Prin cererea adresată Tribunalului C Secția a II a Civilă reclamanta SC E SPA în contradictoriu cu B S T SRL a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună :
1. Constatarea incidenței teoriei impreviziunii cu privire la Contractul de execuție 111 /27.03.2013 și obligarea pârâtei la plata sumei de 123610 EUR reprezentând costuri suplimentare suportate de reclamantă urmare a prelungirii perioadei de execuție independent de voința părților.
2. Constatarea dreptului reclamantei de a pretinde costurile suplimentare în temeiul dispozițiilor contractuale în temeiul principiului pacta sun servanda și obligarea pârâtei la plata acestora
3. În subsidiar , obligarea pârâtei la plata sumei de 123610 EUR reprezentând costurile suplimentare suportate de reclamantă, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
4. Obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare care se va calcula de la data suportării costurilor suplimentare până la plata integrală a sumei solicitate.
În susținere invocă reclamanta următoarele aspecte :
Părțile au încheiat convenția mai sus menționată pentru proiectarea, construcția instalarea, racordarea și punerea în funcțiune a centralei electrice fotovoltaice în cadrul Proiectului O S E - ferma de panouri solare 2,5 MW (centrala fotovoltaică)
Prețul contractului a fost stabilit la suma de 20.442808,25 lei fără TVA compus din suma de 44405 lei cu titlu de servicii de proiectare și suma de 20398403, 25 lei cu titlu de lucrări de execuție.
Durata execuției a fost stabilită la 7 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor potrivit art. 6.
Potrivit art.18 al.1 lit c din aceeași convenție în cazul oricărui motiv de întârziere care nu se datorează executantului și nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta îndreptățesc executantul de a solicita prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părți a acestora atunci când prin consultare părțile vor stabili :
- orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul
- totalul cheltuielilor suplimentare care se va adăuga la prețul contractului.
La data de 27.01.2013 părțile au încheiat actul adițional 2 prin care valoarea contractului a fost diminuată și durata contractului a fost prelungita de la 7 la 9 luni calculate de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor și anume până la data de 01.02.2014.
Cauza acestor modificări a fost una obiectivă respectiv modificările legislative intervenite, respectiv OANRE 30/2013 care reglementează condițiile tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele fotovoltaice.
Prin actul adițional nr. 3 părțile au convenit din nou modificarea prevederilor relativ la durata contractului care a fost prelungită la 11 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Și în acest caz a fost reținută intervenția unei situații obiective respectiv adoptarea Ordinului 74/2013.
Ca urmare a prelungirii duratei de executare reclamanta a suportat costuri suplimentare în sumă totală de 123610 EUR determinate din luna octombrie 2013 până la 13.05.2014 constând în servicii de pază, servicii de consultanță asigurate de Energy& Services pentru remedierea problemelor sesizate de Transelectrica, servicii de consultanță acordate în domeniul ingineriei electrice de către Seci Energia, costuri de personal, cheltuieli de transport, cheltuieli cu sume înaintate la plată, costuri Securnet la restaurarea sistemului de supraveghere video, costuri Business pentru restaurarea sistemelor electrice și de asistență pentru punerea în funcțiune a instalațiilor, instalare sistem adițional pentru conectarea parcului Ovidiu.
În vederea stingerii litigiului în mod amiabil arată că a înaintat pârâtei o notificare prealabilă la 25.01.2016.
Invocă în susținere dispozițiile art. 1271 c.civil apreciind că în speță sunt îndeplinite condițiile stabilite prin aceste dispoziții.
Astfel apreciază că este îndreptățită la plata costurilor suplimentare generate de prelungirea duratei de execuție a contractului, la momentul încheierii contractului părțile neavând cum să prevadă că datorită modificărilor legislative executarea contractului va deveni excesiv de oneroasă pentru executant. Cu privire la adaptarea contractului arată că aceasta nu a putut fi invocată pe cale judiciară pe durata executării contractului întrucât acesta era finanțat din fonduri europene.
Totodată solicitarea financiară ridicată în perioada executării contractului ar fi condus la stoparea executării și pierderea finanțării europene.
Apreciază că reclamanta are posibilitatea de a pretinde costurile suplimentare în temeiul principiului forței obligatorii a contractului cu privire la dispozițiile art. 18 al.1 din contract existând în favoarea reclamantei dreptul de a solicita în contextul dat prelungirea termenului de execuție aspect care naște obligația corelativă de a începe consultarea și de a stabili prelungirea duratei de execuție și totalul cheltuielilor de executare. Până în prezent, deși i s-a adus la cunoștință exercitarea dreptului de a prelungi contractul pârâta și-a îndeplinit obligația corelativă dreptului menționat.
În subsidiar apreciază ca fiind incidente dispozițiile art. 1345 c.vivil referitoare la îmbogățirea fără justă cauză în condițiile în care are loc în mod corelativ o creștere respectiv o diminuare a patrimoniului celor două părți, reclamanta este de bună credință și nu are la dispoziție o altă acțiune pentru realizarea dreptului său de creanță împotriva pârâtei.
În susținerea capătului de cerere privind acordarea dobânzii penalizatoare invocă reclamanta dispozițiile art. 1535 al.1 c..civil respectiv OG 13/2011 și 1489 c.civil.
În susținere solicită administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză de specialitate.
Au fost atașate cererii în copie înscrisuri constând în documentație de atribuire, acte adiționale , plângere prealabilă, facturi, centralizator sume înaintate la plată.
Pârâta a exprimat poziția procesuală asupra cererii prin întâmpinarea atașată la filele 98-106 prin care solicită respingerea cererii motivat în esență că în speță nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale a pârâtei.
În referire la incidența impreviziunii arată pârâta că în cadrul documentației de achiziție au fost inserate numeroase clauze relativ la probabilele modificări legislative din domeniul energiei electrice clauze care au fost de altfel aduse la cunoștință pe parcursul derulării contractului. Toate aceste clauze conțineau obligația antreprenorului de a urmări procesul legislativ și a anunța pârâta în situația apariției unor modificări ale cadrului legal obligație pe care reclamanta nu a respectata-o niciodată.
Ținând seama de noțiunea legală a impreviziunii, o condiție esențială este ca schimbarea împrejurărilor precum și întinderea acestora să nu fi putut fi avute în vedere de către debitor la momentul încheierii contractului, or în situația de față societatea reclamantă avea cunoștință de eventualele modificări legislative din domeniul energiei întrucât acesta a fost un element care a fost adus la cunoștința tuturor participanților la procedura de achiziție publică, fiind un factor important pentru stabilirea prețului și atribuirea contractului.
Totodată apreciază că potrivit dispozițiilor contractuale necesitatea efectuării unor cheltuieli suplimentare și cuantumul total al acestora trebuia stabilită în prealabil efectuării lor prin consultarea părților, ipoteza care nu este întrunită în cauză. Apreciază ca imposibilă o consultare a părților cu privire la oportunitatea și necesitatea efectuării acestor cheltuieli suplimentare după ce aceste cheltuieli au fost efectuate.
În ceea ce privește încheierea actelor adiționale , rațiunea pentru care acestea au fost încheiate a constat în comportamentul contractual al reclamantei care nu era în măsură să finalizeze lucrările la termenul convenit.
În referire la posibilitatea realizării plății lucrărilor în temeiul contractului arată că aceasta presupune în prealabil prezentarea unei situații de lucrări cu o solicitare de plată, analizarea acestora de către dirigintele de șantier sau personalul beneficiarului, acceptare/respingere a situației de lucrări, refacerea acestei situații în cazul respingerii și emiterea facturii în situația acceptării și realizarea plății.
Relativ la costurile cu serviciile de pază arată pârâta că aceste servicii nu au fost solicitate niciodată, sunt solicitate la plată doar pentru perioada decembrie - aprilie, iar în opinia sa aceste costuri au fost incluse în costurile cu echipamentele /lucrările.
În referire la serviciile de consultanță asigurate Energy & Services arată pârâta că nu are nicio informație despre această societate și serviciile prestate, iar aceste costuri potrivit caietului de sarcini cap III pct. 14.1 sunt în sarcina antreprenorului.
Relativ la serviciile de consultanță acordate de Seci Energia precizează că nu are cunoștință de această societate și care sunt serviciile de consulatnță acordate, aceasta cu atât mai mult cu cât singurele servicii contractate au fost cele de proiectare.
Referitor la costurile cu personalul E implicat în acest proiect precum și cheltuielile de transport , arată că aceste costuri nu au fost niciodată solicitate la plată de executant Totodată arată că aceste costuri sunt solicitate la peste 2 ani de la recepția lucrărilor și doar pentru 350 de ore. În accepțiunea pârâtei aceste costuri au fost introduse în costurile cu echipamentele și lucrările potrivit situațiilor de lucrări solicitate la plată.
Cu privire la costurile Securnet pentru restaurarea sistemului de supraveghere și costurile Business pentru restaurarea sistemelor electrice și de asistență pentru punerea în funcțiune a instalațiilor,arată că aceste costuri cad în totalitate în sarcina reclamantei în calitate de antreprenor.
Totodată apreciază că în speță nu pot fi reținute nici condițiile îmbogățirii fără justă cauză în contextul în care în speță se poate discuta de o eventuală răspundere contractuală. Cu privire la dobânda penalizatoare arată că în speță nu a existat o notificare privind achitarea acestora de la data realizării costurilor și totodată aceasta nu este cuantificată.
În susținere solicită administrarea probei cu înscrisuri.
Prin cererea precizatoare depusă la filele 125-126 precizează reclamanta costurile suplimentare solicitate pentru fiecare categorie în parte.
Prin Încheierea 1883/13.10.2016, Secția a II a a Tribunalului C a dispus înaintarea cauzei spre competentă soluționare Secției de Contencios Administrativ și Fiscal pe rolul instanței cauza fiind înregistrată la data de 31.10.2016.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiza contabilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Părțile au încheiat contractul de prestări servicii având ca obiect proiectarea, construcția , instalarea, racordarea și punerea în funcțiune a centralei electrice fotovoltaice în cadrul Proiectului O S E - ferma de panouri solare 2,5 MW (centrala fotovoltaică) - fila 15 și urm ds Secția a II a
Prețul contractului a fost stabilit la prin art. 5 din contract suma de 20.442.808,25 lei fără TVA compus din suma de 44405 lei cu titlu de servicii de proiectare și suma de 20.398.403, 25 lei cu titlu de lucrări de execuție.
Durata execuției a fost stabilită la 7 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor potrivit art. 6.
Ulterior , prin actul adițional 2 (fila 49 și urm ds Secția a II a ) valoarea contractului a fost diminuată la suma de 16.375.000,41 lei, iar durata de execuție a contractului a fost prelungita de la 7 la 9 luni.
În fundamentarea opțiunii de prelungire a contractului a fost reținută existența unor cauze obiective externe responsabilității părților care au condus la întârzieri semnificative față de planificarea inițială a termenului de punere în funcțiune a investiției. Astfel a fost reținută întârzieri față de planificarea realizată anterior cu privire la execuția de către ENEL Dobrogea a racordului la SEN a centralei fotovoltaice dar și întârzieri față de planificarea realizată anterior cu privire la perioada necesară pentru efectuarea testelor/probelor necesare punerii în funcțiune.
S-a mai reținut în acest sens faptul că până la momentul respectiv pârâta și-a îndeplinit integral obligațiile legale, contractuale cât și financiare cu privire la execuția racordului de către ENEL însă datorită unor modificări legislative aceste lucrări sunt semnificativ întârziate , făcându-se trimitere la Ordinul ANRE 30/2013.
Prin actul adițional nr. 3 (fila 63,64) dosar Secția a II a, părțile au convenit din nou prelungirea duratei contractului la 11 luni începând cu data emiterii ordinului de începere a lucrărilor și anume până la data de 01.04.2014.
În fundamentarea acestei măsuri părțile au reținut din nou existența unei cauze obiective cu referire la necesitatea demonstrării conformității invertoarelor cu prevederile OANRE/74/2013 care a intrat în vigoare ulterior semnării contractului.
Potrivit dispozițiilor legale invocate în susținere respectiv art. 1271 c.civ : 1. Părțile sunt ținute să își execute obligațiile , chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă , fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestației .
2. Cu toate acestea , dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună :
a. Adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor
b. Încetarea contractului la momentul și în condițiile pe care le stabilește
3. Dispozițiile alin. 2 sunt aplicabile numai dacă :
a. Schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului
b. Schimbarea împrejurărilor , precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil în momentul încheierii contractului
c. Debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-a asumat acest risc
d. Debitorul a încercat , într-un termen rezonabil și cu bună credință negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului.
În speță reclamanta solicită prin cererea formulată obligarea pârâtei la plata costurilor suplimentare ca urmare a prelungirii duratei de execuție a contractului din cauze obiective respectiv existența unor modificări legislative ulterioare precum și modificarea procedurilor interne ale ENEL.
Potrivit art.18 al.1 lit c din convenția părţilor în cazul oricărui motiv de întârziere care nu se datorează executantului și nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta îndreptățesc executantul de a solicita prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părți a acestora atunci când prin consultare părțile vor stabili :
- orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul
- totalul cheltuielilor suplimentare care se va adăuga la prețul contractului.
Impreviziunea ca temei de drept pentru formularea cererii principale pune problema unei onerozități excesive a obligației care deși nu este imposibil de onorat îl poate pune pe debitor într-o postură economică foarte dificilă sau a unei diminuări drastice a prestației datorate creditorului, ambele variante cu consecința dezechilibrării contravalorii prestațiilor și a pierderii interesului în menținerea contractului astfel cum acesta a fost încheiat.
Mecanismul impreviziunii este expus cu titlu de excepție de la obligativitatea contractului în cadrul al.2 și 3 ale art. 1271 și numai în ipoteza, astfel cum s-a reținut anterior în care obligația de executat devine excesiv de oneroasă. Rezultă astfel că principiul forței obligatorii a contractului impune părților executarea întocmai a obligațiilor asumate, cătă vreme acest lucru este posibil chiar dacă părțile nu mai obțin de executarea contractului beneficiul sperat, cu rezerva onerozității excesive a obligațiilor,
Rezultă astfel că impreviziunea rămâne contractuală prin domeniul ei de aplicare și odată constatate ca îndeplinite condițiile impreviziunii contractuale va fi de rezolvat fie situația debitorului căruia nu i se va imputa îndeplinirea obligației devenită excesiv de oneroasă, fie situația creditorului care nu va fi obligat la acceptarea contraprestației diminuată drastic prin apariția situației de impreviziune.
În scopul soluționării oricăreia dintre aceste două ipoteze art. 1271 reglementează două efecte ale impreviziunii respectiv adaptarea sau desființarea contractului.
În analizarea aspectelor enunțate instanța reține prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată că reclamanta nu solicită adaptarea sau desființarea contractului încheiat care a și fost finalizat, ci numai obligarea pârâtei la plata unor costuri suplimentare ca urmare a prelungirii perioadei de executare a contractului independent de voința părților.
Pe de altă parte , chiar dacă părțile au menționat în cuprinsul actelor adiționale faptul că durata de executare a contractului se prelungește datorită unor cauze obiective, respectiv modificări legislative ulterioare încheierii acestuia, nu se poate susține că aceste aspecte au condus la transformarea obligațiilor asumate de debitor, în speță reclamanta, la unele foarte oneroase si implicit la necesitatea adaptării sau desființării contractului.
Mai mult se poate observa că părțile au convenit diminuarea prețului inițial al contractului și nu majorarea acestuia.
Instanța apreciază că nu pot fi reținute susținerile pârâtei în sensul că iminentele modificări legislative ar fi fost aduse la cunoștința participanților la procedura de achiziție fiind un element determinant în stabilirea prețului și atribuirea contractului, întrucât nu au fost probate potrivit înscrisurilor atașate.
De asemenea instanţa mai reţine că potrivit dispozițiilor contractuale necesitatea realizării unor cheltuieli suplimentare și cuantumul total al acestora era necesar a se stabili prin consultarea părților astfel cum dispun art. 18 al.1 lit. c din contract, prin actele adiționate încheiate părțile convenind numai prelungirea duratei de execuție nu și existența unor costuri suplimentare. Potrivit aspectelor reținute în cuprinsul raportului de expertiză reclamanta nu a solicitat cheltuielile în discuție la finalizarea contractului și emiterea facturii finale.
În acest sens instanța apreciază că nu pot fi reținute susținerile debitorului obligației care invocă incidenţa impreviziunii că ar fi încercat , într-un termen rezonabil și cu bună credință negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului, în raport de noile costuri pretins realizate.
Apreciind că în speță nu pot fi reținute ca fiind îndeplinite condițiile incidenței impreviziunii instanța va dispune respingerea acestui capăt de cerere ca nefondat.
2. Cu privire la capătul de cerere privind constatarea dreptului reclamantei de a pretinde costurile suplimentare în temeiul dispozițiilor contractuale cu referire la incidenţa principiului pacta sunt servanda și obligarea pârâtei la plata acestora instanța apreciază de asemenea asupra caracterului nefondat, reținând următoarele :
Raportat la obiectul cererii instanţa urmează să verifice dacă în speţă sunt întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile contractuale cu privire, existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul şi existenţa unei convenţii ca izvor al obligaţiilor părţilor prin raportare la disp. art. 1350, art. 1357 c.civil.
După cum a fost reținut anterior părțile au încheiat convenția menționată, iar prejudiciul reclamat derivă din prelungirea duratei contractului din cauze obiective respectiv intervenirea unor modificări legislative. Față de aceste aspecte instanța apreciază că nu poate fi reținută în sarcina pârâtei existența unei fapte ilicite ca element al răspunderii contractuale.
În susținerea acestei teze sunt și mențiunile cuprinse în actele adiționale1 și 2 (fila 54,59) din care rezultă faptul că pârâta și-a îndeplinit integral obligațiile legale contractuale cât și financiare cu privire la execuția racordului de către ENEL însă datorită modificărilor legislative aceste lucrări vor fi semnificativ întârziate.
Cu privire la existența unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei se reține că potrivit art. 23.2 achizitorul are obligația de a realiza plata către executant în 90 de zile de la emiterea facturii de către acesta din urmă. Nicio factură nu va fi emisă decât în urma aprobării de către achizitor a situațiilor de plată aferente facturii de emis. Facturile emise de executant fără aprobări nu vor fi acceptate.
În speță reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata unor servicii de pază aferente perioadei decembrie 2013 - aprilie 2014 . Contravaloarea acestor servicii nu a fost solicitată și probată potrivit dispozițiilor contractuale, respectiv prin prezentarea unor situații de plată. Totodată potrivit concluziilor raportului de expertiză se arată că toate plățile au fost realizate din Italia și nu au fost prezentate extrasele de cont la data efectuării plăților pentru a se aprecia asupra realității acestora.
Mai mult se apreciază că facturile atașate la filele 73-77 nu fac dovada prin ele însele că serviciile facturate către reclamantă au și fost alocate executării convenţiei părţilor, nefiind atașate alte înscrisuri în acest sens. De asemenea, se reține că potrivit art. 17.11 din contract executantul are obligația de a informa achizitorul cu promptitudine asupra unor posibile evenimente viitoare care pot apărea și asupra circumstanțelor care pot afecta negativ lucrările, pot majora prețul contractului sau provoca întârzieri în execuția lucrărilor (..)
Cum o astfel de dovadă nu a fost realizată în acord cu prevederile contractuale anterior menționate, nu au fost solicitate pe parcursul derulării contractului și nici la finalizarea acestuia , iar potrivit art. 24 din aceeași convenție pentru lucrările executate plățile datorate de achizitor sunt cele declarate în propunerea financiară, iar prețul contractului nu se ajustează, se apreciază sub aspectul analizat, că nu poate fi reținută existența unui prejudiciu cert derivând din executarea contractului.
În acest sens este de remarcat și faptul că deși părțile au convenit prin actele adiționale 2 și 3 încheiate la data de 19.09.2013, respectiv 27.01.2017 modificarea duratei de executare a contractului nu au fost prevăzute și eventualele costuri suplimentare care ar deriva din această modificare a convenției.
În referire la costurile cu serviciile de consultanță pe care reclamanta le-ar fi achitat Energy Services SRL pentru a remedia problemele sesizate de Transelectrica potrivit concluziilor raportului de expertiză nu au fost prezentate extrasele de cont pentru a se asigura de realitatea plăților.
Totodată în același sens potrivit art. 10.7 din contract dacă pe parcursul derulării contractului, intervin modificări ale standardelor și/sau legislației aplicabile la elaborarea proiectului executantul va înștiința achizitorul și va transmite propuneri pentru aplicare sau actualizare situație în care se impune încheierea unui act adițional. Mai mult se apreciază că factura atașată la fila 78,79 nu face dovada prin ea însăși a faptului că serviciile facturate către reclamantă au și fost alocate executării contractului, nefiind atașate alte înscrisuri în acest sens.
Cu privire la serviciile de consultanță acordată în domeniul ingineriei electrice de către Seci Energia se reține potrivit concluziilor raportului de expertiză că sumele facturate sunt către societăți din cadrul unui grup de întreprinderi, iar ordinul de plată prezentat este ulterior finalizării contractului.
Relativ la costurile solicitate cu titlu de cheltuieli de personal și de transport pentru perioada octombrie 2013 - mai 2014 se reține că pentru perioada de referință reclamanta nu a prezentat experților dovada realizării acestor cheltuieli.
Cu privire la costurile solicitate relativ la restaurarea sistemului de supraveghere video se reține că furnizorul a facturat reclamantei serviciile în discuție conform comenzii din data de 14.05.2014/30.04.2015, la data de 31.05.2014, ulterior finalizării contractului și a lucrărilor contractate, neputând fi astfel admise costuri ulterior finalizării lucrărilor și contractului.
Cu privire la cheltuielile aferente materialelor și manopera de prestări servicii conform comenzii din data de 21.10.2013 concluziile raportului de expertiză atestă faptul că în perioada de referință reclamanta nu a efectuat astfel de cheltuieli și nici valoarea de 5480 EUR cota parte a cheltuielilor nu se referă la perioada octombrie 2013-mai 2014.
În ceea ce privește costurile solicitate ca fiind aferente instalării sistemului adițional pentru conectarea parcului Ovidiu 1,5 MW în perioada octombrie 2013- mai 2014 expertiza a concluzionat in sensul că în perioada de referință nu au fost realizate aceste lucrări, cheltuielile vizând perioada până la 09.09.2013.
Fără a relua motivele mai sus menționate se apreciază că potrivit probatoriului administrat serviciile în discuție nu au fost solicitate pârâtei și nu au fost probate în acord cu prevederile contractuale, nefiind probată alocarea acestora executării contractului încheiat.
Astfel fiind instanţa faţă de considerentele ce preced şi prin raportare la disp. art. 1170, respectiv art. 1270 c.civ , potrivit cu care convenţiile legal încheiate au putere de lege între părţile contractante, care sunt ţinute la îndeplinirea obligaţiilor asumate cu bună credinţă, apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză elementele răspunderii contractuale, relativ existenţa unui prejudiciu cert, respectiv a unei fapte săvârşite cu vinovăţie în sarcina pârâtei, apreciind asupra caracterului neîntemeiat al cererii.
3. În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata costurilor menționate în temeiul îmbogățirii fără justă cauză instanța apreciază asupra caracterului neîntemeiat, întrucât pretinsele costuri derivă din executarea contractului 111/27.03.2013 fiind analizate anterior condițiile răspunderii contractuale.
În acest sens se reține că potrivit dispozițiilor art. 1348 c.civil cererea de restituire nu poate fi admisă dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
4. Faţă de aspectele apreciate asupra capetelor de cerere având ca obiect obligarea la plata debitului principal, instanța nu va reține nici capătul accesoriu privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare.
În ceea ce priveşte cererea privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa apreciază asupra caracterului neîntemeiat nefiind probat potrivit înscrisurilor ataşate în copie faptul că acestea au fost aferente prezentei cauze.
Tribunalul Călărași
Acţiune în anularea sentinţei arbitrale. Excepţia inoperabilităţii.
Judecătoria Câmpina
Drept comercial -Contracte - Menţiunile făcute în facturi în sensul că pentru întârzierea în plată se aplică penalităţi într-un anumit cuantum pe zi de întârziere nu constituie o clauză penală, neexistând acordul părţilor exprimat de persoane ce sunt...
Judecătoria Turda
Reziliere contract, pretenţii si evacuare
Tribunalul Bihor
Necompetenţa funcţională a Secţiei a III-a Contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului
Judecătoria Mediaș
Răspunderea contractuală a beneficiarului serviciilor de furnizare a energiei electrice în situaţia în care pierde dreptul de proprietate asupra imobilului destinatar al seviciilor