Fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 87/A

Şedinţa publică din 26 februarie 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  ……………..

JUDECĂTOR: …………..

GREFIER: ……………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra  apelului declarat de apelanta B.F.V.  împotriva sentinţei civile nr. 2635 din 18 septembrie 2018 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în contradictoriu cu intimatele Comisia Judeţului Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată supra terenurilor şi Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a Municipiului Sfântu Gheorghe, având ca obiect fond funciar.

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2019, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 12 februarie 2019, apoi la 26 februarie 2019.

T R I B U N A L U L

Examinând lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr.  2635/18.09.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe instanţa a hotărât următoarele:

•a respins excepţia inadmisibilităţii plângerii, în ambele variante  invocate, şi excepţia lipsei legitimării procesuale active.

•a respins  plângerea  formulată de către petenta B.F.V. împotriva Hotărârii nr.972/19.09.2017 a Comisiei Judeţene Covasna  pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor şi Hotărârii nr.1/15.02.2017 a  Comisiei Locale Sfântu Gheorghe pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată, în contradictoriu cu intimatele Comisia Judeţeană Covasna  pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor şi Comisia Locală Sfântu Gheorghe pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată.

Pentru a pronunţa această sentinţă judecătoria  a reţinut următoarele considerente:

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii plângerii ca urmare a tardivităţii plângerii s-a reţinut că aceasta nu este întemeiată deoarece petentul are dreptul de a se adresa instanţei cu o plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene, conform art. 63 alin.2 din Legea nr.18/1991, indiferent de motivul pentru care a fost respinsă cererea de reconstituire.

Excepţia inadmisibilităţii plângerii ca urmare a  neparcurgerii procedurii prealabile a contestaţiei  este de asemenea nefondată, deoarece petenta a contestat hotărârea comisiei locale, iar prin art.18 alin.2 din Hotărârea nr.972/19.09.2017 a Comisiei Judeţene Covasna  pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor plângerea a fost soluţionată.

Cu privire la excepţia lipsei legitimării procesuale active în raport cu hotărârea comisiei judeţene, instanţa constată că în capătul de cerere este menţionată în integralitatea ei doar hotărârea comisiei locale, care se referă doar la cererea petentei. În schimb, anularea hotărârea comisiei judeţene este solicitată doar cu privire la dispoziţiile ce privesc cererea petentei, astfel că şi această excepţie  a fost respinsă.

Pe fond, s-a reţinut că la data de 15.01.1998, B.F.V. a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul B.M., arătând: „Conform extrasului de carte funciară menţionez că doresc a-mi reconstitui suprafaţa de teren pe care a avut-o defunctul B.M. deoarece am avut casă de locuit pe acest teren, pomi fructiferi şi la ora actuală este grădină cu pomi, iar casa a fost demolată de comunişti.”(f.115)

Cererea a fost redactată în formă olografă, astfel că la aceeaşi dată, petenta a completat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 5,37 ha teren fâneaţă şi 20,51 ha pădure (f.103).

În scopul dovedirii dreptului de proprietate deposedat aceasta a depus mai multe copii de carte funciară şi  extrase de carte funciară, Cartea funciară nr.972 Simeria (f.107), Cartea funciară nr.742 Simeria(f.110)  şi Cartea funciară nr.208 Simeria (f.43).

Prin prisma cotelor deţinute de către B.M., antecesorul petentei, persoana după care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, acesta avea o suprafaţă de 26,88 ha teren.

Prin titlurile de proprietate nr.6337/01.06.2007 şi  nr.43364/10.07.2006, în favoarea petentei a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru mai multe terenuri cu vegetaţie forestieră, în suprafaţă de 35 ha şi 1100 mp păşune, în aceste titluri fiind incluse şi terenuri solicitate în temeiul Legii nr.247/2005 (f.44-47).

Ulterior, prin cererile înregistrate sub nr.32516/05.07.2013 şi 13083/10.03.2017 la Comisia Locală Sfântu Gheorghe pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată, petenta a arătat că cererea de reconstituire pentru o suprafaţă de 274 ha, pentru care a depus o copie a unui contract de vânzare-cumpărare din 1.05.1937 nu a fost soluţionată.

 Prin Hotărârea nr.1/15.02.2017 a  Comisiei Locale Sfântu Gheorghe pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată pentru cererea de reconstituire a fost propusă spre validare prin respingere (f.16-18).

Această soluţie a fost validată prin art.18 alin.1  din  Hotărârea nr.972/19.09.2017 a Comisiei Judeţene Covasna  pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.(f.14)

În esenţă, cele două comisii au reţinut că cererea este tardiv formulată şi că lipsesc actele doveditoare.

Instanţa constată următoarele:

Cererea olografă depusă de către petent la data de 15.01.1998 nu reprezintă o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră  în suprafaţă de 274 ha.

Cuprinsul cererii nu face nici o referire la această suprafaţă de pădure, mai mult, se menţionează că restituirea terenului se solicită în temeiul extrasului de carte funciară.

Cu aceeaşi ocazie, petenta a depus un număr de trei extrase de carte funciară, fiindu-i restituită suprafaţa de 26,88 ha. Aşadar, la aceste terenuri se referă în cererea olografă, nicidecum la terenul la care se face referire în actul intitulat „contract de cumpărare şi vânzare”, încheiat la data de 1.03.1937 între K. J. F. V. şi M. I. B.(f.125)

Acest contract nu are efect translativ al dreptului de proprietate de la vânzător către M.I.B. din pricina formei, actul nefiind încheiat în formă autentică, doar în colţul dreapta-jos este apare urma unei  ştampile rotunde, fără a putea fi identificabilă, nici după ce a fost prezentat actul în original în şedinţa publică din 07.05.2018.(f.165)

Petenta pentru dovedirea unei alte proprietăţi aflate în patrimoniul lui B.M. la momentul naţionalizării, a depus un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 25.02.1930, apt de a fi întabulat, valabil din punct de vedere al formei (f.116,117).

Prin comparaţie, cele două contracte diferă fundamental, atât din punct de vedere al formei, cât şi al conţinutului.

Înscrisul depus de către petentă reprezintă  un înscris sub semnătură privată, care naşte doar drepturi şi obligaţii în sfera drepturilor de creanţă.

Actul nu este valid nici din punct de vedere al obiectului, acesta conţinând următoarea dispoziţie: „cartea funduară nr.328 jugh şi nr.328 jugh”, nefiind clar dacă „328” este numărul de carte funciară, numărul topografic sau numărul iugărilor ce ar reprezenta suprafaţa. (f.163,164)

Potrivit art.6 lit.c din H.G. nr.890/2005, comisiei judeţene îi revine  obligaţia de „verificare a  legalităţii propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora.

Prin prisma acestor texte de lege, comisiile intimate au procedat corect atunci când au constat lipsa unui act doveditor al petentei, considerente faţă de care plângerea petentei a fost respinsă ca nefondată.

II. Judecata în apel.

a) Apelanta B.F.V. a declarat în termen legal apel, solicitând schimbarea sentinţei în sensul de a se admite plângerea formulată de reclamantă.

În motivarea apelului se arată că unul dintre motivele pentru care instanţa a respins acţiunea este acela că cererea reclamantei depusă la data de 15.01.2018 nu constituie o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă forestieră de 274 ha deoarece în cuprinsul cererii nu se face nicio referire la suprafaţa solicitată, acest raţionament fiind eronat  având în vedere că au existat două cereri, cea dintâi pe  formular prin care s-a solicitat suprafaţa de 25,88 Ha, iar cea de a doua o cerere olografă pentru care nu a fost precizată suprafaţa, or pentru cele două cereri ar fi trebuit formate două dosare, eroarea fiind a comisiei pentru care se află în culpă exclusivă.

Se arată că cererea pentru o suprafaţă de 25,88 ha a fost soluţionată, iar prezentul litigiu se poartă cu privire la suprafaţa de 273,5 ha ce nu a fost indicată la momentul cererii deoarece reclamanta nu se afla în posesia actelor doveditoare ce au fost depuse ulterior, comisia omiţând însă a se pronunţa asupra acestei cereri.

În continuare, apelanta arată că în ceea ce priveşte motivul de respingere a cererii de către comisie privind tardivitatea depunerii acesteia, adică depunerea după termenul legal, instanţa  nu s-a pronunţat relativ la această tardivitate.

În ceea ce priveşte motivul de respingere a cererii de către comisie privind nedovedirea acesteia, relativ la calitatea de moştenitor se arată că au fost emise deja mai multe titluri prin care se recunoaşte calitatea reclamantei de moştenitoare, iar în ceea ce priveşte temeinicia pretenţiilor, sub aspectul faptului că nu ar exista un act translativ al dreptului de proprietate deoarece actul nu a fost încheiat în formă autentică, se arată că raţionamentul instanţei este eronat deoarece, în primul rând, la momentul încheierii contractului nu se cerea forma autentică pentru încheierea unui contract de vânzare cumpărare, instanţa neindicând nicio prevedere legală în acest sens.

Pe de altă parte, se arată că în ceea ce priveşte validitatea contractului este nerelevant faptul că numărul de carte funciară înscris în contract este identic cu cel ce reprezintă suprafaţa, dat fiind că suprafaţa este clar indicată ca fiind de 328 de jugări., chestiunea de mai sus reprezentând o simplă eroare materială, nefiind indicat de instanţă felul nulităţii şi nici articolul încălcat.

Arată apelanta că noţiunea de „act apt de întabulare din punct de vedere al formei „ nu poate avea o semnificaţie juridică”dat fiind că instanţa nu indică textul de lege care ar fi impus o anumită formă pentru întabulare, actul fiind întocmit în anul 1937.

În drept, apelul se întemeiază pe prevederile  Art. 466 – 482 Noul Cod de procedură civilă.

b) Intimatele nu au depus la dosar întâmpinare în apel.

c) În apel nu au fost încuviinţate probe de către tribunal, fiind respinsă proba testimonială solicitată de apelantă ca nefiind utilă cauzei.

III. Decizia instanţei de apel.

Tribunalul sesizat cu soluţionarea apelului, analizând motivele de apel în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge apelul  pentru următoarele considerente.

Astfel, se constată că prima instanţă a fost investită cu soluţionarea plângerii formulate de reclamantă împotriva hotărârii Comisiei Judeţene nr. 972/19.09.2017 de validare a Hotărârii Comisiei Locale nr. 1/2017 de respingere a cererilor reclamantei înregistrate sub nr. 32156/2013, 57658/2015 şi nr. 61636/2015 având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 274 ha teren în calitate de moştenitoare a defunctului B.G., motivele respingerii cererii de către autoritatea administrativă vizând, pe de o parte, tardivitatea depunerii cererilor, iar pe de altă parte lipsa actelor doveditoare.

Analizând motivele de apel, se constată că primele critici formulate de apelantă se subscriu motivului de apel vizând tardivitatea formulării cererii de reconstituire ca motiv pe care se fundamentează cele două hotărâri ale comisiilor de fond funciar, apelanta arătând că cererile din anii 2013 şi 2014 reprezintă completări ale cererii de reconstituire formulată la data de 15 ianuarie 1998, nefiind vorba despre cereri noi, acest motiv de apel nu poate fi reţinut de instanţa de control judiciar pentru următoarele considerente.

Astfel, observând că, într-adevăr, prima instanţă nu a analizat această chestiune, respectiv motivul de respingere privind tardivitatea depunerii cererilor de mai sus, tribunalul constată că cererile înregistrate la Comisia Locală Sfântu Gheorghe pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată reprezintă cereri de sine stătătoare, distincte de cererea înregistrată la data de 15 ianuarie 1998, în condiţiile în care, astfel cum corect a reţinut prima instanţă, cererea depusă în anul 1998 a vizat terenurile în suprafaţă de 5,37 ha teren fâneaţă şi 20,51 ha pădure, iar nu o suprafaţă de 274 ha teren.

În acest sens, tribunalul va avea în vedere că la data de 15 ianuarie 1998 reclamanta a redactat de mână o cerere în care nu a indicat nicio suprafaţă de teren, menţionând doar că se referă la autorul B. M., iar în aceeaşi zi de 15 ianuarie 1998 aceasta a depus o la comisia locală o cerere redactată pe formular în care a arătat care este suprafaţa solicitată şi a depus totodată copiile cărţilor funciare vizate, aceasta din urmă fiind înregistrată sub nr. 751/15.01.1998 (fila 34 fond).

Tribunalul va reţine, în mod esenţial, că cererea redactată de mână nu poartă nici un număr de înregistrare, nerezultând că aceasta ar fi fost depusă în mod efectiv la Comisia locală Sfântu Gheorghe, cererea depusă şi înregistrată în mod efectiv fiind cea redactată pe formular în care s-a arătat care este suprafaţa de teren solicitată.

În sensul celor de mai sus nu se poate reţine că cererea redactată olograf ar fi reprezentat o cerere depusă la comisia locală, luând în considerare că nu a fost înregistrată în mod distinct şi, cu atât mai puţin că aceasta ar fi o cerere distinctă de cea redactată pe formular, fiind evident că cererea completată pe formular în aceeaşi zi  în care a fost redactată cererea de mână, de către aceeaşi persoană şi după acelaşi autor vizează una şi aceeaşi solicitare formulată potrivit Legii fondului funciar, pentru aceleaşi terenuri ale aceluiaşi autor, neputându-se reţine în cauză că în aceeaşi dată reclamanta ar fi depus două cereri distincte de reconstituire, pentru terenuri diferite, iar pe cea dintâi  - pe care nici măcar nu a înregistrat-o - ar fi completat-o după 15 şi respectiv 16 ani.

Pe de altă parte, instanţa va avea în vedere că anterior au fost emise în favoarea familiei B. un număr total de 12 titluri de proprietate – evidenţiate ca atare în cuprinsul hotărârii nr. 1/2017 (fila 17 fond), fiind restituită o suprafaţă totală de 83,68 ha ce include şi  suprafeţele solicitate conform Legii 247/2005, ultimele titluri fiind emise în anul 2007, iar reclamanta nu a formulat nicio plângere conform Legii 18/1991 prin care să reclame faptul că ar fi rămas suprafeţe de teren pe care le-ar fi solicitat dar care nu au fi fost restituite prin acest titluri, depunând după 6 ani de la data emiterii ultimului titlu cererile analizate din anii 2013 şi 2014 având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 274 ha teren în calitate de moştenitoare a defunctului B.G..

Raportat la aceste considerente, tribunalul va reţine că în mod evident cererile depuse de reclamantă în anii 2013 şi 2014 au caracter distinct de cererile deja soluţionate prin titlurile de proprietate emise în baza unor hotărâri ale Comisiilor Locale şi Judeţene  necontestate, inclusiv faţă de cererea înregistrată în anul 1998 ce nu face, de altfel, nicio referire la suprafaţa de 274 ha,  fiind esenţial a se reţine că până în anul 2013 nu a existat, în mod efectiv, nicio cerere prin care să fi fost solicitată această suprafaţă, fiind vorba despre cereri noi care, având în vedere că nu au fost depuse în termenul limită prevăzut de art. III din Titlul VI al Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente au fost tardiv formulate, acest motiv fiind prin urmare corect reţinut de cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar.

Pentru aceste motive, reţinând că cele două cereri soluţionate prin hotărârile atacate au fost tardiv depuse la Comisia Locală Sfântu Gheorghe, observând totodată că prima instanţă a reţinut corect că actul juridic datat 1937 (fila 125 fond) cuprinde menţiuni echivoce sub aspectul obiectului său, în sensul că nu se poate stabili care este  suprafaţa ce face obiectul contractului şi nici identificarea acesteia, dat fiind că menţiunea de la cele două rubrici este identică, tribunalul constată însă că analiza criticilor ce detaliază cel de al doilea motiv de apel privind dovada dreptului de proprietate este lipsită de relevanţă juridică în cauză, astfel că acest motiv nu va mai face obiect al analizei instanţei de apel.

În consecinţa, verificând în lumina art. 477 Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul constată că sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică, având suport în probele administrate, sens în care, văzând art. 480 alin.1 NCPC. tribunalul va respinge apelul că nefondat, cu consecinţa păstrării sentinţei apelate.

Faţă  de soluţia de respingere a apelului instanţa va respinge conform art. 482 raportat la art. 453 alin.1 NCPC. şi cererea apelantului având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta B.F.V., cu domiciliul în comuna …, sat ………, nr………, judeţ …. şi cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …………………………… în contradictoriu cu intimatele COMISIA JUDEŢEANĂ COVASNA  PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, Piaţa Libertăţii, nr. 4, judeţ Covasna şi COMISIA LOCALĂ SFÂNTU GHEORGHE PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ, cu sediul în Sfântu Gheorghe, b-dul 1 Decembrie 19181, nr.2, judeţul Covasna împotriva sentinţei civile nr. 2635/18.09.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe – pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi  –  26.02.2019.

Preşedinte Judecător  Grefier

Domenii speta

Spete similare