Achiziţii publice. Pretenţii - încasări necuvenite în urma controlului financiar realizat de auditorii Curţii de Conturi. Netemeinicie

Asupra acţiunii în contencios administrativ de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal reclamanta U.A.T. N V în contradictoriu cu pârâta SC N A SRL a solicitat obligarea paratei la plata prejudiciului în cuantum de 23.610,64 lei, sumă ce reprezentă încasări necuvenite în urma controlului financiar realizat de auditorii Curţii de Conturi C, obligarea paratei la plata penalitatilor in cunatum de 4013 lei calculate pana la 10.07.2017, precum si la plata majorarilor si penalitatilor pana la data platii efective şi  obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. 

În motivare arată că intre părţi au fost incheiate doua contracte de servicii, respectiv 1087/02.02.2016 ( salubrizare cimitir sat D) si 1088/02.02.2016 (salubrizare cimitir sat V) .

Cu privire la contractul 1087/02.02.2016, mentionează ca in data de 23.02.2016, s-a incheiat Procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2187, iar pe baza situatiei de plata, in data de 24.02.2016 a fost emisa de parata factura nr. 13 pentru suma de 21844 lei, achitata cu OP nr. 303/26.02.2016.

Cu privire la contractul 1088/02.02.2016, menţionează ca in data de 23.02.2016 s-a incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2188.

In data de 24.02.2016 a fost emisa de catre SC N A SRL factura nr. 12, achitata cu OP nr. 304/26.02.2016.

In perioada 24.05.2017-05.07.2017, la nivelul UAT N V s-a efectuat o misiune de audit, in urma careia s-a constatat ca suma de 23610,64 lei lei din totalul de 36451 lei inclusiv TVA reprezinta plata nelegala, astfel:

Din verificarea modului de derulare a contractelor s-a constatat ca valoarea cumulata a manoperei a fost in valoare de 24277,37 lei.

La solicitarea Curtii de Conturi C, Inspectoratul Teritorial de Munca C, a furnizat extrasul Revisal al SC N A SRL din care reiese, ca in perioada efectuarii lucrarilor prestatorul a avut un numar de 2 angajati, si anume 1 director cu o norma de 1 ora/zi si 1 administrator cu o norma de 2 ore/zi.

Deasemenea, la solicitarea Camerei de Conturi C, AJOFM C a furnizat Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor de somaj, prin care se confirma ca parata a avut 2 angajati,, baza de clacul pentru contributiile obligatorii la bugetul de stat fiind de 395 lei.

Prin urmare diferenta intre suma de 24277,37 lei si suma 666,73 lei reprezinta o plata nedatorata.

In consecinta bugetul său a fost diminuat cu suma de 24277,37 lei reprezentand plata unui numar de ore aferent manoperei, cu mult peste numarul de ore prevazute in contractele de munca inregistrate la ITM C. Fata de aceste servicii neprestate, Curtea de Conturi a constatat ca societatea parata se afla in situatia de debitor fata de reclamanta.

In raport de constatarile efectuate, a devenit evidenta incalcarea obligatiilor contractuale de catre parata , motiv pentru care a notificat –o sub aspectul restiturii sumei, prin intermediul adresei nr. 10054/10.08.2017.

Intrucat a efectuat plata acestora, raportare la lucrarile mentionate pe hartie, iar nu la cele efectuate in teren, tocmai de aceea Curtea de Conturi a dispus recuperarea acestor sume de bani.

In drept: art. 1169 Noul cod civil si urm, art.1529 noul cod civil, art. 1341 şi următoarele din Codul civil, raportate la dispoziţiile art. 1635— 1649 din acelaşi cod.

Probe:  inscrisuri;  interogatoriu;  expertiza tehnica.

Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

În motivare arată că între părţi au fost încheiate două contracte de prestări servicii de salubrizare a două obiective de interes public aparţinând UAT N V, contractul nr. 1087/02.02.2016 pentru incinta cimitirului din loc. D şi contractul nr. 1088/02.02.2016 pentru incinta cimitirului din loc V, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către reclamantă.

Aşa cum rezultă din conţinutul proceselor verbale de recepţie nr. 2187/23.02.2016 aferent contractului de prestări servicii nr. 1087 vizând cimitirul din loc. D şi nr. 2188/23.02.2016 aferent contractului de prestări servicii nr. 1088, am executat lucrările de salubrizare în bune condiţii, înlăuntrul termenului convenit iar contravaloarea solicitată la plată şi plătită, este conform prevederilor contractuale, facturilor şi ordinelor de plată ataşate în copie de reclamantă.

Având în vedere că atât condiţiile de formă cât şi cele de fond prevăzute în  contracte, au fost stabilite de către reclamanta unilateral, fiind de fapt un contract de adeziune iar prevederile contractuale au fost respectate întocmai de către subscrisa pârâtă, aceasta, nu poate fi făcută responsabilă de un eventual prejudiciu. Eventuale neregularităţi sau culpa cu privire la metodologia încheierii respectivelor contracte cade în sarcina reclamantei, culpa pe care nu poate să o invoce în propria apărare.

În drept nu a fost motivată întâmpinarea.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Între părţi au fost încheiate două contracte de prestări servicii de salubrizare a două obiective de interes public aparţinând UAT N V, contractul nr. 1087/02.02.2016 pentru incinta cimitirului din localitatea D şi contractul nr. 1088/02.02.2016 pentru incinta cimitirului din localitatea V.

Cu privire la contractul 1087/02.02.2016 la data de 23.02.2016 s-a incheiat Procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2187, iar pe baza situatiei de plata, in data de 24.02.2016 a fost emisa de parata factura nr. 13 pentru suma de 21.844 lei, achitata cu OP nr. 303/26.02.2016.

Cu privire la contractul 1088/02.02.2016 la data de 23.02.2016 s-a incheiat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 2188, iar la data de 24.02.2016 a fost emisa de catre SC N A SRL factura nr. 12, achitata cu OP nr. 304/26.02.2016.

In perioada 24.05.2017-05.07.2017, la nivelul UAT N V s-a efectuat o misiune de audit, in urma careia s-a constatat ca suma de 23.610,64 lei  reprezinta plata nelegala întrucât din verificarea modului de derulare a contractelor s-a constatat ca valoarea cumulata a manoperei a fost in valoare de 24.277,37 lei.

La solicitarea Curtii de Conturi C, Inspectoratul Teritorial de Munca C, a furnizat extrasul Revisal al SC N A SRL din care reiese, ca in perioada efectuarii lucrarilor prestatorul a avut un numar de 2 angajati, si anume 1 director cu o norma de 1 ora/zi si 1 administrator cu o norma de 2 ore/zi.

Deasemenea, la solicitarea Camerei de Conturi C, AJOFM C a furnizat Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor de somaj, prin care se confirma ca parata a avut 2 angajati,, baza de clacul pentru contributiile obligatorii la bugetul de stat fiind de 395 lei.

Prin urmare diferenta intre suma de 24277,37 lei si suma 666,73 lei reprezinta o plata nedatorata.

In consecinta bugetul său a fost diminuat cu suma de 24277,37 lei reprezentand plata unui numar de ore aferent manoperei, cu mult peste numarul de ore prevazute in contractele de munca inregistrate la ITM C. Fata de aceste servicii neprestate, Curtea de Conturi a constatat ca societatea parata se afla in situatia de debitor fata de reclamanta.

Reţine tribunalul că potrivit dispoziţiilor art. 1270 alin.1 Cod civil „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”, iar art. 1350 alin.1 Cod civil dispune că  „orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat ”.

Este de principiu că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligaţiilor contractuale, creditorul este îndreptăţit să solicite repararea prejudiciului suferit prin obligarea debitorului la plata sumelor de bani reprezentând preţul prestaţiilor efectuate şi neachitate, dar şi prin obligarea debitorului la plata de daune interese. „

Potrivit art. 1516 alin. 1 c civ. „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei”.

Reclamanta îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art. 1341 privind plata nedatorată.

Potrivit art. 1341 c.civ. „(1)Cel care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire.

(2)Nu este supus restituirii ceea ce s-a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri.

(3)Se prezumă, până la proba contrară, că plata s-a făcut cu intenţia de a stinge o datorie proprie”.

Condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru a fi în prezenţa faptului licit al plăţii nedatorate rezultă explicit sau implicit din economia textelor art. 1341-1344 NCC, care alcătuiesc sediul său legal, completate şi coroborate cu reglementările din art. 1635-1649, care cuprind regulile aplicabile în principiu tuturor obligaţiilor de restituire.

Din economia acestor prevederi legale rezultă că şi în noua reglementare condiţiile plăţii nedatorate sunt identice cu acelea statuate în jurisprudenţă şi de către doctrina noastră juridică sub imperiul dispoziţiilor vechiului Cod civil, cu unele nuanţări rezultate din punerea lor în valoare într-o manieră diferită.

Astfel, condiţiile plăţii nedatorate sunt: existenţa unei plăţi, datoria pentru stingerea căreia s-a făcut plata să nu existe, plata să fie făcută în principiu din eroare”

Prin plată nedatorată se înţelege executarea de către o persoană a unei obligaţii la care nu era ţinută, pe care a făcut-o din eroare şi pe care nu intenţionează să o restituie altuia.

Plata nedatorată presupune întrunirea mai multor condiţii, anume prestaţia să fi fost făcută cu titlu de plată, datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe, iar plata să fi fost făcută din eroare, însă, referitor la această cerinţă, trebuie subliniat că existenţa acestei condiţii este numai relativ necesară pentru admisibilitatea acţiunii în restituire.

În cazul în care între părţi au existat raporturi juridice contractuale, iar pretenţia dedusă judecăţii de reclamantă reprezintă o cerere de restituire a unor sume de bani, despre care se pretinde că nu trebuiau achitate intimatului pârât, atunci cererea privind „întoarcerea plăţii nedatorate” nu poate fi considerată o cerere privind angajarea răspunderii pârâtei pentru un pretins fapt licit, dată fiind natura contractuală a raporturilor dintre părţi.

Sub acest aspect, se reţine că nici acţiunea întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză nu este admisibilă, în condiţiile în care reclamanta avea la dispoziţie un alt mijloc pentru recuperarea pretinsei pierderi suferite, respectiv acţiunea contractuală.

Atâta vreme cât plata sumelor de bani deduse judecăţii a fost efectuată în temeiul unui contract convenit între părţi, restituirea acestor sume nu poate fi efectuată în temeiul răspunderii pentru fapte juridice generatoare de obligaţii, ci în temeiul răspunderii contractuale, impunându-se a se stabili în contradictoriu cu cocontractantul care era întinderea reală a obligaţiei de plată a reclamantei.

În concluzie, reclamanta nu a învestit instanţa cu o acţiune contractuală, în condiţiile în care între părţi a existat un raport juridic contractual, fără ca această operaţiune juridică să fi fost desfiinţată, motiv pentru care faptul juridic în sens restrâns, plata nedatorată ori îmbogăţirea fără justă cauză, nu constituie izvor de obligaţii şi deci nu poate antrena răspunderea pârâtei pentru plata sumelor reţinute de Curtea de Conturi ca fiind nelegal plătite.

Reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune civilă prin care solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei ce reprezintă preţul unor servicii contractuale făcute de pârâtă în beneficiul reclamantei.

Deşi aparent ar fi vorba despre angajarea unei răspunderi contractuale, reclamantul nu solicită desfiinţarea contractului de prestări servicii în baza căruia părţile şi-au îndeplinit obligaţiile specifice.(…)

Tribunalul nu poate face abstracţie de temeiul juridic delictual pe care reclamanta îşi fundamentează acţiunea, cu atât mai mult cu cât acţiunea este întemeiată în fapt pe constatările Curţii de Conturi.

Pe de altă parte, aceeaşi reclamantă mai arată că acţiunea de faţă este una „în restituire”, având ca obiect suma cu care a fost mărit patrimoniul pârâtei, în detrimentul patrimoniului său, dar ignoră faptul că restituirea trebuie să aibă la bază conform dispoziţiilor art.1635 Cod civil un act juridic desfiinţat cu efect retroactiv ori ale cărui obligaţii au devenit imposibil de executat din motive acolo precizate, aspecte care în speţă nu există.

Reţine tribunalul că în speţă, contractul părţilor nu a fost atacat, nu a fost desfiinţat şi chiar a ajuns la termen, motiv pentru care obligaţia de restituire fundamentată pe dispoziţiile art. 1638 Cod civil nu subzistă.

Faţă de considerentele enunţate apreciază nefondată acţiunea şi o va respinge.

Domenii speta

Spete similare