Acțiune în răspundere contractuală. Costuri suplimentare urmare a prelungirii perioadei de execuţie. Teoria impreviziunii.

Sentinţă civilă 359 din 08.03.2018


 Prin cererea adresată Tribunalului C Secția a II a Civilă  reclamanta  SC E SPA  în  contradictoriu  cu B S T SRL  a  solicitat pronunțarea  unei hotărâri prin care să se dispună  :

1.  Constatarea incidenței  teoriei impreviziunii  cu privire  la Contractul de execuție  111 /27.03.2013 și  obligarea pârâtei la plata sumei de 123610 EUR  reprezentând costuri suplimentare suportate de reclamantă urmare a  prelungirii perioadei de execuție independent  de voința părților.

2.  Constatarea dreptului reclamantei de a pretinde  costurile suplimentare  în temeiul dispozițiilor  contractuale  în temeiul principiului pacta sun servanda și  obligarea pârâtei la plata  acestora

3.  În subsidiar , obligarea pârâtei  la plata sumei de 123610 EUR  reprezentând  costurile suplimentare  suportate de  reclamantă, în  temeiul  îmbogățirii  fără justă cauză.

4.  Obligarea  pârâtei  la plata  dobânzii legale  penalizatoare  care se va calcula  de la  data suportării costurilor  suplimentare până  la plata  integrală  a  sumei solicitate.

 În susținere  invocă  reclamanta următoarele aspecte :

 Părțile au încheiat  convenția mai sus menționată pentru proiectarea, construcția  instalarea, racordarea  și punerea în funcțiune a  centralei  electrice fotovoltaice în cadrul  Proiectului  O S E - ferma de panouri solare  2,5 MW (centrala fotovoltaică)

 Prețul contractului a fost  stabilit la  suma de 20.442808,25 lei fără  TVA  compus  din  suma de 44405 lei  cu titlu de servicii de  proiectare și suma de 20398403, 25 lei  cu titlu de lucrări de execuție.

 Durata execuției a fost stabilită la 7 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor potrivit  art. 6.

 Potrivit  art.18 al.1 lit c  din aceeași convenție în cazul  oricărui  motiv de întârziere  care nu se  datorează  executantului și nu a  survenit prin încălcarea  contractului de către acesta  îndreptățesc  executantul  de a solicita  prelungirea  termenului de execuție a lucrărilor  sau a oricărei părți  a acestora  atunci când  prin consultare părțile vor  stabili :

- orice prelungire  a  duratei de execuție la care executantul are dreptul

- totalul  cheltuielilor suplimentare  care se va adăuga  la prețul contractului.

 La  data de  27.01.2013 părțile au încheiat actul adițional 2 prin care  valoarea contractului a fost diminuată și durata contractului a fost prelungita de la 7 la 9 luni calculate de la data  emiterii ordinului de începere a lucrărilor și anume până la data de 01.02.2014.

Cauza acestor modificări  a fost una obiectivă respectiv  modificările  legislative intervenite, respectiv OANRE 30/2013 care reglementează  condițiile tehnice  de  racordare  la rețelele electrice  de interes public pentru centralele  fotovoltaice.

 Prin  actul adițional nr. 3  părțile au  convenit din nou  modificarea prevederilor  relativ la  durata  contractului care a fost prelungită  la 11 luni de la data  emiterii ordinului  de începere a lucrărilor.  Și  în acest caz  a fost reținută intervenția unei  situații obiective respectiv adoptarea Ordinului  74/2013.

 Ca urmare a prelungirii duratei  de executare  reclamanta a  suportat  costuri suplimentare  în sumă totală de 123610 EUR determinate din luna octombrie  2013 până  la 13.05.2014 constând  în servicii de pază, servicii de consultanță asigurate de  Energy& Services  pentru remedierea problemelor  sesizate de  Transelectrica, servicii  de consultanță acordate  în domeniul  ingineriei  electrice de  către Seci Energia, costuri de personal, cheltuieli de transport, cheltuieli  cu sume înaintate la plată, costuri Securnet la  restaurarea  sistemului de supraveghere video, costuri  Business  pentru restaurarea  sistemelor  electrice și de asistență  pentru  punerea în funcțiune a  instalațiilor, instalare  sistem adițional pentru  conectarea  parcului Ovidiu.

În vederea  stingerii litigiului în mod  amiabil arată că  a înaintat pârâtei  o notificare prealabilă la  25.01.2016.

Invocă  în susținere dispozițiile  art. 1271  c.civil apreciind că în speță  sunt îndeplinite  condițiile stabilite  prin aceste dispoziții.

Astfel apreciază că este îndreptățită la plata  costurilor suplimentare generate de  prelungirea duratei de execuție a contractului, la momentul  încheierii contractului părțile neavând cum  să prevadă  că  datorită  modificărilor legislative  executarea contractului va deveni  excesiv de oneroasă pentru executant. Cu privire la  adaptarea contractului arată  că aceasta nu a  putut fi invocată  pe cale judiciară pe durata executării  contractului întrucât acesta era finanțat din fonduri europene.

Totodată  solicitarea  financiară  ridicată  în  perioada executării  contractului ar  fi  condus  la  stoparea  executării și pierderea finanțării europene.

Apreciază  că  reclamanta are  posibilitatea  de a pretinde  costurile suplimentare în  temeiul principiului forței obligatorii a contractului cu privire  la  dispozițiile  art. 18  al.1  din contract existând  în favoarea  reclamantei  dreptul de a  solicita  în contextul dat  prelungirea termenului de execuție aspect care naște obligația  corelativă de a începe  consultarea și de a stabili  prelungirea  duratei de execuție și totalul cheltuielilor de executare. Până în prezent, deși i s-a  adus la cunoștință exercitarea dreptului de a prelungi contractul  pârâta  și-a  îndeplinit  obligația corelativă  dreptului menționat.

În subsidiar  apreciază  ca  fiind incidente  dispozițiile art. 1345 c.vivil  referitoare la  îmbogățirea fără  justă cauză în condițiile  în care are loc în mod corelativ o creștere respectiv o diminuare a patrimoniului celor  două părți,  reclamanta  este de  bună credință  și nu are la  dispoziție  o altă  acțiune  pentru realizarea dreptului  său de creanță  împotriva pârâtei.

 În susținerea capătului de cerere privind acordarea  dobânzii penalizatoare  invocă  reclamanta dispozițiile  art. 1535  al.1 c..civil respectiv  OG 13/2011 și 1489 c.civil.

 În susținere solicită administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză de specialitate.

 Au fost atașate  cererii în copie  înscrisuri constând în  documentație de atribuire, acte adiționale , plângere prealabilă,  facturi, centralizator sume înaintate la plată.

 Pârâta a  exprimat poziția procesuală asupra cererii  prin întâmpinarea atașată la filele 98-106  prin care  solicită respingerea  cererii motivat  în esență că  în speță nu  sunt  îndeplinite condițiile  răspunderii patrimoniale a pârâtei.

 În referire la  incidența  impreviziunii  arată pârâta  că  în cadrul documentației de  achiziție au fost inserate  numeroase clauze  relativ la probabilele modificări legislative din domeniul energiei electrice  clauze care au fost de altfel aduse  la  cunoștință pe parcursul derulării contractului. Toate aceste clauze  conțineau obligația  antreprenorului de a  urmări  procesul legislativ  și a  anunța  pârâta  în situația apariției unor modificări ale cadrului legal obligație pe care reclamanta nu a respectata-o niciodată.

Ținând seama de noțiunea legală  a impreviziunii, o  condiție  esențială  este ca schimbarea  împrejurărilor  precum și întinderea acestora  să  nu  fi putut  fi avute în vedere  de către debitor  la momentul încheierii contractului, or în situația de față societatea reclamantă  avea  cunoștință de eventualele  modificări  legislative  din domeniul energiei întrucât acesta a fost un element care a fost adus la cunoștința  tuturor  participanților la procedura de achiziție publică, fiind un factor  important pentru  stabilirea prețului și atribuirea contractului.

 Totodată  apreciază că potrivit  dispozițiilor contractuale  necesitatea  efectuării unor  cheltuieli suplimentare  și cuantumul total  al acestora  trebuia stabilită în prealabil  efectuării lor prin consultarea  părților, ipoteza care nu  este întrunită în cauză. Apreciază  ca imposibilă  o consultare a  părților cu privire  la  oportunitatea  și necesitatea  efectuării  acestor cheltuieli suplimentare după ce aceste cheltuieli au fost  efectuate.

 În ceea  ce privește  încheierea actelor adiționale , rațiunea pentru care acestea  au fost încheiate  a  constat în  comportamentul contractual  al reclamantei  care nu era în măsură să finalizeze lucrările la termenul convenit.

 În referire  la posibilitatea  realizării  plății lucrărilor în temeiul contractului arată că aceasta presupune  în prealabil  prezentarea  unei situații de lucrări cu o solicitare de plată, analizarea acestora de către dirigintele de șantier sau personalul  beneficiarului, acceptare/respingere a  situației de lucrări,  refacerea acestei situații în cazul respingerii și emiterea facturii în situația acceptării și realizarea plății.

 Relativ la costurile  cu serviciile  de  pază  arată  pârâta că  aceste  servicii nu au fost  solicitate  niciodată,  sunt  solicitate la plată  doar pentru perioada decembrie - aprilie, iar în opinia sa aceste  costuri au fost  incluse în costurile  cu echipamentele /lucrările.

 În referire  la serviciile  de consultanță asigurate Energy & Services  arată pârâta că nu  are nicio informație despre această societate și serviciile prestate, iar aceste costuri potrivit caietului de sarcini cap III pct. 14.1  sunt în sarcina antreprenorului.

Relativ la  serviciile de consultanță  acordate de  Seci Energia precizează că  nu  are cunoștință  de  această societate  și care sunt serviciile  de consulatnță acordate, aceasta cu atât mai mult  cu cât  singurele servicii  contractate au fost cele de proiectare.

Referitor  la costurile cu personalul E  implicat  în acest proiect  precum și cheltuielile de transport , arată că aceste  costuri nu au fost niciodată solicitate la plată de executant Totodată arată că aceste costuri sunt  solicitate la peste 2 ani de la  recepția lucrărilor  și doar pentru 350 de ore. În accepțiunea pârâtei  aceste costuri  au fost introduse  în costurile  cu echipamentele și lucrările potrivit  situațiilor de lucrări  solicitate la plată.

Cu privire la  costurile  Securnet pentru restaurarea  sistemului de supraveghere și costurile  Business pentru  restaurarea  sistemelor electrice  și de  asistență  pentru punerea  în funcțiune a  instalațiilor,arată că aceste costuri  cad în totalitate  în sarcina  reclamantei  în calitate de antreprenor.

Totodată  apreciază că în speță nu pot fi reținute  nici  condițiile  îmbogățirii fără justă cauză în contextul în care în speță se poate discuta de o eventuală răspundere  contractuală. Cu privire  la  dobânda penalizatoare arată că în speță  nu a existat o notificare privind  achitarea acestora de la data realizării  costurilor  și totodată  aceasta nu este cuantificată.

 În susținere solicită administrarea probei cu înscrisuri.

 Prin cererea precizatoare  depusă la filele 125-126  precizează  reclamanta  costurile  suplimentare  solicitate  pentru  fiecare categorie în parte.

 Prin Încheierea  1883/13.10.2016,  Secția a  II a a  Tribunalului  C a  dispus  înaintarea cauzei spre competentă soluționare  Secției  de  Contencios Administrativ și Fiscal pe rolul instanței  cauza fiind înregistrată la data de 31.10.2016.

 În cauză  au fost  administrate  probele cu înscrisuri și  expertiza contabilă.

 Analizând actele  și lucrările  dosarului, instanța reține următoarele :

Părțile  au încheiat  contractul de prestări  servicii  având ca obiect proiectarea, construcția , instalarea, racordarea  și punerea în funcțiune a  centralei  electrice fotovoltaice în cadrul  Proiectului  O S E - ferma de panouri solare  2,5 MW (centrala fotovoltaică) - fila 15 și urm ds Secția a II a

Prețul contractului a fost  stabilit la  prin art. 5 din contract suma de 20.442.808,25 lei fără  TVA  compus  din  suma de 44405 lei  cu titlu de servicii de  proiectare și suma de 20.398.403, 25 lei  cu titlu de lucrări de execuție.

Durata execuției a fost stabilită la 7 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor potrivit  art. 6.

Ulterior , prin actul adițional 2  (fila 49 și urm ds Secția a II a )  valoarea  contractului  a fost diminuată  la suma de  16.375.000,41 lei, iar  durata de execuție a  contractului a fost  prelungita de  la 7 la 9 luni.

În fundamentarea opțiunii de prelungire a contractului a fost reținută  existența  unor cauze obiective  externe  responsabilității  părților care au condus la întârzieri  semnificative față de planificarea inițială a termenului de punere în funcțiune a investiției. Astfel a fost reținută  întârzieri  față de  planificarea  realizată anterior  cu privire  la  execuția  de către ENEL  Dobrogea  a racordului la  SEN a centralei fotovoltaice dar și întârzieri  față de planificarea  realizată  anterior cu privire  la perioada necesară pentru efectuarea testelor/probelor necesare punerii în funcțiune.

S-a  mai reținut în acest sens  faptul că  până  la momentul respectiv  pârâta și-a  îndeplinit  integral  obligațiile  legale, contractuale  cât și financiare cu privire  la execuția racordului de către ENEL însă  datorită  unor modificări legislative aceste  lucrări  sunt semnificativ întârziate , făcându-se trimitere la  Ordinul  ANRE 30/2013.

Prin  actul adițional nr. 3 (fila 63,64)  dosar Secția a  II a,  părțile  au convenit  din nou prelungirea duratei contractului la 11 luni  începând  cu data  emiterii  ordinului de începere a  lucrărilor și  anume până la data de 01.04.2014.

 În fundamentarea  acestei măsuri  părțile  au reținut  din nou existența unei cauze  obiective cu referire la necesitatea  demonstrării conformității invertoarelor cu prevederile OANRE/74/2013 care  a intrat în vigoare ulterior semnării contractului.

Potrivit dispozițiilor legale  invocate în susținere respectiv art. 1271  c.civ : 1.  Părțile  sunt ținute  să își execute  obligațiile , chiar dacă executarea lor a devenit  mai oneroasă , fie datorită creșterii costurilor executării  propriei obligații, fie datorită  scăderii  valorii  contraprestației .

2. Cu toate acestea , dacă executarea contractului  a devenit  excesiv de oneroasă  datorită unei schimbări excepționale  a împrejurărilor care ar face  vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța  poate să  dispună :

a.  Adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile  ce rezultă  din schimbarea împrejurărilor

b. Încetarea contractului la momentul și  în condițiile pe care le stabilește

 3.  Dispozițiile alin. 2  sunt  aplicabile  numai dacă :

a. Schimbarea împrejurărilor a intervenit  după încheierea contractului

b. Schimbarea împrejurărilor , precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil în momentul  încheierii contractului

c.  Debitorul  nu  și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-a  asumat acest risc

d.  Debitorul a încercat , într-un termen rezonabil și cu  bună credință negocierea  adaptării rezonabile  și echitabile a contractului.

În  speță reclamanta  solicită  prin cererea formulată  obligarea pârâtei la plata  costurilor suplimentare ca urmare a  prelungirii duratei  de execuție a contractului  din cauze obiective respectiv existența unor  modificări legislative  ulterioare precum și modificarea procedurilor interne ale  ENEL.

Potrivit  art.18 al.1 lit c  din  convenția părţilor  în cazul  oricărui  motiv de întârziere  care nu se  datorează  executantului și nu a  survenit prin încălcarea  contractului de către acesta  îndreptățesc  executantul  de a solicita  prelungirea  termenului de execuție a lucrărilor  sau a oricărei părți  a acestora  atunci când  prin consultare părțile vor stabili :

- orice prelungire  a  duratei de execuție la care executantul are dreptul

- totalul  cheltuielilor suplimentare  care se va adăuga  la prețul contractului.

 Impreviziunea  ca temei de drept pentru formularea cererii principale  pune problema unei onerozități excesive a obligației care deși nu este  imposibil de onorat îl poate pune pe debitor într-o postură economică foarte dificilă sau a unei  diminuări  drastice a prestației datorate creditorului, ambele variante cu consecința dezechilibrării contravalorii prestațiilor și a pierderii interesului în menținerea  contractului astfel cum acesta a fost încheiat.

 Mecanismul impreviziunii este expus cu titlu de excepție  de la obligativitatea  contractului  în cadrul al.2 și 3 ale  art. 1271  și numai în ipoteza, astfel cum  s-a  reținut  anterior în care  obligația de executat  devine excesiv de oneroasă. Rezultă astfel că principiul forței obligatorii a contractului impune părților executarea întocmai a obligațiilor asumate, cătă vreme acest lucru este posibil  chiar dacă părțile  nu mai obțin de executarea contractului beneficiul sperat, cu rezerva onerozității excesive a obligațiilor,

 Rezultă  astfel  că impreviziunea  rămâne  contractuală prin  domeniul ei de aplicare și odată  constatate ca îndeplinite condițiile impreviziunii contractuale va fi de rezolvat fie situația debitorului căruia nu i se va imputa  îndeplinirea obligației devenită excesiv de oneroasă, fie situația creditorului care nu va fi obligat la acceptarea contraprestației diminuată drastic prin apariția situației de impreviziune.

 În scopul soluționării oricăreia dintre aceste  două ipoteze art. 1271 reglementează două efecte ale impreviziunii respectiv  adaptarea sau  desființarea contractului.

 În analizarea aspectelor enunțate instanța reține prin raportare la obiectul  cererii de chemare în judecată că reclamanta nu solicită adaptarea  sau desființarea contractului încheiat  care a și fost finalizat, ci numai obligarea pârâtei la plata  unor costuri suplimentare ca urmare a prelungirii perioadei de executare a  contractului independent de voința părților.

Pe  de altă parte , chiar dacă  părțile  au menționat în cuprinsul  actelor  adiționale faptul că durata de executare a contractului se prelungește  datorită unor cauze obiective, respectiv modificări legislative ulterioare încheierii acestuia,  nu se poate susține că aceste aspecte au condus la transformarea obligațiilor  asumate de debitor, în speță reclamanta, la unele foarte oneroase si implicit la necesitatea  adaptării sau  desființării contractului.

Mai mult  se poate observa că părțile au convenit diminuarea prețului  inițial  al contractului și nu majorarea acestuia.

Instanța  apreciază  că nu pot  fi reținute susținerile  pârâtei  în sensul că  iminentele  modificări legislative ar fi fost aduse la cunoștința  participanților  la procedura de achiziție fiind un element determinant  în stabilirea prețului și atribuirea contractului, întrucât nu au fost probate potrivit înscrisurilor atașate.

De asemenea instanţa mai reţine că  potrivit  dispozițiilor contractuale  necesitatea  realizării unor  cheltuieli  suplimentare  și cuantumul total  al acestora  era necesar a se stabili  prin consultarea  părților astfel cum  dispun art. 18 al.1 lit. c  din contract, prin  actele adiționate încheiate părțile convenind numai  prelungirea duratei de execuție  nu și existența unor costuri suplimentare. Potrivit aspectelor reținute  în cuprinsul raportului de expertiză  reclamanta  nu a  solicitat  cheltuielile  în discuție  la finalizarea contractului și emiterea facturii finale.

 În  acest  sens instanța apreciază că nu pot fi reținute susținerile  debitorului  obligației care invocă incidenţa impreviziunii  că ar  fi încercat , într-un termen rezonabil și cu bună credință negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului, în raport de noile costuri pretins realizate.

Apreciind că în speță  nu pot fi reținute ca fiind  îndeplinite condițiile  incidenței  impreviziunii  instanța va dispune  respingerea  acestui capăt de cerere ca nefondat.

 

2. Cu privire  la  capătul de  cerere  privind constatarea  dreptului reclamantei  de a  pretinde costurile  suplimentare  în temeiul dispozițiilor  contractuale  cu referire la incidenţa  principiului pacta sunt  servanda și obligarea  pârâtei la plata acestora  instanța apreciază de asemenea  asupra caracterului  nefondat, reținând următoarele :

 Raportat la obiectul cererii instanţa urmează să verifice dacă în speţă sunt întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile contractuale cu privire, existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul şi existenţa  unei  convenţii  ca izvor al obligaţiilor părţilor prin raportare la disp. art. 1350, art. 1357 c.civil.

 După cum a  fost reținut  anterior  părțile  au încheiat convenția  menționată, iar  prejudiciul reclamat  derivă din  prelungirea duratei  contractului  din cauze obiective  respectiv intervenirea  unor modificări legislative. Față de  aceste aspecte  instanța apreciază  că  nu poate  fi reținută  în sarcina  pârâtei  existența unei fapte ilicite  ca  element al răspunderii contractuale.

 În susținerea  acestei teze sunt și mențiunile  cuprinse  în actele adiționale1 și 2 (fila 54,59) din care rezultă  faptul că  pârâta  și-a  îndeplinit integral obligațiile legale contractuale  cât și financiare cu privire  la execuția  racordului de  către ENEL însă datorită modificărilor legislative aceste lucrări vor fi semnificativ  întârziate.

Cu privire  la  existența unui prejudiciu  în  patrimoniul  reclamantei  se reține că  potrivit  art. 23.2 achizitorul  are  obligația de  a realiza  plata  către executant  în 90 de zile  de la emiterea facturii  de către acesta din urmă. Nicio  factură nu va  fi emisă  decât în urma aprobării de către achizitor  a situațiilor de plată aferente  facturii de emis. Facturile emise de executant fără aprobări  nu vor  fi acceptate.

 În speță  reclamanta  solicită  obligarea  pârâtei la  plata unor servicii de pază  aferente  perioadei  decembrie 2013 -  aprilie 2014 . Contravaloarea  acestor servicii nu a  fost  solicitată  și probată potrivit  dispozițiilor  contractuale, respectiv  prin prezentarea  unor situații de plată. Totodată potrivit concluziilor raportului de expertiză  se arată că  toate plățile  au  fost realizate din Italia  și nu au fost prezentate  extrasele de cont  la data efectuării  plăților pentru a se aprecia asupra realității acestora.

 Mai mult  se apreciază  că  facturile  atașate  la filele  73-77 nu fac  dovada prin ele  însele că serviciile facturate  către reclamantă au și fost alocate  executării convenţiei părţilor, nefiind  atașate alte  înscrisuri în  acest sens. De asemenea, se reține că potrivit  art. 17.11 din contract executantul are obligația de a  informa  achizitorul  cu promptitudine asupra unor posibile evenimente viitoare care pot apărea  și  asupra circumstanțelor care pot afecta  negativ  lucrările, pot majora prețul contractului  sau provoca  întârzieri în execuția lucrărilor (..)

 Cum o astfel  de dovadă nu a fost realizată în acord cu prevederile contractuale anterior menționate, nu au fost solicitate pe parcursul derulării contractului și nici la finalizarea  acestuia , iar  potrivit  art. 24 din aceeași convenție  pentru lucrările  executate  plățile datorate  de achizitor  sunt  cele declarate  în propunerea financiară, iar prețul contractului  nu se ajustează, se  apreciază sub aspectul analizat, că nu poate fi reținută existența unui prejudiciu cert derivând  din executarea  contractului.

 În acest sens  este de remarcat  și faptul că  deși părțile  au  convenit  prin actele  adiționale  2 și 3 încheiate la data de 19.09.2013, respectiv  27.01.2017 modificarea  duratei de executare a contractului nu au fost  prevăzute și eventualele  costuri  suplimentare  care ar deriva  din  această  modificare a convenției.

 În referire la costurile cu serviciile  de consultanță pe care  reclamanta  le-ar fi achitat  Energy Services SRL pentru a remedia problemele  sesizate de Transelectrica  potrivit  concluziilor  raportului de expertiză  nu au fost  prezentate  extrasele de cont pentru a se asigura  de realitatea  plăților.

Totodată în același  sens potrivit art. 10.7  din contract  dacă pe parcursul derulării  contractului, intervin  modificări  ale standardelor și/sau  legislației aplicabile la elaborarea proiectului executantul  va înștiința achizitorul și va transmite propuneri  pentru aplicare sau actualizare situație în care  se impune  încheierea unui act adițional. Mai mult  se  apreciază  că  factura  atașată  la fila 78,79 nu face  dovada prin ea  însăși  a faptului că serviciile facturate  către reclamantă au și fost alocate  executării contractului, nefiind  atașate alte înscrisuri în acest sens.

Cu privire la serviciile de consultanță  acordată în domeniul ingineriei electrice  de către Seci Energia se reține  potrivit  concluziilor  raportului de expertiză că  sumele facturate  sunt  către societăți din cadrul unui  grup de întreprinderi, iar  ordinul de plată  prezentat  este ulterior  finalizării contractului.

Relativ la  costurile  solicitate  cu titlu de cheltuieli de personal și de transport pentru perioada  octombrie 2013 - mai 2014 se reține că  pentru perioada de referință  reclamanta nu a prezentat  experților dovada  realizării acestor cheltuieli.

 Cu privire la costurile  solicitate relativ la  restaurarea  sistemului  de supraveghere  video  se reține că  furnizorul a facturat  reclamantei serviciile în discuție conform comenzii din data de  14.05.2014/30.04.2015, la data de 31.05.2014, ulterior  finalizării contractului și a  lucrărilor contractate, neputând fi astfel  admise  costuri  ulterior  finalizării lucrărilor și contractului.

 Cu privire  la  cheltuielile  aferente materialelor și manopera de prestări servicii conform comenzii din data de  21.10.2013 concluziile raportului de expertiză atestă faptul că în perioada de referință  reclamanta  nu a efectuat astfel de cheltuieli și nici  valoarea de 5480 EUR  cota  parte a cheltuielilor nu se referă  la perioada  octombrie  2013-mai 2014.

 În ceea ce privește  costurile  solicitate ca fiind aferente  instalării  sistemului adițional pentru  conectarea  parcului Ovidiu 1,5 MW în  perioada  octombrie 2013- mai 2014 expertiza a concluzionat  in sensul că  în perioada  de referință nu  au fost realizate  aceste lucrări,  cheltuielile vizând perioada  până la  09.09.2013.

Fără a relua motivele mai sus menționate  se apreciază  că  potrivit  probatoriului administrat serviciile în discuție nu au fost  solicitate  pârâtei și nu au fost probate  în acord cu prevederile contractuale, nefiind probată alocarea acestora executării contractului încheiat.

 Astfel fiind  instanţa  faţă de  considerentele ce preced şi prin raportare la disp. art. 1170, respectiv art. 1270 c.civ , potrivit cu care  convenţiile legal  încheiate au putere  de lege între părţile  contractante,  care sunt  ţinute la îndeplinirea  obligaţiilor asumate cu  bună credinţă, apreciază că nu sunt  îndeplinite în cauză elementele răspunderii contractuale, relativ existenţa  unui prejudiciu cert, respectiv a  unei fapte  săvârşite cu vinovăţie în sarcina  pârâtei, apreciind asupra caracterului neîntemeiat al cererii.

3. În ceea ce privește  solicitarea  de obligare a pârâtei la plata costurilor  menționate  în temeiul  îmbogățirii  fără justă cauză  instanța  apreciază  asupra caracterului neîntemeiat,  întrucât pretinsele  costuri derivă din executarea contractului 111/27.03.2013 fiind analizate anterior condițiile răspunderii contractuale.

În acest sens  se reține că potrivit  dispozițiilor  art. 1348 c.civil cererea de restituire  nu poate fi admisă  dacă cel prejudiciat  are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.

4. Faţă  de  aspectele apreciate  asupra capetelor  de cerere având  ca obiect  obligarea  la plata debitului principal, instanța  nu va  reține  nici capătul accesoriu privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale  penalizatoare.

În ceea ce  priveşte cererea  privind  obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa  apreciază asupra caracterului neîntemeiat  nefiind  probat  potrivit înscrisurilor  ataşate în copie faptul că  acestea au fost aferente prezentei cauze.