaţii  SF CIM, , ICD şi CMD  BS şi, personal, toţi asistaţi fiind de apărător din oficiu, cu excepţia inculpatului CIM cu apărător ales,  în prezenţa reprezentanţilor legali în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii care erau minori la termenul de judecată mai sus menţionat, au arătat că înţeleg să recunoască în totalitate săvârşirea faptei reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanţei şi au solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 374 alin. 4, 375 şi 377 C.proc.pen., ca judecarea cauzei să se facă prin aplicarea procedurii speciale în cazul recunoaşterii învinuirii. Instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor această cerere a inculpaţilor.

Instanţa, după punerea în discuţia contradictorie a cererilor formulate în baza art. 374 alin. 4 C.proc.pen., a admis cererile inculpaţilor de judecare în cazul recunoaşterii învinurii, a procedat, în temeiul dispoziţiilor art. 377 alin. 1 şi 2 C.proc.pen., la administrarea probei cu înscrisuri şi a reţinut cauza spre soluţionare.

De asemenea, la dosarul cauzei au fost depuse referate de evaluare pentru inculpaţii  care erau minori la data săvârşirii infracţiunii.

Analizând actele şi lucrările dosarului de faţă, prin coroborarea probatoriilor administrate atât în cursul urmării penale cât şi în cursul cercetǎrii judecǎtoreşti, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

În data de 31.01.2017, domiciliat în sat şi comuna Moţca a sesizat organele de poliţie ale Poliţiei municipiului Paşcani cu privire la faptul că în luna ianuarie a anului 2017 persoane necunoscute au pătruns prin efracţie în locuinţa ginerelui său, respectiv a persoanei vătămate, de unde au sustras o cabină de duş, o chiuvetă, un set mobilier baie format din dulap şi oglindă, un WC, un bideu şi o uşă metalică.

Astfel, fiind audiat în cursul urmăririi penale, a arătat că ginerele său, respectiv persoana vătămată din a cărui casă au fost sustrase bunurile, este plecat împreună cu familia sa în Italia, lăsându-i casa în grijă.

Organele de cercetare penală s-au deplasat la faţa locului unde prin procesul-verbal din data de 31.01.2017 au constatat poarta de acces în curte fără lacăt, un geam deschis precum şi urme de efracţie la o fereastră de la balconul locuinţei.

Cu aceeaşi ocazie, a indicat organelor de urmărire penală locurile de unde au fost sustrase bunurile, aspecte care au fost surprinse de asemenea în planşa fotografică(filele 27-30 d.u.p.).

Din procesul-verbal din data de 29.01.2017 depus la dosarul de urmărire penală(fila 31 d.u.p.) rezultă că anterior sesizării organelor de poliţie de către cu privire la furtul din locuinţa persoanei vătămate, la data întocmirii procesului-verbal, în jurul orei 23.50, organele de poliţie ale Poliţiei municipiului Paşcani, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe strada Unirii din municipiul Paşcani au oprit şi legitimat pe stradă pe inculpaţii minori care transportau un şifonier de culoare maro în două canate şi un colţar tip canapea de culoare alb cu negru despre care a afirmat că le au de la rude şi că le transportă la locuinţa inculpatului BS.

Astfel, având indicii că bunurile persoanei vătămate se pot afla la locuinţele inculpaţilor din prezenta cauză, organele de urmărire penală au efectuat percheziţii domiciliare la locuinţele lor iar la locuinţa inculpatului BS au identificat mai multe bunuri despre care exista suspiciunea că provin din infracţiunea de furt aşa cum rezultă din procesul-verbal de percheziţie domiciliară însoţit de planşa foto din data de 08.02.2017(filele 42-51 d.u.p.).

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, organele de urmărire penală au stabilit că inculpatul BS împreună cu inculpaţii au sustras bunurile din locuinţa persoanei vătămate, şi că o parte din bunuri le-a vândut lui iar o parte din bunuri au fost ascunse în podul unei locuinţe din vecinătate.

Astfel, din declaraţia martorului n rezultă că la începutul lunii februarie a anului 2017 a cumpărat de la inculpatul BS o chiuvetă, un dulap de baie, un WC, un bideu, o oglindă, o cabină de duş şi o uşă metalică contra sumei de 900 de lei, bunuri despre care inculpatul a afirmat că le are de la o rudă.

Organele de urmărire penală s-au deplasat la locuinţa martorului unde au identificat şi ridicat bunurile pe care le-au predat lui, paznicul bunurilor persoanei vătămate, aşa cum rezultă din dovada de predare-primire din data de 08.02.2017(fila 98 d.u.p.) şi planşa foto(fila 99-101 d.u.p.), bunuri pe care le-a recunoscut imediat ca aparţinând persoanei vătămate.

În baza declaraţiei de recunoaştere a inculpatului BS, organele de urmărire penală s-au deplasat şi la locuinţa lui unde în podul casei au identificat mai multe bunuri printre care o parte aparţinând persoanei vătămate şi pe care inculpatul BS le ascunsese în acel loc, aspecte surpinse în procesul verbal şi planşa foto din data de 08.02.2017(filele 102-107 d.u.p.).

Fiind audiaţi în calitate de suspect şi inculpat,  au recunoscut că în cursul lunii ianuarie 2017, pe parcursul a trei nopti şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la iniţiativa inculpatului major, au pătruns într-o casă în construcție nelocuită aparţinând persoanei vătămate, de unde cei 5 inculpaţi au sustras mai multe bunuri. În prima dintre nopti, au pătruns  inculpaţii prin escaladarea unei schele şi prin fortarea unei usi de la etaj, iar din interior au demontat si sustras mai multe bunuri, respectiv o cabină de duş, o chiuvetă, un set mobilier baie format din dulap şi oglindă, un WC, un bideu şi o uşă metalică. În a doua  noapte au pătruns toţi cei cinci inculpaţi inclusiv pe o usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noaptea precedentă, iar din interior au sustras mai multe bunuri, respectiv un sifonier si o canapea. În a treia noapte au pătruns inculpaţii pe aceeaşi usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noptile precedente, iar din interior au sustras trei tăblii de usi interioare, confectionate din lemn triplu stratificat. Valoarea bunurilor sustrase de către inculpați a fost apreciată de persoana vătămată la suma de 6000 lei.

În faza de urmărire penală s-a efectuat şi reconstituirea faptei, procedeu probatoriu constatat prin procesele-verbale de la dosarul de urmărire penală, ocazie cu care toţi inculpaţii au recunoscut fapta indicând detaliat modul în care au acţionat.

În vederea stabilirii situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere întreg materialul probator administrat atât în faza urmăririii penale cât şi în faza de judecată.

Astfel, în urma analizării probatoriului administrat în cauză, instanţa constată că fapta de furt calificat reţinută în sarcina inculpaţilor a fost dovedită prin probatoriul administrat în cursul urmăririi penale există şi a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege de către  toţi cei 5 inculpaţi, motiv pentru care instanţa va proceda la stabilirea şi individualizarea pedepsei pentru inculpatul major, respectiv a măsurilor educative pentru ceilalţi patru inculpaţi minori la data săvârşirii faptei.

În drept, faptele inculpaţilor care în cursul lunii ianuarie 2017, pe parcursul a trei nopti şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la iniţiativa inculpatului major, au pătruns într-o casă în construcție nelocuită aparţinând persoanei vătămate, de unde cei 5 inculpaţi au sustras mai multe bunuri. În prima dintre nopti, au pătruns  inculpaţii, prin escaladarea unei schele şi prin fortarea unei usi de la etaj, iar din interior au demontat si sustras mai multe bunuri, respectiv o cabină de duş, o chiuvetă, un set mobilier baie format din dulap şi oglindă, un WC, un bideu şi o uşă metalică. În a doua  noapte au pătruns toţi cei cinci inculpaţi inclusiv pe o usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noaptea precedentă, iar din interior au sustras mai multe bunuri, respectiv un sifonier si o canapea. În a treia noapte au pătruns inculpaţii pe aceeaşi usă de acces lăsată în mod intentionat descuiată în noptile precedente, iar din interior au sustras trei tăblii de usi interioare, confectionate din lemn triplu stratificat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic. prev., art. 35 alin 1 Cod penal, 41 alin 1 si art. 77, lit. a, d Cod penal ( trei acte materiale)- în ceea ce îl priveşte pe inculpatul; Furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, şi art.113 alin.3 C.pen.- în ceea ce îl priveşte pe inculpatul şi Furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic. prev., art. 35 alin 1 Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, şi art.113 alin.3 C.pen.- în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii

Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de Furt calificat se concretizează în fapta inculpaţilor care  în cursul lunii ianuarie 2017, pe parcursul a trei nopti şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pătruns în casa în construcție nelocuită aparţinând persoanei vătămate, de unde au sustras mai multe bunuri, cu excepţia inculpatului SF care a participat la un singur act material.

Urmarea imediată a infracţiunii comise constă în prejudicierea patrimoniului persoanei vătămate prin împosedarea bunurilor acestuia de către inculpaţi.

Între elementul material şi urmarea imediată, mai sus analizatǎ, există o legătură de cauzalitate, rezultând din materialitatea faptelor.

Infracţiunea a fost comisă în formă continuată, respectiv în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale toţi inculpaţii cu excepţia inculpatului SF, au acţionat în 3 nopţi diferite în cursul lunii ianuarie a anului 2017.

Fapta de furt calificat a fost comisă de inculpaţi în condiţiile circumstanţelor agravante speciale, prev de art.229 alin.1 lit.b, d şi alin.2 lit.b C.pen. respectiv pe timp de noapte, prin efracţie şi escaladare, respectiv prin violare de domiciliu fapt ce atrage incidenţa limitelor speciale de pedeapsă între 2 şi 7 ani închisoare.

Instanţa constată de asemenea că fapta de furt calificat a fost săvârşită în condiţiile unor circumstanţe agravante generale, respectiv de trei sau mai multe persoane împreună, prev. de art.77  lit.a C.pen., circumstanţă care se reţine în sarcina tuturor inculpaţilor, precum şi săvârşirea infracţiunii de către un infractor major dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor, prev. de art.77 lit.d C.pen, care se reţine doar în sarcina inculpatului

Din punct de vedere al laturii subiective, instanţa reţine că poziţia psihică a inculpaţilor faţă de fapta comisă şi faţă de urmările acesteia a fost cea specifică intenţiei directe, prevăzute de dispoziţiile art. 16 alin. 3 lit. a din  C.pen., aceştia prevăzând rezultatul faptei lor, respectiv prejudiciul produs patrimoniului persoanei vǎtǎmate, urmărind  totodată, producerea lui prin sǎvârşirea faptei.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii instanţa reţine că la data săvârşirii infracţiunii aceştia erau minori, cu vârste cuprinse între 16-18 ani ce atrage reţinerea stării de minoritate prev. de art.113 alin.3 C.pen. cu toate consecinţele specifice privind răspunderea penală a minorului.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul BS, instanţa reţine că acesta a săvârşit fapta de furt calificat care a făcut obiectul prezentei judecăţi pe parcursul termenului de liberare condiţionată şi în stare de recidivă postcondamnatorie, din fişa de cazier judiciar a inculpatului coroborată cu sentinţa penală depusă la dosarul cauzei rezultând că prin sentinţa penală 1042/2016 din 23.06.2016 a Judecătoriei Botoşani, în data de 28.06.2016 fost liberat condiţionat cu un rest de executat de 417 zile din executarea unei pedepse de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.134/2013 a Judecătoriei Paşcani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Constatând, aşadar, că sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., respectiv că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapta reţinută în sarcina inculpaţilor  există, constituie infracţiune sub aspect obiectiv şi subiectiv şi a fost săvârşită de aceştia, instanţa va dispune condamnarea inculpatului şi aplicarea unor măsuro educative celorlalţi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată în prezentul dosar.

Fapta pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată fiind dovedită şi reţinută de către instanţă, urmează a se trece la individualizarea judiciară  în vederea stabilirii unei pedepse concrete pentru inculpatul şi a unor măsuri educative pentru restul inculpaţilor, de natură să ducă la finalitatea legii penale.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Instanţa va avea în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, care să ţină seama şi de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate.

La alegerea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului precum şi pentru o justă individualizare a cuantumului acesteia, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 C.pen., dând totodată eficienţă în prezenta cauzǎ şi dispoziţiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

Pentru stabilirea pedepsei care va fi aplicată inculpatulu, instanţa va avea în vedere şi criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevǎzute de dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

În contextul elementelor de individualizare prevǎzute de art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., analizând gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, instanţa reţine, în primul rând, faptul că limitele speciale de pedeapsă stabilite pentru infracţiunea de Furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, sunt situate între 2 ani şi 7 ani închisoare.

Faţă de dispoziţiile art. 396 alin. 10 C.proc.pen., instanţa reţine că, recunoscând săvârşirea infracţiunii şi fiindu-i admisǎ cererea de judecare potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii învinuirii, va  beneficia de reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă cu închisoarea prevăzute de lege.

Aplicând, aşadar, în privinţa inculpaţilor cauza legală de reducere a pedepsei prevǎzutǎ de dispoziţiile art. 396 alin. 10 C.proc.pen., instanţa urmează să aplice acestuia pentru infracţiunea de Furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, o pedeapsă cu închisoarea între limitele speciale reduse cu o treime, respectiv între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare.

În demersul de stabilire a cuantumului concret al pedepsei ce va fi aplicată inculpatului pentru infracţiunea săvârşită, între limitele speciale astfel cum au fost ele reduse, instanţa va ţine seama şi de ansamblul celorlalte criterii de individualizare prescrise de textul art. 74 alin. 1 C.pen., analizând, totodată, atât gravitatea infracţiunii săvârşite cât şi periculozitatea infractorului.

Pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptei comise de acesta, instanţa se va raporta la criterii precum modalitatea de săvârşire a faptei, la gradul de pericol la care au fost expuse valorile sociale ocrotite de lege, la urmările concrete pe care infracţiunea le-a produs sau ar fi putut sǎ le producă, precum şi la rezonanţa pe care fapta a avut-o în rândul comunităţii din care infractorul face parte.

Astfel, pe de o parte instanţa constată că fişa de cazier judiciar a inculpatului BS dovedeşte că săvârşirea infracţiunii de furt a devenit un modus vivendi pentru acesta, numeroasele procese penale prin care a trecut precum şi pedepsele pe care le-a executat până acum neconvingându-l pe acesta să părăsească acest mod de trai.

De asemenea, instanţa apreciază că fapta de furt calificat care face obiectul prezentei judecăţi prezintă o gravitate mai mult decât modică prin aceea că inculpatul a angrenat în activitatea sa infracţională şi alţi 4 tineri minori cu vârste cuprinse între 16-18 ani, fără a conştientiza că prin acţiunile sale afectează în mod negativ nu doar viitorul său ci şi al acestor 4 tineri care încă din fericire mai au şansa de a-şi forma un comportament normal faţă de normele sociale şi legale.

Săvârşirea faptei pe timp de noapte, împreună cu 4 tineri minori, în mai multe nopţi, în mod planificat, prin efracţie, violare de domiciliu dovedesc periculozitatea infractorului şi lipsa oricărei inhibiţii în violarea patrimoniului vecinilor săi.

De asemenea, starea de recidivă precum şi clemenţa acordată de instanţa de judecată când a fost liberat condiţionat în luna iunie a anului 2016 sunt aspecte care îl dezavantajează pe inculpatul BS.

În sens favorabil acestuia, instanţa apreciază în mod pozitiv colaborarea inculpatului cu organele judiciare pe parcursul întregului proces penal, faptul că acesta a recunoscut şi regretat fapta, precum şi interesul său de a se împăca cu persoana vătămată fapt care nu s-a realizat însă.

De asemenea, instanţa are în vedere că prejudiciul a fost aproape în totalitate recuperat, că inculpatul a contribuit la recuperarea bunurilor precum şi faptul că furtul s-a realizat dintr-o casă nelocuită ceea ce în aprecierea instanţei micşorează într-o oarecare măsură pericolul social al faptei.

De asemenea, în aprecierea instanţei inculpatul nu face parte din categoria infractorilor cu o periculozitate sporită, însă încăpăţânarea sa în a nu respecta patrimoniul membrilor comunităţii în care trăieşte prin furturile pe care le săvârşeşte i-a determinat acestuia o traiectorie negativă, inculpatul intrând într-un cerc vicios.

Punând, aşadar, în balanţă ansamblul tuturor circumstanţelor de natură a caracteriza faptele şi persoana inculpatului, instanţa apreciază că, pentru prevenirea sǎvârşirii de noi infracţiuni de cǎtre inculpat şi formarea unei atitudini corecte a acestuia faţǎ de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socialǎ, o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicatǎ inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal este aptă să răspundă scopului pedepsei penale.

În vederea stabilirii acestei pedepse îndreptate spre minimul special redus conform art.396 alin.10 C.pr.pen., instanţa doreşte să atragă atenţia inculpatului că are şansa reală ca după executarea pedepsei să îşi schimbe comportamentul social, să îşi câştige traiul într-un mod demn de vârsta pe care o are prin muncă cinstită şi să fie un membru apreciat în comunitatea unde trăieşte prin modul în care îi respectă pe cei din jur inclusiv patrimoniile acestora.

Cât priveşte aplicarea pedepsei complementare, chiar şi în condiţiile aplicării pedepsei închisorii în prezentul dosar, în considerarea dispoziţiilor art. 67 alin. 1 C.pen., având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, instanţa constată că această pedeapsă complementarǎ nu este necesară; mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 321 alin. 1 şi art. 322 alin. 1 C.pen. coroborate cu dispoziţiile art. 67 alin. 2 C.pen. interpretat per a contrario, aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi nu este obligatorie în cazul prezentelor infracţiuni, întrucât legea nu prevede această pedeapsă în mod expres pentru infracţiunile săvârşite de inculpatul din prezentul dosar.

Potrivit art. 65 alin. 1 C.pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d-o C.pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Or, având în vedere că, potrivit celor de mai sus, instanţa nu a aplicat vreo pedeapsă complementară pentru inculpatul din prezentul dosar, în baza art. 65 alin. 1 C.pen. interpretat per a contrario, instanţa nu va aplica nicio pedeapsă accesorie inculpatului din prezenta speţă.

Referitor la individualizarea executării pedepsei instanţa are în vedere faptul  că inculpatul a săvârşit fapta de furt calificat care a făcut obiectul prezentei judecăţi pe parcursul termenului de liberare condiţionată şi în stare de recidivă postcondamnatorie, din fişa de cazier judiciar a inculpatului BS coroborată cu sentinţa penală depusă la dosarul cauzei rezultând că prin sentinţa penală 1042/2016 din 23.06.2016 a Judecătoriei Botoşani, în data de 28.06.2016 fost liberat condiţionat cu un rest de executat de 417 zile din executarea unei pedepse de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.134/2013 a Judecătoriei Paşcani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Astfel, conform art.104 alin.2 C.pen. „Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.”

Având în vedere pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat din a cărei executare inculpatul a fost liberat condiţionat instanţa constată că în cazul revocării liberării de faţă, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului BS prin prezenta sentinţă penală, va urma regimul recidivei postcondamnatorii, potrivit art.43 alin.2 C.pen.

Faţă de cele expuse, în baza art.104 alin.2 C.pen. instanţa va revoca liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală 1042/2016 din 23.06.2016 a Judecătoriei Botoşani, în data de 28.06.2016 şi va dispune executarea restului de 417 zile închisoare, rest pe care îl adaugă conform art.43 al.2 Cod pen. la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 417 zile închisoare.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă penală, instanţa  constată că în cazul revocării liberării condiţionate singura modalitate de individualizare a executării pedepsei este în regim de detenţie.

Având în vedere pericolul pentru tulburarea ordinii publice care persistă în continuare,

în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. cu referire la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va menţine măsura arestării preventive a inculpatului luată prin încheierea nr. 2 din data de 09.02.2017, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Paşcani în dosarul nr.1031/866/2017, şi menţinută de judecătorul de cameră preliminară şi de către instanţa de judecată cu respectarea dispoziţiilor legale, instanţa apreciind că subzistă şi nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar regimul de executare al pedepsei cu închisoarea a fost stabilit cu executarea efectivă a acesteia în regim de detenţie.

De asemenea, în baza dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. cu referire la art. 72 alin. 1 C.pen., ţinând cont de faptul că inculpatul Bradu Simplon a fost cercetat în stare de reţinere şi arest preventiv, se va scădea din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală perioada cât acesta a fost reţinut începând cu data de 08.02.2017 ora 16.00 şi până în data de 09.02.2017, ora 16.00 precum şi perioada în care au fost arestaţi preventiv în aceastǎ cauzǎ, respectiv perioada începând cu data de 09.02.2017 şi pânǎ la zi.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii instanţa reţine că la data săvârşirii infracţiunii aceştia erau minori, cu vârste cuprinse între 16-18 ani ce atrage reţinerea stării de minoritate prev. de art.113 alin.3 C.pen. cu toate consecinţele specifice privind răspunderea penală a minorului.

Astfel, potrivit art. 114 alin. 1 C.pen., faţă de minorul care la data săvârşirii infracţiunii avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.

În procesul de alegere a unei mǎsuri educative neprivative de libertate corespunzǎtoare pentru inculpatul minor dintre cele prevǎzute la art. 115 alin. 1 lit. a-d C.pen., instanţa are în vedere în primul rând în vedere dispoziţiile art.396 alin.10  C.pr.pen. potrivit cărora în cazul recunoaşterii învinurii, pentru inculpaţii minori, instanţa va avea în vedere acest aspect la alegerea măsurii educative.

De asemenea, instanţa mai are în vedere faptul că din referatele de anchetă socială efectuate la domiciliul inculpaţilor rezultă că aceştia deşi fac parte din familii modeste, nu au avut niciodată probleme în societate, fiind cunoscuţi ca  persoane liniştite.

De asemenea, din referatele de evaluare psiho-socială efectuate de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi rezultă că toţi inculpaţii prezintă resurse interne şi externe suficiente în procesul de reintegrare socială, că există un risc scăzut de a comite fapte de acelaşi gen, consilierul de probaţiune opinând că se impune luarea măsurii educative neprivative de libertate a supravegherii pe o durată de 6 luni cu obligarea acestora de a se prezenta la Serviciul de Probaţiune şi de a participa la un curs de pregătire şcolară.

În vederea alegerii măsurii educative pentru fiecare inculpat, instanţa mai are în vedere şi faptul că tot din referatul de evaluare al Serviciului de probaţiune, rezultă că inculpaţii au abandonat cursurile de învăţământ şi deşi nu au o calificare profesională au iniţiativă  în implicarea în muncă.

Astfel, raportat la toate cele expuse anterior precum şi la necesitatea de a asigura în continuare prevenţia săvârşirii unor astfel de fapte, instanţa apreciază că scopul reintegrării sociale şi al formării unei atitudini responsabile pentru viitor poate fi atins cu succes prin măsura educativă neprivativă a Supravegherii, prevăzută de art.115 alin.1 lit.b şi 118 C.pen.

În drept, instanţa reţine cǎ, potrivit art. 118 C.pen., mǎsura educativǎ a Supravegherii constă în controlarea şi îndrumarea în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probaţiune pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia.

Punând, aşadar, în balanţă ansamblul tuturor circumstanţelor de natură a caracteriza fapta şi persoana inculpaţilor instanţa apreciază în mod pozitiv atitudinea de recunoaştere şi regret a faptei precum şi eforturile reale de îndreptare precum şi lipsa antecedentelor penale, însă pentru prevenirea sǎvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţǎ de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socialǎ, instanţa apreciază că  mǎsura educativǎ a supravegherii pe o durată de 6 luni este cea mai potrivită inculpaţilor pentru a întări eforturile lor personale de a-şi forma un viitor responsabil şi model pentru societate.

Instanţa stabileşte cǎ numai prin aplicarea acestei mǎsuri educative neprivative de libertate acestor inculpaţi, minori la data săvârşirii faptei, rolul coercitiv şi educativ al sancţiunii va fi atins, mǎsura educativǎ aplicatǎ având, în acelaşi timp, şi un puternic rol preventiv în privinţa acestui gen de fapte antisociale.

De asemenea, în baza art.121 alin.1 lit.a teza a II a, instanţa va impune inculpaţilor să urmeze un curs de formare profesională, obligaţia având ca scop facilitarea obţinerii unui loc de muncă raportat la faptul că unul din ei a devenit deja major, toţi au abandonat şcoala fără interes pentru carte iar familiile din care fac parte au nevoie şi de sprijinul lor nu doar moral ci şi financiar.

În baza art. 118 C.pen., supravegherea inculpaţilor  se va face sub coordonarea Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Pentru a putea fi puse în executare condiţiile de executare a măsurii educative aplicate, un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Totodată, în baza art. 123 C.pen., instanţa va aduce la cunoştinţă inculpaţilor  despre posibilitatea înlocuirii acestei măsuri educative neprivative de libertate cu una privativă de libertate, dacă nu vor respecta condiţiile de executare a prezentei măsuri educative ori dacă vor săvârşi vreo altă infracţiune.

Cât priveşte măsura preventivă a controlului judiciar sub imperiul căreia se află inculpaţii nstanţa apreciază că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea şi menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar nu mai subzistă, instanţa apreciind în mod pozitiv faptul că începând din data de 09.02.2017, când a fost luată măsura prventivă a controlului judiciar, inculpaţii minori au dat dovadă de responsabilitate prezentându-se la toate termenele de judecată cu respectarea obligaţiilor impuse de măsura preventivă a controlului judiciar.

În lipsa unor motive concrete şi temeinice care să impună restricţiile pe care inculpaţii au fost nevoiţi să le respecte prin măsura preventivă a controlului judiciar, în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. cu referire la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va revoca măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii  prin ordonanţa procurorului din data de 09.02.2017 şi menţinută prin încheierea judecătorului de cameră preliminară şi instanţei de judecată cu respectarea dispoziţiilor legale.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va lua act de faptul că nu există constituire de parte civilǎ în cadrul prezentului proces penal.

Cât priveşte cheltuielile judiciare avansate de stat şi ocazionate de acest proces penal, în baza 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 şi art. 274 alin. 1 şi 3 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va obliga inculpaţii să plătească statului suma de 2500 lei, câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1595 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul urmǎririi penale iar suma de 905 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul fazei judecǎţii.

Totodată, în baza art. 272 alin. 2 teza I C.proc.pen., sumele în cuantum de 690 lei, reprezentând, conform delegaţiilor ataşate, onorariul avocatului din oficiu: respectiv doamna avocat pentru inculpat, doamna avocat pentru inculpat, domnul avocat pentru inculpat doamna avocat pentru inculpat, domnul avocat pentru inculpat, care au acordat asistenţă juridică în cameră preliminară şi în faza de judecată vor fi avansate iniţial din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, sume de bani care, în baza art. 274 alin. 1 teza finală C.proc.pen., vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E :

I. În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, d C.pen., art. 35 alin 1 Cod penal şi art. 41 alin 1 C.pen.( trei acte materiale), cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., condamnǎ pe inculpatul BS, , la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat.

În baza art.104 alin.2 C.pen. revocă liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală 1042/2016 din 23.06.2016 a Judecătoriei Botoşani, în data de 28.06.2016 şi va dispune executarea restului de 417 zile închisoare, rest pe care îl adaugă conform art.43 al.2 Cod pen. la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 417 zile închisoare în regim de detenţie.

În baza dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. cu referire la art. 72 alin. 1 C.pen., deduce din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală perioada cât acesta a fost reţinut începând cu data de 08.02.2017 ora 16.00 şi până în data de 09.02.2017, ora 16.00 precum şi perioada în care au fost arestaţi preventiv în aceastǎ cauzǎ, respectiv perioada începând cu data de 09.02.2017 şi pânǎ la zi.

În temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. cu referire la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., menţine măsura arestării preventive a inculpatului luată prin încheierea nr. 2 din data de 09.02.2017, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Paşcani în dosarul nr.1031/866/2017 şi menţinută de judecătorul de cameră preliminară şi de către instanţa de judecată cu respectarea dispoziţiilor legale.

II. În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77, lit. a, şi art.113 alin.3 C.pen. raportat la art. 118 C.pen., cu aplicarea art.396 alin.10 C.pr.pen. aplicǎ inculpatului SF mǎsura educativǎ neprivativă de libertate a Supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat.

În baza art.121 alin.1 lit.a teza a II a, impune inculpatului să urmeze un curs de formare profesională sub îndrumarea şi coordonarea Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune Iaşi.

În baza art. 123 C.pen., aduce la cunoştinţă inculpatului, minor la data săvârşirii faptei, despre posibilitatea înlocuirii acestei măsuri educative neprivative de libertate cu una privativă de libertate, dacă acesta nu va respecta condiţiile de executare a prezentei măsuri educative ori dacă va săvârşi vreo altă infracţiune.

III.  În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77 lit. a C.pen., cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen., şi art.113 alin.3 C.pen. raportat la art. 118 C.pen., cu aplicarea art.396 alin.10 C.pr.pen. aplicǎ inculpatului CIM, mǎsura educativǎ neprivativă de libertate a Supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat.

În baza art.121 alin.1 lit.a teza a II a, impune inculpatului să urmeze un curs de formare profesională sub îndrumarea şi coordonarea Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune Iaşi.

În baza art. 123 C.pen., aduce la cunoştinţă inculpatului  , minor la data săvârşirii faptei, despre posibilitatea înlocuirii acestei măsuri educative neprivative de libertate cu una privativă de libertate, dacă acesta nu va respecta condiţiile de executare a prezentei măsuri educative ori dacă va săvârşi vreo altă infracţiune.

IV. În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77 lit. a C.pen., cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen., şi art.113 alin.3 C.pen. raportat la art. 118 C.pen., cu aplicarea art.396 alin.10 C.pr.pen. aplicǎ inculpatului  ICD mǎsura educativǎ neprivativă de libertate a Supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat.

În baza art.121 alin.1 lit.a teza a II a, impune inculpatului să urmeze un curs de formare profesională sub îndrumarea şi coordonarea Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune Iaşi.

În baza art. 123 C.pen., aduce la cunoştinţă inculpatului, minor la data săvârşirii faptei, despre posibilitatea înlocuirii acestei măsuri educative neprivative de libertate cu una privativă de libertate, dacă acesta nu va respecta condiţiile de executare a prezentei măsuri educative ori dacă va săvârşi vreo altă infracţiune.

V. În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit b,d şi alin 2 lit b Cod penal, cu aplic.art. 77 lit. a C.pen., cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen., şi art.113 alin.3 C.pen. raportat la art. 118 C.pen., cu aplicarea art.396 alin.10 C.pr.pen. aplicǎ inculpatului CMD, mǎsura educativǎ neprivativă de libertate a Supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de Furt calificat.

În baza art.121 alin.1 lit.a teza a II a, impune inculpatului să urmeze un curs de formare profesională sub îndrumarea şi coordonarea Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune Iaşi.

În baza art. 123 C.pen., aduce la cunoştinţă inculpatului, minor la data săvârşirii faptei, despre posibilitatea înlocuirii acestei măsuri educative neprivative de libertate cu una privativă de libertate, dacă acesta nu va respecta condiţiile de executare a prezentei măsuri educative ori dacă va săvârşi vreo altă infracţiune.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. cu referire la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii prin ordonanţa procurorului din data de 09.02.2017 şi menţinută prin încheierea judecătorului de cameră preliminară şi instanţei de judecată cu respectarea dispoziţiilor legale.

VI. În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., ia act de faptul că nu există constituire de parte civilǎ în cadrul prezentului proces penal.

În baza 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 şi art. 274 alin. 1 şi 3 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen.,  obligă inculpaţii să plătească statului suma de 2500 lei, câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1595 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul urmǎririi penale iar suma de 905 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul fazei judecǎţii.

În baza art. 272 alin. 2 teza I C.proc.pen., sumele în cuantum de 690 lei, reprezentând, conform delegaţiilor ataşate, onorariul avocatului din oficiu(dosar1621/866/2017/a1.1), respectiv; doamna avocat pentru inculpat, doamna avocat pentru inculpat domnul avocat pentru inculpat, doamna avocat pentru inculpat, domnul avocat pentru inculpat Căpraru Ionel-Marian care au acordat asistenţă juridică în cameră preliminară şi în faza de judecată inculpaţilor, vor fi avansate iniţial din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, sume de bani care, în baza art. 274 alin. 1 teza finală C.proc.pen., vor rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei către persoana vătămată, părţi şi procuror, conform art. 410 alin. 1 C.proc.pen.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07.08.2017.

Preşedinte,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare