Pretenţii acţiune în regres - Admite apelul

Dosar nr.....................................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIE ........................

Şedinţa publică de la ...................................

*****

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din data de................, când s-a dispus amânarea pronunțării la data de 26 iunie 2018, ce face parte integranta din prezenta decizie, privind soluționarea apelul formulat de apelanta reclamanta ...................... împotriva sentinței civile nr. ................ din 07 aprilie 2017, pronunțată de Judecatoria Craiova, în dosarul nr. ................/215/2016, în contradictoriu cu intimatul parat ...................... având ca obiect pretenții acţiune în regres.

La apelul nominal făcut în ședința publică  au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând cauza în stare de judecata a reținut-o spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de faţă, deliberând asupra apelului, Tribunalul, constată următoarele:

Prin sentinta nr. ................... din 07 aprilie 2017, pronunțată de Judecatoria Craiova  în dosarul nr. ................/215/2016 a fost admisa excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.

A fost respinsa cererea formulată de reclamantul ........................,  în contradictoriu  cu  pârâtul  .............................

Pentru a se pronunta astfel,  instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de ..........................  s-a produs un accident de circulaţie , în care a fost implicat autoturismul cu nr. de înmatriculare  ......................... , condus de pârât  şi autoturismul cu nr. de înmatriculare  ..................... ,aflat în proprietatea persoanei prejudiciate ,.........................

Din actele întocmite de către Poliţia Craiova , vinovat de producerea accidentului de circulaţie se face pârâtul .............................

Ulterior producerii accidentului , nu s –a făcut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA  pentru autovehiculul condus de persoana responsabilă pentru producerea accidentului , care potrivit  art. 251 din Legea nr.32/2000 şi art. 3 din Ordinul CSA nr 1 /2008 ,Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii este obligat să garanteze  plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.

Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a dat curs cererii de despăgubire, pe care a soluționat-o  în cadrul dosarului de daună  ............................. şi în data de 05.02.2016 a achitat suma de ..............................

Stabilirea cuantumului prejudiciului , s-a realizat prin întocmirea de către societatea AML ........................ a unui raport de verificare tehnică.

Pârâtul  ............................  a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, în speţă sunt incidente  dispoziţiile Legii 136/1995 şi Norma CSA nr. 23/2014 , pe fondul cauzei a solicitat respingerea  acțiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce priveste excepţia invocata, instanţa de fond a reţinut urmatoarele:

Calitatea procesual-pasiva presupune existenta unei identități intre persoana celui chemat in judecata, in calitate de parat, si titularul obligatiei corelative dreptului creditorului.

Reclamanta a solicitat instantei sa dispuna obligarea pârâtului  la plata sumei de 34.399,93 lei, sumă compusă din: ..........................  lei despăgubiri achitate pentru prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulaţie ; .......................... lei  contravaloare cheltuieli constatare avarii B.A.A.R în dosarul F.P.V.S.  ..................... lei contravaloare prestaţie societăţii AML ......................  în dosarul F.P.V.S.  ................./2015 ;...................... lei reprezentând dobândă legală calculată de la data la care a fost efectuată plata despăgubirilor şi până la introducerea acţiunii ; cheltuieli  de judecată , precum şi plata dobânzii legale calculată de la data pronunţării hotărârii judecătorești şi până la achitarea integrală a debitului precum şi a celorlalte cheltuieli ce se vor efectuate cu prezentul litigiu.

In speță, față de excepția invocată de către pârât instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile  Legii nr. 136/1995 şi Norma CSA nr.23/2014, având în vedere principiul specialia generalibus derogant. (art .54,49,55 din Legea nr.136/1995 şi art 36 din Norma CSA nr.23/2014).

Pentru toate acestea, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului si a respins cererea reclamantei ca atare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea cererii de apel a susținut ca în mod netemeinic si nelegal instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii cererii apelantei pe considerentul că sunt incidente art. 49, 54 şi 55 din Legea nr. 136/1995 şi art. 36 din Norma CSA nr. 23/2014.

Ori, apelanta a susținut ca Fondul de Protectie a Victimelor Străzii - actuală B.A.A.R. - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii nu este un asigurator. A precizat că despăgubirile au fost achitate de apelanta reclamantă către persoana prejudiciată .................... în virtutea rolului de garant al obligaţiei de despagubire, prev. de art. 251 din Legea nr. 32/2000 (actual art.5A1 din aceeași Lege) şi art. 3 din Ordinul CSA nr. 1/2008, având în vedere că pârâtul din prezenta acţiune, ......................... nu a facut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA.

Potrivit art 51 alin. 9) pct. B I. din Legea nr. 32/2000 – aperlanta reclamanta se constituie în scopul ” de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă: autovehiculul, respectiv tramvaiul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o asigurare.”

Cu privire la dreptul de regres al apelantei, potrivit art. 51 alin. 11) din Legea nr. 32/2000 : "Fondul are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridica cu el,  pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond"

Totodată, conform art. 51 alin (14) din aceeași lege, ”În vederea recuperării sumelor cheltuite, Fondul are drept de regres împotriva entităţii care a determinat prejudiciul.”.

A mai susținut ca, potrivit că potrivit prevederilor art. 13 din Ordinul CSA nr.1/2008, „după plata Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau responsabile pentru repararea prejudiciului au obligaţia să ramburseze Fondului despagubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire, precum şi dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii".

În aceste condiții a învederat că intimatul pârât din prezenta acțiune este obligat să ramburseze apelantei atât sumele achitate cu titlu de despăgubiri, cât şi cheltuielile de instrumentare efectuate în dosarul de daună, precum şi dobânda legală eferenta sumelor achitate cu titlu de despăgubiri.

În concluzie, apelanta are calitatea de garant şi nu calitatea de debitor al obligației de plata a despăgubirii, intimatul pârât fiind cel căruia îi incumbă obligația de plată.

Creditorul se poate îndrepta pentru plata creanţei atât împotriva garantului cât şi împotriva debitorului. Dacă a ales să-şi valorifice creanţa de la garant, acesta din urmă se poate îndrepta împotriva debitorului.

În prezenta speţă este vorba despre o subrogație legală în temeiul căreia apelanta se subrogă în drepturile persoanei prejudiciate despăgubite, îndreptându-se apoi împotriva celui vinovat de producerea pagubei. Acest caz de subrogație legală este prevăzut, de Ordinul nr. 1/2008 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emis în baza Legii 32/2000 privind activitatea de asigurări şi supravegherea asigurărilor.

Sub aspectul calității procesual pasive, a arătat faptul că în prezenta speță rezultă cu claritate existența unei identități între persoana obligată într-un raport de drept  substanțial, izvorât din acte sau fapte juridice şi persoana celui chemat în judecată, identitate care se regăsește în cauza de faţă în legătură cu intimatul pârât ...........................

Potrivit art. 1357 Cod civ., pentru angajarea răspunderii pentru fapta proprie a intimatului pârât trebuie îndeplinite anumite condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existența vinovăției celor ce au acționat. În ceea ce privește existența unei fapte ilicite, a solicitat a se  avea în vedere înțelesul acesteia de faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, s-au cauzat prejudicii dreptului subiectiv al unei persoane.

Astfel, a precizat că între fapta ilicită a intimatului pârât şi prejudiciul cauzat apelantei există o legătura de cauzalitate, în sensul că fapta pârâtului i-a cauzat apelantei un prejudiciu în cuantum de .......................... lei, (prejudiciu ce îndeplinește condiția de a fi cert şi de a nu fi reparat încă) la care adaugă costurile privind constatarea daunei.

De asemenea, intimatul pârât ............................. la săvârșirea acelei fapte, a acționat cu vinovăția ceruta de lege, neexistând nicio cauză de înlăturare a acestei cerințe a angajării răspunderii acestui.

În concluzie, a solicitat  instanței de apel să constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 Cod civ. în vederea angajării răspunderii pentru fapta proprie a intimatului pârât, apreciind că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală şi netemeinica fiind bazată pe o interpretare şi pe o aplicare eronată a legii şi pe cale de consecință pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună obligarea intimatului parat .................. la rambursarea sumelor solicitate prin cererea introductiva, în temeiul art.1357 Noul Cod Civil, cu cheltuieli de judecata.

La data de ................. intimatul ..................... a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către apelanta reclamanta, si pe cale de consecinţa menţinerea în tot ca temeinica si legala a hotărârii pronunţate pe fondul cauzei.

A sustinut ca soluţia adoptata de către instanţa de fond cu privire la excepţia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului este cea corecta.

De altfel, apelanta, deşi asupra acestui aspect ar fi trebuit sa insiste in motivele de apel si sa dezvolte o critica a acestei soluţii a procedat doar la amintirea in treacat, in cuprinsul cererii de apel a acestui aspect.

Apelanta nu a făcut nici macar o singura afirmaţie in combaterea aserţiunii făcute de către intimat pe fondul cauzei cu privire la aceasta excepţie a lipsei calitatii procesual pasive a acestuia, aserţiune care a stat la baza soluţiei de admitere a excepţiei de către instanţa de fond.

Daca într-adevăr soluţia pronunțată de către instanţa de fond nu ar fi cea corecta, de ce apelanta nu a găsit de cuviință sa combată si sa demonteze susținerile sale cu privire la normele de drept naţional si internaţional care guvernează domeniul asigurării de răspundere civila, norme care statueaza cat se poate de clar, care este procedura de desdaunare a persoanei păgubite in atare situaţie in care un anumit autovehicul, înmatriculat intr-un stat dintr-o anumita categorie se face vinovat de producerea unui accident pe teritoriul unui alt stat dintr-o anumita categorie, fara a avea o asigurare de răspundere civila auto.

Este greu de crezut ca o instituţie dedicata precum apelanta, daca ar fi avut la indemana posibilitatea ( raportat la legislația incidenta) nu ar fi demontat aserțiunea, intimatului cu privire la aceasta excepție a lipsei calității procesual pasive a acestuia. Daca într-adevăr instanța de fond ar fi pronunțat o soluție greșită, care sa nu fi fost in conformitate cu legislația națională si internațională in domeniu, cu siguranță apelanta ar fi putut sa critice o astfel de soluţie nu doar formal cum a facut-o ci cu siguranță ar fi făcut trimitere măcar la un articol incident in cauza, pe care sa se poată întemeia aserțiunea sa.

Apelanta, după cum bine se poate observa din cuprinsul motivelor de apel, s-a limitat in cadrul acestei cereri sa se refere la faptul ca intimatul a circulat cu un autovehicul care nu era asigurat pentru răspundere civila auto si ca pe cale de consecinţa are obligaţia de a acoperi prejudiciul suferit de către terta persoana păgubită in accidentul cu privire la producerea caruia a fost reţinuta culpa sa.

Ce omite apelanta sa trateze in cuprinsul aserţiunii sale, atat pe fondul cauzei cat si in apel este faptul ca, autovehiculul condus de către intimat nu era înmatriculat in Romania ci in Marea Britanie. In concret, avand in vedere ca locul obişnuit de staţionare al autoturismului condus de intimat, cu numărul de înmatriculare .......................... este pe teritoriul Marii Britanii, organismul care este tinut de plata despăgubirilor este Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau.

Apelanta nu trateaza absolut deloc faptul ca, in prezenta speţa ne aflam sub incidenţa unor texte de lege special, derogatorii de la norma de drept generala si ca, in speţa, apelanta reclamanta era tinuta de respectarea acestor norme speciale si ca, procedural, era tinuta de formularea unei cereri de despăgubire către Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau, aceasta fiind instituţia care, - potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. 2 si art. 48 alin. 2 din Legea 136/1995 privind asigurările si reasigurările din Romania, raportat la prevederile art. 3 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. .........................- avea obligatia de a plăti despagubirea catre persoana păgubită sau către oricare persoana face dovada achitării despăgubirii către persoana păgubită.

Trebuie retinut pe langa faptul ca intimatul nu era asigurat pentru răspundere civila auto la momentul producerii accidentului si faptul ca, acel autovehicul era înmatriculat in Marea Britanie si ca, in atare condiţii, organismul care din punct de vedere legal este tinut sa acopere prejudiciul cauzat oricărei persoane prin intermediul acelui autovehicul este- Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau..

Acest organism special conceput pentru desdaunarea persoanelor păgubite in urma unui accident auto produs de către un autovehicul înmatriculat in UK si neasigurat pentru răspundere civila este persoana către care trebuia sa se îndrepte apelanta reclamanta cu o cerere de despăgubire, sau pe care, in lipsa unei plaţi amiabile ar fi trebuit sa o acţioneze in instanţa.

De ce a ales apelanta reclamanta sa excludă aceasta persoana din circuitul procedural de desdăunare a persoanei păgubite este relativ simplu de înțeles.

Raționamentul care a stat la baza excluderii autorităților competente din cadrul UK îl reprezintă faptul ca, reclamanta apelanta, cel mai probabil ca urmare a unei instrumentări defectuoase a dosarului de dauna, a făcut o greşita cuantificare a sumei pe care a platit-o cu titlulde despăgubire persoanei păgubite.

In atare situaţie, pentru a evita un control întemeiat si perfect normal din partea autoritatii engleze cu privire la cuantumul prejudiciului, prin raportare la modalitatea de producere a accidentului, a elementelor avariate si a soluţiilor tehnice de reparaţie acceptate de către apelanta reclamanta, aceasta a găsit de cuviinţa sa se îndrepte direct împotriva subsemnatului cu o cerere de chemare in judecata, in speranţa ca, pe fondul necunoaşterii legislaţiei specifice domeniului asigurărilor, subsemnatul voi accepta sa plătesc sumele care fac obiectul cererii introductive de instanţa, fara ca acestea sa fie cenzurate de către singura autoritate competenta legal sa le suporte si singura care avea legitimitate in acest proces.

A reluat si cu aceasta ocazie, aserţiunea cu privire la incidenţa in cauza, a textelor de lege speciale, respectiv Legea 136/1995 si Norma CSA Nr. 23/2014, avand in vedere principiul specialia generalibus derogant.

In acest sens, va rog sa observaţi ca, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Legea 136/1995 privind asigurările si reasigurările in Romania "...drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi. ”

Pe cale de consecință, a învederat ca, in aceasta speță, apelanta reclamanta trebuia sa se îndrepte împotriva asigurătorului sau de răspundere civila, ori, in situația in care nu era asigurat pentru răspundere civila auto, cum este cazul in speța dedusa judecații, apelanta reclamanta trebuia sa se îndrepte împotriva Biroului National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau, iar intimatul ar fi trebuit sa fie conceptat in cauza, in calitate de intervenient fortat, nicidecum in calitate de parat, obligaţia de plata a tuturor prejudiciilor cauzate printr-un accident rutier revenind fie asigurătorului de răspundere civila, fie Biroului National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau  indiferent cine ar fi persoana păgubită.

Astfel, având in vedere ca prejudiciul reclamat de către apelanta reclamanta este întemeiat pe producerea unui accident rutier, aceasta, in calitate de persoana păgubită, avea obligația legala, potrivit textelor de lege mai sus amintite, sa se îndrepte împotriva asigurătorului de răspundere civila, sau, in lipsa acestuia, împotriva garantului plaţii despăgubirii, potrivit Acordului Multilateral de Garantare semnat Birourile Naţionale ale Asigurătorilor tuturor statelor din Uniunea Europeana.

In speța, având in vedere ca locul obişnuit de staţionare al autoturismului condus de intimat, cu numărul de înmatriculare .......................... este pe teritoriul Marii Britanii, organismul care este tinut de plata despăgubirilor este Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau.

In acest sens, a invocat dispozițiile art. 54 alin.2 si art. 48 alin. 2 din Legea 136/1995privind asigurările si reasigurările din Romania, raportat la prevederile art. 3 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L192/31.07.2003, pag.29.

Practic, potrivit acestui Regulament,  si în baza Acordului Multilateral de Garantare semnat de Birourile Naţionale ale Asigurătorilor din Uniunea Europeana, prin semnarea acestui Acord, Birourile semnatare garanteaza plata despăgubirilor la care au dreptul persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule care au locul obişnuit de staţionare in aria lor de competenta (in principal, cele care sunt înmatriculate in tara biroului) si care nu sunt asigurate RCA ( nu au carte verde), asa cum este cazul, si in speţa dedusa judecaţii.

Pe cale de consecinţa, in cauza este incidenţa răspunderea Biroului National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau, si nu cea a intimatului, motiv pentru care, a solicitat respingerea apelului si menţinerea soluţiei pronunţate pe fondul cauzei, de admitere a excepţiei lipsei calitatii procesuale pasive a subsemnatului.

Ori, scopul final, urmărit de către legiuitor, prin textele de lege speciale, care reglementează domeniul asigurării de răspundere civila auto, este acela de a proteja întotdeauna persoana păgubită, a cărei deplina desdaunare trebuie sa fie asigurata, independent de existenta sau nu a unei poliţe de răspundere civila auto valabila, prin care sa fie acoperite prejudiciile cauzate de un autoturism înmatriculat intr-unui din statele membre ale Spaţiului Economic European, semnatare ale Acordului de garantare.

În contextul in care, obiectul Acordului de garantare este acela ca Birourile Naţionale sa garanteze ca persoanele prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul unui stat membru, de un autovehicul înmatriculat intr-un alt stat membru, vor fi despăgubite, chiar daca autovehiculul respectiv nu era asigurat, este evident ca Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau este entitatea careia, ii incumba obligaţia legala de a suporta absolut toate costurile legate de acoperirea prejudiciilor cauzate de autoturismul înmatriculat in Marea Britanie, pe care intimatul l-a condus.

In acest sens, a invocat dispoziţiile art. 10. al Regulamentului General al Consiliului Birourilor, pe care insasi recurenta il invoca, si care prevede ca: „ Birourile care intra sub incidenţa dispoziţiilor prezentei secţiuni garanteaza unele pentru celelalte, rambursarea tuturor sumelor platibile in temeiul prezentului regulament general, care rezulta din orice cerere de despăgubire, generata de orice accident, in care este implicat un vehicul care stationeaza in mod obişnuit pe teritoriul statului in care este competent fiecare din aceste birouri, indiferent daca acesta este asigurat sau nu.”

Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 9 ale aceluiaşi text de lege: „ Orice carte verde prezentata intr-o tara in care este valabila ca fiind emisa sub autoritatea unui birou angajeaza garantarea de catre acesta chiar daca respectiva carte verde este falsa, eliberata in mod necorespunzator sau modificata.”

In conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 2 din Legea 136/1995, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in străinătate se exercita împotriva asigurătorului prin reprezentantele de despăgubiri sau prin BAAR.

Or, din moment ce reclamanta nu a găsit de cuviinţa sa procedeze potrivit dispoziţiilor legale incidente si sa cheme in judecata, asigurătorul, fie prin reprezentanta acestuia de despăgubiri, este evident admisibila excepţia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului.

Ori, obligația legala de a repara prejudiciul creat printr-un accident de circulaţie, ii revine Biroului National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau, in conformitate cu dispozițiile legale care reglementează domeniul asigurărilor de răspundere civila auto.

De asemenea, a învederat  ca, situațiile in care asigurătorul are dreptul sa se regreseze împotriva conducătorului auto care se face vinovat de producerea accidentului sunt strict si limitativ prevăzute de art. 58 din Legea 136/1995:

Or, in speţa dedusa judecaţii, nu ne aflam in prezenta niciunuia dintre aceste cazuri, motiv pentru care va solicitat a fi inlaturata aserţiunea reclamantei, cu privire la dreptul sau, la exercitarea unei eventuale acţiuni in regres.

Mai mult, singura persoana care poate fi considerata indreptatita sa se îndrepte împotriva sa, prin prisma legislaţiei incidente, si care are aceasta opţiune nu obligaţie, este Biroul National Carte Verde din Marea Britanie - Motor Insurers Bureau prin, nicidecum apelanta reclamanta.

In subsidiar, in măsură in care nu va fi apreciată întemeiata soluţia instanţei de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului si va fi admis apelul, respectiv se va proceda la judecarea pe fondul cauzei, a învederat ca intimatul a inteles sa conteste cuantumul prejudiciului reclamat, apreciindu-l ca fiind disproporţionat de mare, prin raportare la gravitatea impactului dintre cele doua autoturisme, numărul si natura elementelor avariate precum si a soluţiilor tehnice acceptate in cauza de catre apelanta reclamanta.

Astfel, intimatului nu-i sunt opozabile mențiunile din cuprinsul procesului verbal de constatare întocmit in cauza de catre reprezentantul apelantei - reclamante, cu privire la elementele avariate si cu privire la soluțiile tehnice de reparație sau de înlocuire a respectivelor elemente, motiv pentru care, a apreciat ca fiind imperios necesara, administrarea probei constând in expertiza tehnica auto, din care sa rezulte care dintre elementele menţionate in cuprinsul notei de constatare ar fi putut fi avariate ca urmare a impactului, si care sunt soluţiile tehnice care se impuneau a fi luate, cu privire la acestea.

In drept: a invocat dispozitiile art. 394 alin. 2 Cpc, raportat la prevederile art. 244 Cpc;

 La data de ........................, apelanta Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.),  a depus precizări faţă de solicitările instantei, susținând că Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, actual B.A.A.R. - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (conform prevederilor Legii nr. 132/2017) a stabilit cuantumul despăgubirii (achitat) către persoana prejudiciată şi nu Biroul Carte Verde din Anglia, având în vedere că BiroiiJjdiruMarea Britanie a confirmat faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare ........................ fost exportat la data de 01.06.2012, prin urmare, având în vedere faptul că autovehiculul în cauză nu a avut plăcuţe de înmatriculare valabile, fiind exportat la data menţionată, precum şi faptul că accidentul de circulaţie a avut loc în România, conform art. 11.2 din Regulamentul General (’’Internai Regulations”) emis de Consiliul Birourilor (Council of Boureax): ’’Dacă un vehicul supus înmatriculării nu are plăcuţe sau plăcuţele nu corespund sau nu mai corespund autovehiculului şi acesta a fost implicat într-un accident, pentru plata oricărei pretenţii de despăgubire, teritoriul în care s-a produs accidentul se consideră a fi teritoriul în care vehiculul este staţionat în mod normal.”.

În aceste conditii, avand în vedere faptul că legea aplicabilă este legea locului în care a fost produs accidentul, respectiv România, precum şi faptul că autovehiculul în cauză cu nr. de înmatriculare .................... este radiat din Marea Britanie, neavând plăcuţe de înmatriculare valabile, prin urmare, neavând nici poliţă de asigurare tip RCA valabil^ Fondul de Protecţie a Victimelor Străzi^, care a fost preluat de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule în baza Legii 132/2017, a fost obligat să intervină si să despăgubească persoana prejudiciată ..................în baza art. 51 din Legea nr. 32/2000 transpus în prezent în art. 32 din Legea nr. 132/2017.

In ceea ce priveşte cuantumul despăgubirii, acesta a fost stabilit de apelanta, în baza prevederilor mai sus menţionate şi conform raportului de verificare tehnică nr. ....................... emis de AML tehnic expert SRL, anexat cererii de chemare în judecată, raport ce a avut la bază reperele consemnate ca fiind avariate în autorizaţia de reparaţie emisă de poliţie şi în documentele de constatare daune întocmite de .............. pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare ......................

Stabilirea valorii maxime de despăgubire (VMD) pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare IF- 072218 a fost efectuată în concordanţă cu Norma ASF nr. 23/2014, art. 51 alin. 9) lit.b. : ’’Despăgubirile nu pot depăşi cuantumul pagubei, diferenţa dintre valoarea vehiculului la data producerii evenimentului şi valoarea rămasă şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situaţia în care păgubitul nu face dovada reparării vehiculului şi în cazul daunelor parţiale.”.

Totodată, a precizat că potrivit art. 32 alin. 6) din Legea nr. 132/2017: ”în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), BAAR despăgubeşte persoanele prejudiciate în calitate de garant al obligaţiei de despăgubire şi, după plata despăgubirii, se subrogă în drepturile acestora dobândind un drept de regres împotriva persoanei sau persoanelor responsabile pentru repararea prejudiciului, în privinţa despăgubirii plătite, a cheltuielilor legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire, precum şi pentru dobânda legală aferentă cheltuielilor efectuate.”, pârâtul este obligat să achite subscrisei atât suma achitată cu titlu de despăgubiri, cât şi cheltuielile de instrumentare, precum şi dobânda aferentă sumei achitată cu titlu de despăgubire.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului si obligarea intimatului parat la rambursarea sumelor arătate în cererea de chemare in judecata.

Analizând apelul prin prisma motivelor formulate, Tribunalul a retinut urmatoarele:

Instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului în temeiul dispoziţiilor Legii nr.136/1995 şi Norma CSA 23/2014.

În fapt, la 2.................... s-a produs pe teritoriul României un accident de circulaţie şi din actele întocmite de Poliţia Rutieră rezultă că vinovat de producerea accidentului este pârâtul care conducea autoturismul cu nr. X...................., pentru care nu s-a făcut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA.

Este adevărată susţinerea pârâtului potrivit căreia pentru un autoturism înmatriculat în străinătate, obligaţia de plată a tuturor prejudiciilor cauzate printr-un accident rutier revine asiguratorului de răspundere civilă, dacă există o poliţă de asigurare sau Biroul Naţional Carte Verde din ţara în care se află înmatriculată maşina.

În speţă însă situaţia este cu totul alta, întrucât aşa cum rezultă în urma verificărilor efectuate(fila 26) prin adresa 18820/3 noiembrie 2015 Biroul din Marea Britanie unde se prezuma că este înmatriculat şi are locul de staţionare maşina, dat fiind numărul de Anglia, a confirmat faptul că autoturismul a fost exportat în data de 01.06.2012 şi plăcuţa cu nr. .................. nu poate fi din nicio ţară din Sistemul Carte Verde.

În aceste condiţii în care autoturismul  nu avea plăcuţe de înmatriculare valabile, fiind exportat la data menţionată precum şi faptul că accidentul a avut loc în România, conform art.11.2 din Regulamentul General emis de Consiliul Birourilor de Carte Verde plata oricărei pretenţii de despăgubire se face de către Biroul de Carte Verde din teritoriul în care s-a produs accidentul care este considerat teritoriu prin care vehiculul este staţionat în mod normal.

Aşa fiind, întrucât accidentul s-a produs în România, BAAR care a preluat FPVS a fost obligat să despăgubească persoana prejudiciată în temeiul art.32 din Legea nr. 132/2017.

Totodată, potrivit art.32 al.6 din Legea nr. 132/2017(fost art.5 ind.1 al.11 din Legea nr.32/2008)  BAAR despăgubeşte persoanele prejudiciate în calitate de garant al obligaţiilor de despăgubire şi după plata acestora, se subrogă în drepturi dobândind un drept de regres împotriva persoanelor responsabile pentru repararea prejudiciului, în privinţa despăgubirii plătite a cheltuielilor legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire precum şi pentru dobânda legală aferentă cheltuielilor efectuate.

Acesta este temeiul de drept care obligă pârâtul din speţa de faţă să achite despăgubirea, oferindu-i calitate procesuală pasivă.

Întrucât cuantumul despăgubirilor a fost stabilit în urma raportului de verificare tehnică nr.............. /30.12.2015 emis de .....................  şi în concordanţă cu Norma ASF 23/2014 art.51 al.9 lit.b, iar pârâtul nu a înţeles să critice acest cuantum, instanţa apreciază că este dovedită existenţa lui precum şi plata efectuată de BAAR către persoana prejudiciată(fila 84-OP din 05.02.2016).

Pentru aceste considerente, Tribunalul apreciază că în raport de probele administrate, instanţa de fond a reţinut o stare de fapt şi de drept eronată şi în consecință în temeiul art.480 C.proc.civilă, va admite apelul, va schimba sentința şi pe fond va admite acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta reclamanta ........................, împotriva sentinței civile nr. 4777 din 07 aprilie 2017, pronunțată de Judecatoria Craiova, în dosarul nr. ................/215/2016, în contradictoriu cu intimatul parat ...........................

Schimba sentința în sensul ca respinge excepția lipsei calității procesuale și admite acțiunea.

Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de .................... lei, reprezentând ..................... lei despăgubiri, ...................... cheltuieli constatare avarii, ................ lei cv. prestația societății AML Tehnic SRL si .................... dobândă legală de la data plății despăgubirii până la data introducerii acțiunii.

Obligă pârâtul către reclamanta la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de .................. lei.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea caii de atac se va depune la Tribunalul Dolj.

Domenii speta

Spete similare