Prin acţiunea civilă promovată la Judecătoria Filiaşi sub nr. 780/230/12.06.2008, reclamantul F. V. le-a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar B. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar D. ca prin hotărârea ce se va pronunţa, acestea să fie obligate la a-i reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,25 ha teren ce a aparţinut autorului său F. C..pe vechiul amplasament, iar în situaţia în care acest lucru nu mai este posibil, să i se atribuie teren intravilan echivalent pe alt amplasament sau despăgubiri.In motivare, reclamantul a susţinut că respectivul teren care în prezent este ocupat de numiţii T. I.şi G. G. i-a aparţinut bunicului său, fiind trecut în registrul agricol în mod corespunzător , iar comisia locală a apreciat în mod neîntemeiat că nu există nici o menţiune în evidenţele agricole care să vizeze amplasamentul indicat.La data de 02.07.2008, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii întrucât reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform registrului agricol, titlul de proprietate intrând deja în circuitul civil , iar suprafaţa de 2500 m.p. solicitată de către acesta a fost atribuită altor persoane, având edificate locuinţe pe acesta încă înainte de anul 1989 .La termenul din 04.09.2008 i s-a luat o precizare scrisă reclamantului , în sensul că terenul aparţine mamei sale care este în viaţă, însă, el a promovat acţiunea de faţă în nume personal întrucât în anul 2006 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru două suprafeţe de teren care au aparţinut bunicului patern F.C. A. şi care au fost atribuite prin titlu de proprietate altor persoane .Prin sentinţa civilă nr. 943 din 9 octombrie 2008, pronunţată de Judecătoria Filiaşi , în dosarul nr. 780/230/2008, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de către reclamantul F. V., împotriva pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar B. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar D., ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurentul reclamant F. V.A arătat în esenţă că prin sentinţa civilă nr. 195/2007 s-a stabilit în mod irevocabil faptul că mama reclamantului, numita F. I. nu are calitate procesuală.Prin decizia civilă nr. 2477/10.12.2008, Tribunalul Dolj a admis recursul formulat de reclamant, a casat sentinţa instanţei de fond şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a apreciat că instanţa de fond a dat dovadă de lipsă de rol activ, prin nerespectarea dispoziţiilor art. 129 C.pr.civ, în sensul de a pune în vedere reclamantului să precizeze acţiunea sub aspectul obiectului său, respectiv de a preciza în mod clar care este obiectul acţiunii şi temeiul de drept, dacă este o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 64 din Lg. nr. 18/1991 sau dacă este o plângere formulată împotriva procesului-verbal încheiat în data de 16.02.2006 de comisia locală şi numai apoi se putea pronunţa asupra calităţii procesuale a părţilor .
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi sub nr. 1509/230/2008 iar reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că a înţeles să conteste procesul verbal premergător emiterii titlului de proprietate încheiat la data de 16.02.2006 de Comisia Locală B. iar suprafaţa de teren solicitată a aparţinut bunicului său patern.În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005.La data de 02.03.2009, comisia locală pârâtă a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii promovată de reclamant acesta a fost invalidat conform Legii nr. 247/2005, ca urmare a menţiunilor registrului agricol din perioada anilor 1959-1963.În şedinţa publică din data de 03 martie 2009, reclamantul a arătat că îşi menţine declaraţia din data de 09.10.2008 în cuprinsul căreia a arătat că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate , conform legilor fondului funciar, pentru terenurile ce au aparţinut bunicului său patern.Prin sentinţa civilă nr.143 din 03.03.2009, pronunţată de Judecătoria Filiaşi, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active şi respinsă acţiunea formulată de reclamantul F.V.Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că la data de 19.09.2005 a fost formulată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 247/2005 de către mama reclamantului , numita F. I. , pentru terenurile ce au aparţinut soţului său F. A. M., terenuri moştenite de acesta de la tatăl său, F. A.pentru suprafaţa de teren de 0,25 ha situat pe raza comunei B., sat B., jud. D.cerere ce a fost respinsă pe motiv că autorul său nu a figurat în registrele agricole aferente anilor 1959-1963 cu această suprafaţă de teren.Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petenta F. I. iar prin s.c. nr. 195/09.03.2007 a fost respinsă acţiunea formulată de aceasta, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.Pe baza declaraţiei date de reclamant în instanţă , atât la termenul din data de 09.10.2008 dar şi la data de 03.03.2009, instanţa a reţinut că acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma bunicului său patern, ci mama sa.Din interpretarea dispoziţiilor art. 53 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, a rezultat că împotriva hotărârilor comisiei judeţene poate face plângere persoana care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului şi care se consideră vătămată prin emiterea acestei hotărâri.Plângerea formulată de mama petentului a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale active însă pe considerentul că aceasta nu era îndreptăţită la terenurile ce au aparţinut socrului său, în timp ce reclamantul , deşi era îndreptăţit la reconstituire de pe urma bunicului său patern nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005, astfel că avea calitatea de a contesta procesul verbal încheiat la data de 16.02.2006 de vreme ce o astfel de cerere a fost formulată de mama sa .Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamantul F. V., criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.Prin decizia civilă nr. 1923 din 23.10.2009, Tribunalul Dolj a admis recursul declarat de petent şi a dispus casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că atât prin cererea de chemare în judecată, cât şi prin precizarea de acţiune, reclamantul a înţeles să conteste procesul-verbal încheiat la 16.12.2006 de Comisia Locală de aplicare a Legii 247/2005, solicitând anularea acestuia, proces-verbal în cuprinsul căruia se face referire la petent, Comisia Locală de fond funciar recunoscându-i calitatea de titular al cererii de reconstituire.S-a mai arătat că potrivit actului contestat, cererea petentului de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament situat în punctul "B" a fost respinsă , pe considerentele că terenul este ocupat de construcţiile a două persoane şi nu figurează în registrul agricol al autorului petentului şi prin urmare, comisia locală a considerat că reclamantul nu este îndreptăţit la reconstituire pe vechiul amplasament întrucât nu a făcut dovada că a fost deţinut de autorul său, dar şi pentru că este ocupat de construcţii.În atare situaţie, s-a apreciat de instanţa ierarhic superioară că dacă petentului i s-a recunoscut implicit calitatea de titular al cererii de reconstituire, prin procesul-verbal contestat, a se reţine de către instanţa de judecată, în cadrul plângerii formulate împotriva acestui proces-verbal, că petentul nu este titular al cererii de reconstituire, înseamnă a i se agrava situaţia în propria cale de atac, ceea ce nu este posibil şi că, mai mult decât atât, procesul-verbal contestat priveşte persoana reclamantului, astfel că nu se poate considera că el nu ar avea calitate procesuală să conteste acest act.S-a mai arătat că din considerentele deciziei civile nr. 897/2007 a Tribunalului Dolj, prin care s-a respins recursul împotriva sentinţei civile nr. 195/2007 a Judecătoriei Filiaşi, rezultă că petentul F. V. are calitatea de titular al cererii de atribuire şi prin urmare calitatea să conteste procedura de reconstituire, în schimb mama sa, F. I., neavând o astfel de calitate întrucât este terţ în procedura specială reglementată de Legea fondului funciar.S-a dispus ca în rejudecare, instanţa de fond să stabilească, pe baza informaţiilor obţinute de la comisia locală, dacă procesul-verbal contestat reprezintă în realitate hotărârea comisiei locale prin care s-a soluţionat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate şi dacă împotriva acesteia s-a formulat contestaţie şi cum s-a soluţionat de către comisia judeţeană.De asemenea, s-a apreciat că se impune calificarea juridică acţiunii în funcţie de natura dreptului şi scopul urmărit de reclamant prin promovarea acesteia, dându-i-se o rezolvare adecvată, în raport de dispoziţiile legale aplicabile în materie.În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi sub nr. 1369/230/2009 şi s-a dispus citarea părţilor.Instanţa a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar B. pentru a comunica dacă procesul verbal încheiat la data de 16.12.2006 a fost emis în temeiul Hotărârii Comisiei Locale prin care s-a soluţionat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de petent sau mama acestuia sau în temeiul Hotărârii Judeţene de Fond Funciar Dolj şi dacă împotriva acestor hotărâri petentul sau mama sa au formulat contestaţii, urmând ca în caz afirmativ să se comunice modul de soluţionare al acestora.Comisia Locală B. a răspuns solicitării instanţei prin adresa nr. 4667/08.12.2009, comunicând faptul că procesul verbal din 16.02.2006 este un proces verbal de analiză a unei cereri formulate de petent în baza Legii nr. 247/2005 şi nu un proces verbal de punere în posesie. Se mai arată că petentul acesta a formulat contestaţie împotriva modului de soluţionare a acestei cereri,în termenul prevăzut de lege, contestaţie ce a fost respinsă prin HCJ Dolj nr. 2130/14.07.2006. În acest sens, au fost anexate la dosar în xerocopie: contestaţia formulată de petent împotriva modului de soluţionare a cererii sale de către comisia locală, anexa de validare a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea petentului , procesul verbal de punere în posesie şi HCJ Dolj nr. 2130/14.07.2006.
La data de 26.01.2010, petentul şi-a precizat acţiunea, învederând că acţiunea formulată de el este o plângere formulată împotriva HCJ Dolj nr. 2130/14.07.2006, prin care a solicitat punerea în posesie cu suprafaţa de 0,25 ha teren situată pe raza comunei B., sat B., jud. Dolj sau propunerea sa pentru despăgubiri.A susţinut petentul că din actele existente la dosar rezultă faptul că reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu mai este posibilă întrucât pe aceasta au fost edificate 2 gospodării, împrejurare în care a menţionat că solicită despăgubiri pentru acest teren sau punerea sa în posesia cu o altă suprafaţă de teren echivalentă.La termenul din 16 aprilie 2010, petentul a învederat instanţei că are cunoştinţă de faptul că nu mai există rezervă de teren disponibilă la nivelul comunei B. şi a solicitat despăgubiri.În dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale.Instanţa a încuviinţat şi administrat probele solicitate de petent.În acest sens au fost audiaţi martorii V. C. şi C. D.iar instanţa, a dispus emiterea unor adrese către Comisia Locală de Fond Funciar B. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar D. pentru a înainta în xerocopie actele care au stat la baza emiterii HCJ Dolj nr. 2130/14.07.2006 şi data la care această hotărâre a fost comunicată petentului.Comisia Locală de Fond Funciar D. a răspuns solicitării instanţei la data de 02.04.2010, comunicând faptul că documentaţia întocmită cu privire la petent, a fost restituită comisiei locale pârâte pentru a fi afişată la sediul primăriei şi comunicată acestuia.Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine că la data de 19.09.2005 a fost formulată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 247/2005 de către mama petentului , numita F. I. , pentru terenurile ce au aparţinut soţului său F. A. M., terenuri moştenite de acesta de la tatăl său, F. A. pentru suprafaţa de teren de 0,25 ha situat pe raza comunei B., sat B., jud. D.Instanţa constată că petentul nu a formulat o asemenea cerere însă atât Comisia Locală şi Judeţeană de Fond Funciar, i-au atribuit ulterior calitatea de petiţionar asupra terenurilor ce au aparţinut bunicului său, F. A., de vreme ce la data de 16.02.2006 s-a întocmit un proces verbal prin care s-a considerat că petentul nu este îndreptăţit la un teren de 0,40 ha arabil intravilan în punctul „ B. „ iar ulterior s-a emis şi hotărârea nr. 2130/14.07.2006 ce se referă la contestaţia formulată de petent împotriva soluţiei adoptată de comisia locală.De altfel, o plângere formulată de mama petentului împotriva aceleiaşi hotărâri a fost soluţionată irevocabil prin s.c. nr. 195/09.03.2007 a Judecătoriei Filiaşi pronunţată în dosarul nr. 240/230/2007 , prin care s-a considerat că aceasta nu are calitate procesuală activă.
În concluzie, deşi petentul nu a formulat iniţial cerere pentru acest teren intravilan, fiind moştenitor al defunctului F. A., în mod eronat comisia locală l-a introdus în procedura prev. la Legea 247/2005 şi a emis ulterior acte de dispoziţie împreună cu Comisia judeţeană de Fond Funciar D. referitor la acesta şi astfel, ţinând mai ales seama că Tribunalul Dolj a stabilit că şi în aceste condiţii, petentul are calitate procesuală activă, instanţa va urma să soluţioneze pe fond plângerea petentului împotriva HCJ mr. 2130/14.07.2006, aşa cum a fost precizată acţiunea în prezenta cauză.Sub acest aspect, instanţa constată că plângerea petentului este în termen, având în vedere că comisiile intimate nu au făcut dovada datei la care i-au comunicat petentului hotărârea şi luând act că mama petentului a contestat în termen această hotărâre şi s-a considerat că nu are calitate deşi era persoana care formulase cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.Pe fondul cauzei, instanţa constată că deşi nu petentul a cerut terenul intravilan din punctul „ B.” ci mama sa, ulterior actele emise de comisia locală , inclusiv procesul verbal din 16.02.2006 s-au referit la petent, ca şi cum aceasta ar fi fost titularul cererii de reconstituire şi sa considerat că nu este îndreptăţit să primească teren intravilan de 0.40 ha în punctul „ B. „ pe motiv că era ocupat de construcţiile edificate de 2 T. I.şi G.G., şi avea închisă situaţia funciară în baza legilor anterioare iar în registrul agricol nu ar fi figurat petentul cu acest teren, motiv pentru care nu mai este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.Propunerea a fost însuşită de Comisia Judeţeană D. care, pronunţându-se asupra cererii de stabilire a dreptului de proprietate prin hotărârea nr. 2130/14.07.2006 nu l-a inclus pe petent în anexele cuprinzând persoanele în favoarea cărora a fost validată reconstituirea dreptului de proprietate.Or, potrivit art. 11 din Legea nr. 18/1991, republicată, dovada dreptului de proprietate se poate face nu numai cu înscrisuri ( actele de proprietate, carte funciară, cadastru) dar şi cu martori, iar în conformitate cu art. 6 alin.13 din Legea nr. 1/2000 " în situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când acesta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietari vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a solicitat reconstituirea."Petentul a depus la dosar în xerocopie extras din registrul agricol din perioada anilor 1951-1955 cu poziţia de rol a autorului său F. C. A. iar din depoziţiile martorilor audiaţi în mod nemijlocit de către instanţă, V. C.şi C. D. a rezultat că anterior cooperativizării, bunicul acestuia a deţinut pe raza comunei B., sat B. o suprafaţă de teren intravilan , teren pe care avea edificat imobilul casă de locuit.Aşadar proba cu martori administrată în instanţă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.6 alin.13 din Legea nr. 1/2000 pentru a servi drept dovadă a dreptului de proprietate al autorului petentului asupra suprafeţei de teren solicitată. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 "Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri.”Cum prin dovezile administrate, petentul a demonstrat că este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate, însă potrivit înscrisurilor depuse la dosar de comisia locală reiese că nu mai este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, instanţa urmează a admite în parte acţiunea formulată de acesta, să anuleze HCJ nr. 2130/14.07.2006 obligând cele două comisii pârâte să acorde petentului despăgubiri pentru suprafaţa de 0,25 ha teren arabil intravilan, conform procedurii prevăzute de Lg. 18.1991 şi următoarele de fond funciar şi HG nr. 890/2005.Instanţa adoptă soluţia admiterii în parte a acţiunii petentului întrucât constată că hotărârea desfiinţată se referă la 0,40 ha teren intravilan însă petentul, prin acţiunea sa, a învederat că terenul intravilan este de 0,25 ha, fapt confirmat şi de martorul V. C., ce a declarat că terenul ar fi avut cca. 30 de ari şi, prin urmare, având în vedere principiul disponibilităţii dar şi a faptul că s-a dovedit un drept de proprietate de 0,25 ha, instanţa nu poate dispune despăgubiri decât pentru această suprafaţă.Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect " litigiu funciar" formulată de reclamantul F.V., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar B.şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar D.Dispune anularea HCJ Dolj nr. 2130/14.07.2006.Obligă comisiile locală şi judeţeană de Fond Funciar B. şi respectiv D., să acorde petentului despăgubiri pentru suprafaţa de 0,25 ha teren arabil intravilan, conform procedurii prevăzute de Lg. 18.1991 şi următoarele de fond funciar şi HG nr. 890/2005.Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
- 1 -